16,690 matches
-
semnificative între subiecții din condiția experimentală „succes” și cei din condiția experimentală „eșec” din punctul de vedere al motivației intrinseci pentru învățare. Astfel, subiecții care au fost informați că au avut succes în sarcina specifică anterioară au un nivel al motivației intrinseci pentru învățare semnificativ mai mare decât subiecții care au fost informați că au eșuat în respectiva sarcină. Succesul într-o sarcină specifică este, din acest punct de vedere, un factor mobilizator care accentuează motivația intrinsecă. Manipularea experimentală este astfel
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
anterioară au un nivel al motivației intrinseci pentru învățare semnificativ mai mare decât subiecții care au fost informați că au eșuat în respectiva sarcină. Succesul într-o sarcină specifică este, din acest punct de vedere, un factor mobilizator care accentuează motivația intrinsecă. Manipularea experimentală este astfel demonstrată a fi eficientă. Atitudinea față de situația de învățare la retestare Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între subiecții din condiția experimentală „succes” și cei din condiția experimentală „eșec
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
perfecționare ce presupune o strategie globală a formă rii” (Cucoș, 2002ă. Deși este tratată uneori mai superficial, diminuându-i-se nemeritat importanța, evaluarea are, pe termen lung, dar și, așa cum am arătat anterior, pe termen foarte scurt, efecte semnificative asupra motivației, atitudinilor elevului. Atragem în acest fel atenția, încă o dată, dacă mai era nevoie, asupra impactului pe care îl are evaluarea asupra elevului și a necesității unei evaluări corecte, justificate a performanțelor elevilor de către cadrele didactice. III.2 Efectul succesului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
condiții experimentale propriu-zise și, respectiv, grupului de control. Vom urmări, secvențial, efectele pe care le are succesul, respectiv eșecul asupra sferei motivaționale și atitudinale a subiectului, urmând ca ulterior să sintetizăm informațiile prezentate secvențial într-o imagine de ansamblu, sintetizatoare. Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă este semnificativ mai ridicată în cazul retestării decât în cazul testării. Succesul într-o sarcină specifică
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudinale a subiectului, urmând ca ulterior să sintetizăm informațiile prezentate secvențial într-o imagine de ansamblu, sintetizatoare. Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă este semnificativ mai ridicată în cazul retestării decât în cazul testării. Succesul într-o sarcină specifică generează o creștere semnificativă a motivației intrinseci pentru învățare. Această relației este explicabilă dacă avem în vedere că succesul însuși este un factor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă este semnificativ mai ridicată în cazul retestării decât în cazul testării. Succesul într-o sarcină specifică generează o creștere semnificativă a motivației intrinseci pentru învățare. Această relației este explicabilă dacă avem în vedere că succesul însuși este un factor motivant intrinsec pentru activitatea de învățare, așa încât, prin succesul într-o sarcină, sfera motivației intrinseci cuprinde un element în plus, forța acestui element
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
într-o sarcină specifică generează o creștere semnificativă a motivației intrinseci pentru învățare. Această relației este explicabilă dacă avem în vedere că succesul însuși este un factor motivant intrinsec pentru activitatea de învățare, așa încât, prin succesul într-o sarcină, sfera motivației intrinseci cuprinde un element în plus, forța acestui element fiind direcționată în același semn cu ansamblul. Dar succesul influențează sfera motivațională nu doar cantitativ, ci și calitativ, prin stările afective pozitive mai mult sau mai puțin intense pe care le
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
rezultatul care-l ține motivat pe elev, rezultatul secvențial și final pe care el și toată lumea îl așteaptă de la el. Relația dintre afectivitate și atitudini își spune și de această dată cuvântul, atitudinea față de școlarizare fiind modificată spre polul pozitiv. Motivația elevului pentru școală, și, corespunzător, atitudinea acestuia față de școlarizare sunt probleme foarte delicate ale sistemului de educație din România anului 2007. Atitudinea elevilor față de situația de învățare, față de școală nu este una tocmai pozitivă, ci mai degrabă neutră (rezultat observat
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
semnificativ mai pozitivă în cazul retestării decât în cazul testării. Atitudinea față de disciplina de studiu este semnificativ pozitivată de succesul într-o sarcină specifică anterioară. Această stare de lucruri este o consecință firească a relației strânse și directe dintre afectivitate/motivației și sfera atitudinală; este de altfel un fapt cunoscut că preferințele noastre, afective dar și atitudinale, se îndreaptă către acele activități asociate cu succesul, real sau potențial, obiectiv sau subiectiv; este o consecință a naturii umane, orientate către succes. Realizarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o parte, să nu se mulțumească cu puțin și să vrea din ce în ce mai mult, iar pe de altă parte îi asigură acestuia suportul motivațional adecvat sarcinilor ulterioare, din ce în ce mai complexe. III.3 Efectul eșecului într-o sarcină specifică Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
adecvat sarcinilor ulterioare, din ce în ce mai complexe. III.3 Efectul eșecului într-o sarcină specifică Motivația intrinsecă Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o sarcină specifică determină o scădere semnificativă a motivației intrinseci a elevului pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că motivația intrinsecă a elevului pentru învățare este semnificativ mai mică la retestare decât la testare. Eșecul într-o sarcină specifică determină o scădere semnificativă a motivației intrinseci a elevului pentru învățare. Recompensa (succesul despre care vorbeam anterioră dispare, ba mai mult, apare pedeapsa care determină o demotivare a elevului față de o activitate care îi determină stări afective negative. Pe termen lung, pedeapsa reprezentată de eșec poate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
activităților similare. Pe termen lung, este posibil ca elevul să ajungă și la cea de-a doua alternativă, însă pe termen scurt alege alternativa cea mai facilă, aceea de a scade nivelul performanței ulterioare așteptate. III.4 Lotul de control Motivația intrinsecă Această analiză statistică infirmă existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare; lipsa unei manipulări experimentale în cazul acestor subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. Modificarea valorilor obținute în cazul testării, respectiv
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Această analiză statistică infirmă existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare; lipsa unei manipulări experimentale în cazul acestor subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. Modificarea valorilor obținute în cazul testării, respectiv retestării motivației intrinseci se datorează manipulărilor experimentale din celelalte două condiții experimentale și nu altor variabile care ar putea influența această caracteristică motivațională a individului. Întrucât aceste posibile variabile parazite sunt similare în toate trei condițiile experimentale iar efectele lor sunt nesemnificative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sfera motivațională și atitudinală a elevului. CONCLUZII Ipotezele de cercetare ale studiului prezent au fost confirmate, manipulările experimentale ale succesului, respectiv eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
respectiv eșecului inducând modificări semnificative în sfera motivațională și atitudinală a elevului. Astfel, succesul într-o sarcină specifică determină creșterea motivației intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. Pe de o parte, succesul se dovedește a fi un factor motivațional suficient de puternic pentru a schimba întreaga structură a motivației elevului, iar pe de altă parte această sferă motivațională nu este atât de greu de modificat în sensul pozitiv pe cât afirmă unele cadre didactice sau părinți, raționalizând astfel ineficiența activității lor. În ceea ce privește universul atitudinal al elevului, succesul într-o sarcină
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este un aspect foarte important al activității de tip școlar, efectele sale, deși poate uneori mai puțin evidente, fiind deosebit de importante și de profunde. De asemenea, atitudinea de neimplicare a unor cadre didactice, raționalizată prin argumente de tipul imposibilității modificării motivației elevului sau atitudinii sale față de școală, este combă tută în mod direct și evidnet de rezultatele noastre. Elevul nu mai trebuie să fie perceput ca un „produs finit” al familiei și educației de tip familial, care beneficiază de un anumit
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
care beneficiază de un anumit nivel de motivare și de anumite atitudini față de învățarea de tip școlar, caracteristici formate deja și foarte greu, dacă nu imposibil de modificat. Este evident că elevul este, chiar și la 18 ani, în formare, motivația și atitudinile sale sunt încă foarte plastice, foarte ușor de modificat, chiar dacă studiul nostru nu a urmărit decât modificările pe termen scurt. Putem însă cu ușurință presupune că utilizarea sistematică a acestor modificări pe termen scurt poate duce la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare [communication]. Vezi FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. conflict [conflict]. Lupta în care sînt angajați ACTORII. Ei pot lupta împotriva Destinului, împotriva mediului lor social sau fizic, sau pot lupta unul cu altul (conflict extern), sau chiar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Bronzwaer 1970; Chatman 1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985; Sartre 1965; Weinrich 1964. prezentarea "nudă" a procedeului [laying bare]. Atrăgînd atenția la procedeu, tehnică sau convenție. După Tomașevski și formaliștii ruși, DEZGOLIREA PROCEDEULUI (în opoziție cu MOTIVAȚIA) subliniază caracterul guvernat de convenție al textului, ficționalitatea, natura sa literară. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. prim-plan [foreground]. Ceea ce se află sub lupă, ceea ce se subliniază, se accentuează; ceea ce iese în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mică iluzie de adevăr) depinzînd de gradul în care se conformează la ceea ce se întîmplă în realitate și la ceea ce o tradiție generică anumită îi conferă statutul de adecvat sau previzibil. ¶Culler 1975; Genette 1968 [1978]; Todorov 1981. Vezi și MOTIVAȚIE, NATURALIZARE, COD REFERENȚIAL. verosimilitate. Vezi VERIDICITATE. viteză [speed]. Relația între durata NARATULUI cantitatea (aproximativă) de timp (presupus a fi) acoperit de situațiile și evenimentele povestite și lungimea narațiunii (în cuvinte, rînduri sau pagini, de ex.). ¶Viteza narativă poate varia considerabil
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Univers.] Füger, Wilhelm. 1972. Zur Tiefenstruktur des Narrativen: Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens. "Poetica" 5:268-92. Garvey, James. 1978. Characterization in Narrative. "Poetics" 7:63-78. Genette, Gérard. 1968. Vraisemblance et motivation. "Communications" 11:5-21. [Genette. 1978a. Verosimil și motivație. Trad. Angela Ion, Irina Mavrodin. In Figuri, pp. 166-191. București: Univers.] . 1978. Boundaries of Narrative. "New Literary History" 8:1-15. [Genette. 1978b. Frontiere ale povestirii. Trad. Angela Ion. Irina Mavrodin. In Figuri, pp. 148-165. București: Univers.] . 1980. Narrative Discourse: An
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aceasta este o comunicare instrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învățare. Se remarcă faptul că, în această accepțiune extrem de largă, nu apar restricții de conținut (învățarea poate fi în egală măsură centrată pe dobândirea de cunoștințe, deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracter didactic, ci respectarea legităților presupuse
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]