57,196 matches
-
cuvânt! Ea vine de peste tot, mai ales din lucrurile mărunte și e Una Singură! De la facerea lumii și Dumnezeu a iubit simplitatea. „Să fie lumină”! „Să nu fie omul singur!” Ce minunat poem! DOR DE MUNTE... Mi-e dor de Munte, strașnic Dor! Precum fântânii de izvor, Să-mi reazem ochii arși de vânt Acolo sus pe-altarul sfânt Și să mă rog fără popas Cu bucuria vieții-n glas Acelui Dumnezeu ce-L știu Mult mai aproape și mai viu
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
sus pe-altarul sfânt Și să mă rog fără popas Cu bucuria vieții-n glas Acelui Dumnezeu ce-L știu Mult mai aproape și mai viu Decât prin alte părți străine, Un Dumnezeu mereu ce vine! Mi-e dor de Munte și de ei, Cei fără seamăn, Moții mei, De Horea și de Iancu-Avram De-Acasa mea care-o mai am, De un copchil fără merinde Și dorul nu mă mai cuprinde, Mi-e dor de-Albac și de Ponor, Să stau
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
de tot , mi-e dor de toate, Mi-e dor atât cât se mai poate, Mi-e dor de tot ce e și nu e Și pașii pe cărări mă suie Tot mai aproape lângă zbor, Mi-e dor de Munte și ce Dor! Nicolae NICOARĂ-HORIA, (pseudonim Silvania Ardeleanu), născut la 22 noiembrie 1951, în localitatea Sohodol-Nicorești, județul Alba. Poet. A profesat mai multe meserii: electrician, director de cămin cultural, viceprimar și primar (Șagu, jud. Arad), referent cultural la Inspectoratul Județean
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
sunt în prealabil înconjurate de perdele forestiere de protecție netăiate de hoți. Iau ca exemplu o investiție relativ mică, să zicem rețeaua de canalizare a cartierului Floreasca din București. În nici un caz ea nu începe cu găurirea întregului cartier cu munții aferenți dintre șanțuri. Presupun că noua rețea are diametru mai mare preluând în consecință debite mult mai mari decât cele actual evacuate. Lucrările vor începe obligatoriu din punctul care va prelua în final noul debit. Dacă acesta este o stație
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PEISAJ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Tufișuri verzui... Umbrele negre-ale stâncilor cad pe pământ... Câmpuri cu miriști rostogolite Reflexe de apă... Munții se-nvăluie-n aburi de-argint strecurat. Nori nemișcați - blocuri metalice - apasă pe visuri... Sus, foarte sus, pe stânca cea mai înaltă stă atârnat un copac... Figură de visător... La picioare, supărat, un torent... Se-aude plânsetul muntelui... Și eu, rătăcind printre
PEISAJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383789_a_385118]
-
rostogolite Reflexe de apă... Munții se-nvăluie-n aburi de-argint strecurat. Nori nemișcați - blocuri metalice - apasă pe visuri... Sus, foarte sus, pe stânca cea mai înaltă stă atârnat un copac... Figură de visător... La picioare, supărat, un torent... Se-aude plânsetul muntelui... Și eu, rătăcind printre toate... ................................................................................... http://cugetdeciexis.blogspot.ro/2014/10/peisaj-versuri-montaj-rodica-elena-lupu.html Din volumul ARBITRAJ de Rodica Elena LUPU Editura ANAMAROL Referință Bibliografică: PEISAJ / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390, Anul IV, 21 octombrie 2014
PEISAJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383789_a_385118]
-
ofilită. I s-a dat o clipă făpturii și când aceasta a învățat cum să ia viața de mână și să-i culeagă roadele a fost condamnată la neputință și moarte. O clipă scurtă în care îți dorești să urci muntele de piatră, dar în spatele fiecărei pietricele se află cineva care te împinge în abis, se află câte o babă care își cunoaște lecția”. Lungi dizertații între Fiu, Preot și cele 9 Babe, despre viață și moarte, despre păcat și virtute
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
noastre care se regăsește pretutindeni. O piesă de cu totul altă factură este “Lumina uitată din stâncă”, tot într-un act, ale cărei personaje, destul de stranii și ele sunt: Sfinx, Piatră și Păpădie. Par trei sportivi pregătiți să escaladeze un munte. Personajele se definesc singure. Sfinx e un personaj enigmatic, sibilinic, înclinat spre meditație filozofică, Păpădie, e, așa cum sugerează și numele, un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din stânca vieții fiecăruia. Când atingi vârful muntelui răsare și înflorește. Toți avem undeva uitată o floare sălbatică ce așteaptă răbdătoare să-i
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din stânca vieții fiecăruia. Când atingi vârful muntelui răsare și înflorește. Toți avem undeva uitată o floare sălbatică ce așteaptă răbdătoare să-i recunoști zâmbetul.După ce străbați cărări întortocheate spre vârfuri de piatră, floarea desăvârșirii tale răsare ca o lumină, purtându-te spre absolut”. Piesa este o pledoarie
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Ce culori am pus pe stele, Să se facă un ocean De-ochii tăi, cu albăstrele, Mi-aș uita pe dată gânduri În adânc m-aș arunca Să m-amestec printre rânduri, Nufăr alb, în apa ta... Dacă stâncile din munte, Flori sălbatice de colț Și-ar porni -pârâu la vale- Câți pulsari am plâns pe bolți, Cale pentru noi să fie Orice-ar fi, unde-am umbla, În ocean de floare albă Lumea noastră...s-ar picta ; Sunt ușoară, o
DOAR POEZII de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383795_a_385124]
-
auzi un sunet bizar, I se transmise, nici el nu știe cum ? Să tacă, să nu mai gândească. Venea cel MARE ! Sunete de neînțeles, nu vacarm, nu urlete, nu sunete blajine. Ceva ce semăna a murmur făcut de izvorul de munte și tunete ce sfârșeau în acorduri de melodii când lente când un fel de rock nebun. Nebunie ! Nu-și putea opri gândul ! Acesta lucra. Creierul său nu se lăsa intimidat, degeaba primise ordin: taci, nu gândi ! Sunt om, sunt pământean
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos - Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Părintele Gavriil a fost un apropiat și de Părintele Arhimandrit Nicodim Dimulescu - Duhovnicul Mănăstirii Crasna - Prahova, tot un argeșan de origine. Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica s-a conturat și s-a
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
mi-ar ajunge viața Și nici oceanul maluri n-ar avea să cuprindă, Cuvântul ce din somn trezește dimineața Și soarele cu un zâmbet ar putea să-l aprindă! Și de ți-aș povesti, ar trece marea dealul Cărunta frunte munții încet vor apleca Pe doruri risipite să îi sărute malul Când vorba mea duioasă glasu-și va ridica. Și de ți-aș povesti, de-o inima ce bate Când numără nisipul ce curge din clepsidră Că până sus la ceruri ecoul
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
iubești, trebuie să cunoști. Sper că ne vom cunoaște mai bine de acum și se vor mai limpizi apele Prutului, care posibil ne va servi drept portativ pentru scrierea noilor muzici, despre care să sperăm va completa Hora Mare de la munți și pân- la mare, ceea ce așteaptă cu nerăbdare TIMPUL. https://www.facebook.com/video.php?v=657620640988905&set=vb.209872512430389&type=2&theater Am convingerea, însă, că numai apariția unei singure persoane poate determina prin cazul său particular, ca numai mergând
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna-ntoarse obrazul de prin cetini, arsă, palmele-i de humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
cu o problemă de iconografie. "Ioan: - Vezi dincolo de unicorn însemnele din icoană. Vreau și eu să știu chiar acum. În loc să stăm în neputințele zilei, pe urmele integralei cu făina de 7 nule, dăm drumul la bila Arhanghelului Mihail, pe scara muntelui de cretă a Tympului, cu nodurile lui acum și atunci, pe cercul magic al bucuriei, să fie-n binecuvântare după credința ta. Spune-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
Fiul lui Dumnezeu. Căutasem, găsisem și notasem locul din Evanghelia după Matei, adăugând și referirea la sarea pământului, anume în cap 5 verset 13 -16, așezate exact după versetele mele preferate, care redau Fericirile rostite de Iisus în Predica de pe Muntele Măslinilor. Așadar, Ucenicii sunt Sarea pământului și Lumina lumii !Iată versetele: ”13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea* își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. ( Trimiteri: Marc 9:50; Luca 14:34; Luca 14:35;). 14 Voi* sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. ( Prov 4:18; Fil 2:15;) 15 Și oamenii n-aprind* lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. ( Marc 4:21; Luca 8:16
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
-n sărut... Am vrut să mă ascund de suferință În noaptea rece...într-un țărm de vise Dar m-a surprins acolo dimineața Și m-a chemat spre zările deschise... Am vrut să mă ascund de suferință În vârf de munte...în adânc de mare Dar m-a găsit și-acolo căci suspinul A pietruit în inimă cărare... Am vrut să mă ascund dar...ce eroare... N-am înțeles că-i viață și în ea... Că doar trăind-o prețuiesc mai
AM VRUT SĂ MĂ ASCUND DE SUFERINŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380148_a_381477]
-
ochi, în gură, privește-mă, În jurul nostru este o vijelie grozavă, Iubito, hai să ne ascundem Sub blana uriașului urs ucis de atlanții pe care nu i-a văzut încă nimeni. Cum să ridic eu noaptea aceasta ca pe un munte? Iarba e pârjolită, ochii sunt pârjoliți, Apele se întunecă, ce vânează șarpele Când adună veninul sub colți? Ploaia le spală pe toate. Auzi cum bate inima ... Citește mai mult Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei,Au trecut peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
zvâcnește în ochi, în gură, privește-mă,În jurul nostru este o vijelie grozavă,Iubito, hai să ne ascundemSub blana uriașului urs ucis de atlanțiipe care nu i-a văzut încă nimeni.Cum să ridic eu noaptea aceasta ca pe un munte? Iarba e pârjolită, ochii sunt pârjoliți,Apele se întunecă, ce vânează șarpeleCând adună veninul sub colți? Ploaia le spală pe toate. Auzi cum bate inima ... XXXIII. SUFLETUL TĂU, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
acolo, prin pădure, Recitam sub rug de mure Câte-o doină dulce, grea, Ce-mi împlânta inima. Curgeau ape de izvor, Murmurând un vers de dor. Iarba tremura pe prund, În surdină ascultând Dulce grai - ecou de dor La poalele munților. Mangalia, 10.05.2016 Foto: din arhiva personala Referință Bibliografică: Dulce graiul românesc / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DULCE GRAIUL ROMÂNESC de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380156_a_381485]
-
estet, îndrăgostit chiar și de picturile de pe armele de foc prezentate turiștilor, la funcționarul public care nu poate concepe să beneficieze de un bacșiș sau taximetristul care dă bomboane clienților, cel mai puternic personaj rămâne autoarea însăși, care urcă pe Muntele Fuji, nemulțumindu-se să-I privească din trenul rapid de departe, vizitează temple nenumărate în speranța că va pătrunde secretul meditațiilor Ajikan, prin care japonezii vor să comunice cu Universul, energizându-se. Destinațiile speciale pe care și le alege, meniurile rafinate
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]