12,372 matches
-
despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT DE VEDERE EXTERIOR. mod narativ [mood]. Setul de modalități și anume DISTANȚA sau MODUL (mode) și PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT DE VEDERE EXTERIOR. mod narativ [mood]. Setul de modalități și anume DISTANȚA sau MODUL (mode) și PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în Prințesa Brambilla, vederea e o temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un element
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un element care îndeplinește sau manifestă un MOTIVEM. Un motiv este față de motivem ceea ce este fonul (un sunet al limbii) față de fonem (o clasă determinată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Dundes 1964; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ALOMOTIV. motiv conex [bound motif]. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU, UN MIEZ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu MOTIVELE CONEXE) nu sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic, așa că eliminarea lor nu aduce modificarea coerenței cauzal-cronologice. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motivare [motivation]. 1. Rețeaua de procedee care justifică introducerea unui MOTIV, a unui complex de motive sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a fi povestite. Situațiile și evenimentele care sînt (descrise ca fiind) extraordinare, minunate, bizare (în opoziție cu ordinare, terne, obișnuite) sînt narabile. Se poate spune că o aserțiune narabilă are forța uneia exclamatorii, iar naratorii își subliniază, îndeobște, narabilitatea (DISPONIBILITATEA NARATIVĂ) aserțiunilor prin procedee evaluative. Pratt 1977. Vezi și EVALUARE, NARABIL. narare [narrating]. 1. Povestirea sau relatarea unui eveniment sau a mai multor evenimente. 2. DISCURSUL (în opoziție cu ISTORIA). 3. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă activitatea de narare, originea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Prince 1982. Vezi și LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, MIJLOC, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". naratologie [narratology]. 1. Teoria NARAȚIUNII (de inspirație structuralistă). Narațiunea studiază natura, forma și funcționarea narațiunii (indiferent de mediul de reprezentare) și încearcă să caracterizeze COMPETENȚA NARATIVĂ. Mai exact, ea examinează ceea ce au narațiunile în comun (la nivelul ISTORIEI, NARĂRII și al relațiilor lor), ca și ceea ce le face să fie diferite una de alta, și încearcă să explice capacitatea de a le produce și a le
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a situațiilor și evenimentelor ordonate temporal (Genette). În acest sens restrîns, naratologia desconsideră nivelul povestirii în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează problemele de TIMP GRAMATICAL, MOD NARATIV și VOCE. 3. Studiul anumitor (seturi de) narațiuni în funcție de modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ordonate temporal (Genette). În acest sens restrîns, naratologia desconsideră nivelul povestirii în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează problemele de TIMP GRAMATICAL, MOD NARATIV și VOCE. 3. Studiul anumitor (seturi de) narațiuni în funcție de modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea cercetează problemele de TIMP GRAMATICAL, MOD NARATIV și VOCE. 3. Studiul anumitor (seturi de) narațiuni în funcție de modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983; Genot 1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969 [1972b]. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
astfel de narator are un PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT și povestește mai mult decît poate să știe un personaj sau altul. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și AUTOR ANALITIC, SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ, NARATOR OMNIPREZENT, PUNCT DE VEDERE. narator principal [main narrator]. NARATORUL care introduce întreaga narațiune (inclusiv toate mininarațiunile care o compun sau fac parte din ea); naratorul în ultimă instanță responsabil de întreaga narațiune (inclusiv titlu, moto etc.). ¶Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
presupunîndu-l logic sau implicîndu-l pe celălalt. Pentru a o distinge de relatarea unei serii întîmplătoare de situații și evenimente, naratologii (Danto, Greimas, Todorov) au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care adoptă discursuri diferite și invers, povestiri diferite pot fi relatate în termenii aceluiași discurs (cu același aranjament cronologic al evenimentelor, de ex., aceeași FOCALIZARE, VITEZĂ, FRECVENȚĂ și DISTANȚĂ și același fel de inscripție a naratorului și naratarului în textul narativ). ¶Însăși descrierea unui narator care povestește situații și evenimente unui naratar accentuează faptul că narațiunea nu-i numai produs, ci și proces, nu doar un simplu obiect, ci și un act care are loc într-o situație anumită din cauza anumitor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestire poate avea o valoare diferită în situații diferite (A vrea să știe ce s-a întîmplat, dar B nu vrea; A înțelege o povestire într-un fel, și B într-alt fel). Aceasta aruncă lumină asupra tendinței multor texte narative de a sublinia contractul dintre narator și naratar, acel contract de care depinde însăși existența narațiunii: Îți voi spune o poveste dacă promiți să te porți bine; am să te ascult dacă o faci să merite; sau, în litera sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratorul spune mai puțin decît știe un personaj sau altul și se abține de la un comentariu direct, sau de la o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP NARATIV NEUTRU, PUNCT DE VEDERE, VIZIUNE. narațiune de gradul al doilea [second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și evenimentele relatate în aceste memorii (inclusiv povestea lui Des Grieux despre aventurile lui și ale lui Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect [object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]