36,388 matches
-
hit lansat cu N&D a fost „Vino la mine”. Au urmat piesele de succes „Nu e vina mea”, „Nu vreau să te pierd”, „Vreau să plâng”, „Nu pot să uit”..., toate fiind însoțite de videoclipuri intens difuzate de postul muzical românesc Atomic TV. Lansările de hituri și de albume au fost dublate de concerte în întreaga țară. După destrămarea trupei N&D, în 2003, Delia Matache a urmat o carieră solo, încoronată de un strălucitor succes la public și asociată
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
și foarte grăbit”, spune criticul Mircea V. Ciobanu în Minim, despre minimalism- și cred că Tudor, un tânăr implicat și profesional în vâltoarea și turbulențele internetiste, reușește, în era computerelor, o poezie de întâmpinare a internauților. Este o poezie structurată muzical iar accentele, uneori metalice, fac din implicarea lirică un sens metafizic, aforistic: “Viața=arta de a tatua/ suflete,/fără ace.” sau ”privim în gol/cum după gard/ toți copiii sunt îmbrăcați/ în culoarea viitorului,/ așteptându-ne naivi/să le pictăm
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
iubirii (...). Sub lumina împăcată a amurgului, poezia lui Anatol Covali exprimă atâta tandrețe și duioșie (...). Cu o predispoziție evidentă spre jocul de cuvinte și rime, Anatol Covali nu ezită să experimenteze la nivelul limbajului artistic, modelând și creând rime ascendente, muzicale, arborescente (...). Punându-și cântarea în slujba Frumosului și Veșniciei, poetul își asumă rostul unui Don Quijote, ce, aflat sub povara unor vremuri vitrege, găsește puterea de a se aventura într-o cunoaștere a lumii prin poezie și prin muzică.(Monica Grosu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
de identificat și în muzicalitatea încântătoare a versurilor sale, ca și în policromia și varietatea formelor, ritmurilor și rimelor, o adevărată abundență... (Ion Brad) Universul poetic cuprinzător, predilect meditației, poartă culorile solemnității. Soluțiile lirice denotă o serioasă cultură poetică. Versuri muzicale, încărcate de dramatism, în care să poată vibra sensul adevărat, purtând în el deopotrivă «cerși pământ». Încrederea autorului în puterile izbăvitoare și răbdătoare prin timp ale poeziei este curată ca lacrima cea mai pură a suferinței... (Mariana Filimon) Obișnuit să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice altele decât ale spectacolului muzical, dar ea este, se poate spune, fără teama de a greși, între cele mai îndrăgite și respectate personalități ale Bacăului. Atunci când viaductele unei supărări se urzesc exasperant în făptura slabă omenească, alinarea grabnică este cerută din interior. Numai și numai
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
devine peste noapte un mentor spiritual și, împreună cu discipolii săi, în doar cîțiva ani, schimbă relieful literar al spațiului carpato-danubian. În locul muncitorilor strîns încolonați în jurul Partidului vom asista la avatarurile unor concepte homunculizate evoluînd într-un cosmos invocat insolit și muzical. Dezgustul față de niște șabloane simpliste, rudimentare, îi face pe tinerii poeți să inventeze o întreagă retorică aparent filosofică din care, ca și înainte, realul sensibil este în bună parte relegat. La o dogmă, s-a răspuns cu o altă dogmă
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
adevărul. El voi să condamne un partid și personalitățile lui. Dl Schifirneț nu citează un articol în care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu inexact
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu inexact este și lunga evocare a d-lui Teodor Vârgolici A sosit ceasul, supraintitulată Din istoricul S.S.R. Nu e aproape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
rap sau tehno, nu cu spectacole de divertisment, nu cu jocuri (sînt și din acestea, ba chiar este unul pe TV2, cred, pe care jocul cu miliardul de pe Prima TV, despre care am scris, îl copiază pînă și în semnalul muzical), nu cu filme, ci cu un talk-show foarte sobru la care participă autori de literatură și critici literari. N-am idee de ratingul emisiunii lui Pivot. Dar pot bănui că nu e faimos. într-o țară în care nu se
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]
-
de comunicare mai profundă și mai cuprinzătoare, ci, pur și simplu, ca o fatalitate, ca o erupție abisală deja anticipată subtil prin nenumărate semne lesne de înțeles post factum, cum ar fi: narativismul sau, după caz, încărcătura metaforică din fraza muzicală, anecdotica ori puterea de sugestivitate, ritmurile largi sau tăietura severă etc. etc. Cam în această situație și-a pus cititorul, doar cu vreo două săptămîni în urmă, poetul Șerban Foarță, cel care a deschis la Muzeul de Artă din Timișoara
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
culorile politice se estompaseră. O atmosferă suprarealistă s-a insinuat ușor: Filarmonica Șarpele Roșu (ați citit corect cuvîntul filarmonică) s-a reîntîlnit cu glasul Mariei Buză (sau Maria Dinainte, cum a numit-o Președintele în scurtul său discurs de după intro-ul muzical), pentru unii invitați, "produsele" primului fel s-au terminat. Am putut admira, de aceea, eleganta veselă de la Palatul Elisabeta, care a înnobilat mesele. Rîsetele, valurile de amintiri m-au smuls din realitate. De asta venisem. Mă uitam și mă gîndeam
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
majoritatea pe această temă, la erudiție, dată fiind extraordinara diversitate a unei culturi în care inovațiile sau eșecurile sunt nu doar sociale, politice, ideologice, religioase, birocratice, economice, medicale și juridice, ci și, într-o panoramare halucinantă: psihologice, literare, filosofice, plastice, muzicale, științifice, arhitectonice, urbanistice, cinematografice etc. Liantul eficace pentru un atât de dispersat obiect este fără doar și poate sensibilitatea abisală a epocii (s-a vorbit despre existența unui homo psychologicus) - motiv pentru care volumul face uz de foarte multe fișe
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
despre laboratorul său de creație dar și despre intimitățile școlii monografice, felul cum se organziau și se realizau cercetările, dar și despre epocă și generația intelectuală a marelui sociolog. Să notez mai întîi dezvăluirile despre cercetările în materie de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care se desfășura monografierea, creind o arhivă de folclor muzical, înregistrată
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care se desfășura monografierea, creind o arhivă de folclor muzical, înregistrată pe suluri de ceară, publicînd mai tîrziu, în exil, din ceea ce adunase mai înainte, cartea La vie musicale d'un village. Tot așa, de unul singur, lucra în cadrul echipelor monografice celebrul în epocă prof. dr. Francisc Rainer care își
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
doar gestul comunicării, fără a comunica nimic, poeții trebuiau citiți pentru frumusețea solemnă a liturghiei pe care o oficiau. Forma goală� a poeziei însemna că ea ne cucerește nu prin conținut, ci prin organizare; ideea poetică nu e rațional, ci muzical inteligibilă; criticii ar proceda prin simplă intuiție. În cea de a doua abordare, poemele sînt pline de conținut: nu ideatic, în sens strict, dar simbolic. Intuiția nu-i mai este deajuns cititorului. Ca hermeneut, el are nevoie de un cadru
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
Andreea Deciu La ce bun efortul de a deprinde un instrument muzical, ori de a picta cu migală un tablou, știind totuși că rezultatul nu va fi nimic altceva decît o modestă performanță de amator? Pentru ambițiosul om al veacului 21, amatorismul este cuvînt de ocară: stigmatul neputinței de a deveni profesionist
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
om al veacului 21, amatorismul este cuvînt de ocară: stigmatul neputinței de a deveni profesionist. Dar tocmai această ambiție ne privează, din păcate, de bucuriile pe care amatorismul le furniza omului de veac 18, să zicem, pentru care o serată muzicală în propriul cămin, înconjurat de familie și prieteni, nu însemna efortul de a deveni profesionist, ci simplă tihnă și profundă încîntare. O foarte recentă carte semnată de Wayne Booth -teoretician al literaturii cunoscut și publicului romanesc prin a sa Retorică
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
multe domenii, indiferent de specializarea sa. Cu toate acestea, celor care scriu poezii și le trimit la reviste, fără a fi urmat vreodată cursurile facultății de Litere, nu le-ar conveni să fie numiți amatori. Nici măcar literatul cu oarece educație muzicală nu ar consimți bucuros la statutul său de amator, lăsîndu-l mai curînd nenumit. Categoric, cuvîntul "amator" are conotații negative. Asemenea conotații încearcă Booth să elimine, cu această carte. Mai întîi de toate, ne atrage atenția asupra etimologiei cuvîntului: amator vine
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
din Germania și Austria de solistul Mihai Trăistariu. Cântărețul și-a propus , pe lângă melodiile compuse pt. el la MIHAI STUDIO , să-și umple timpul , scriind piese și altor cântăreți valoroși de la noi și chiar să lanseze nume noi pe piața muzicală românească. Primul dintre artiștii de care se va ocupa va fi violonista Alexandra Toader . Alexandra , la cei 24 de ani ai săi , fiind absloventa de Conservator , are un palmares de invidiat. A cântat pe marile scene ale lumii și a
Lui Traistariu i-a slabit violonista by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19768_a_21093]
-
Simona Tache Să mai râdem puțin cu marele cugetător Marin Voiculescu, care a cugetat pentru noi, printre multe altele, si următoarele cugetări: Instrumentele muzicale sunt însuflețite de om și omorâte tot de el. Plămânii istoriei nu sunt scutiți de caverne. Multe din poamele vieții sunt amare. Drumul spre stele ne obligă, uneori, să trecem prin mai mulți nori. Numai tinzând către ceva dăm de
Taciunii iubirii nu fac fum, dar fac foc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19788_a_21113]
-
trimis în judecată, îi trimit una-două, fără mari deliberări. Rechizitoriile procurorilor sunt superbe, cu citate din Flaubert, din Shakespeare, din Dostoievski, din Cărtărescu, din Pleșu și din tot felul de alte opere literare. Uneori, sunt prinse în ele și partituri muzicale, vreo ...CONTINUARE AICI.
Justiţia are ochi de şoim by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19858_a_21183]
-
integral în limba italiană și titrat în limba română cu opera în două acte „Don Giovanni“ de W.A. Mozart, pe scena lirică timișoreană de către soliștii, corul și orchestra O.R.T. , în rolul Zerlina va debuta soprana Diana Pap. Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijoarea Mihaela Silvia Roșca, iar din distribuție mai fac parte soliștii Cristian Rudic, Sorina Silvia Munteanu, Giorgio Németi, Octavian Vlaicu, Veronica Fizeșan, Alexandru Moisiuc și Mihai Prelipcean. ( I. S.) Deschidere oficială Luni, 31 martie, la ora
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]