7,582 matches
-
eroare. De asemenea, se referă și la afirmațiile percepute în mod greșit drept minciuni de către cei care le aud sau le citesc, și prin care autorul lor nu a avut de fapt intenția să păcălească. Conform definiției noastre, erorile și neînțelegerile nu sînt neapărat minciuni, cu condiția ca la baza lor să existe o intenție de bună credință, deși în limbajul copiilor mici și în unele exprimări populare ele sînt uneori etichetate drept minciuni. De exemplu, Duncan și Weston-Smith (1979:1
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciuni. De exemplu, Duncan și Weston-Smith (1979:1 ) spun în introducerea culegerii de lucrări Adevăruri care mint că "ceea ce noi numim astăzi climatul de opinie este de fapt un șir de minciuni... Cartea conține cîteva capitole care se referă la neînțelegeri curente, ca de exemplu o discuție a unui fizician asupra teoriei cuantice (Davies 1979), și care n-au nici o legătură cu inducerea în eroare ce se produce fără a exista o intenție reală de a păcăli. Pe de altă parte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inventate. În orice comunicare între persoane aparținînd unor culturi diferite, este de așteptat ca una dintre ele să poată presupune cu ușurință că cealaltă minte, cînd în realitate nu există nici o intenție de a induce în eroare. Acest gen de neînțelegeri apar mai ales atunci cînd se fac afirmații false care celui care le spune îi par inofensive, însă pe care ascultătorul le ia în mod eronat drept adevărate, și astfel se păcălește. O minciună spusă în viu grai poate constitui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
iar C n-ar fi fost nevoită să se certe nici cu A, nici cu B. Fiecare ar fi ieșit cu fața curată. Minciunile de acest gen erau spuse mai ales în situații conflictuale, ca o modalitate de a evita neînțelegerile. Un alt tip de minciună defensivă a apărut din cauza plăcerii de a păstra secrete. De exemplu, adulții îi întrebau permanent pe copiii din sat ce făceau mamele lor. Ar fi fost o insultă ca un copil să răspundă " Nu vreau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dacă cearta era cu privire la proprietatea asupra unui teren, cum se întîmpla deseori, du Boulay spune că pînă să se ajungă la tribunal, problema devenea atît de confuză, încît se transforma mai degrabă într-o dispută pe tema onoarei decît o neînțelegere legată de bucata de pămînt de la care se pornise inițial. A depune mărturie falsă, în măsura în care acest lucru se lega de cineva care își revendica un teren ce ar fi aparținut de fapt unei alte persoane, era drept urmare o atitudine percepută
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
străvezie. O altă problemă apare atunci cînd comunitatea nu este omogenă sau cînd vin în vizită turiști străini. Dacă nu există aceeași percepție a sincerității sau minciunii, vor apărea acuzații de rea intenție și de încercări de a păcăli. Aceste neînțelegeri sînt un risc al contactului cu altă cultură, exemplificat de experiența lui Bailey în India, menționată în capitolul 5. Asemenea probleme nu apar numai în calea cercetătorului; mulți turiști se pot simți înșelați cînd locuitorii țării pe care o vizitează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
episoadelor aparent unice; și fiecare a reflectat asupra celor mai potrivite forme de acțiune politică într-un domeniu unde lupta pentru putere era predominantă. Ambii gânditori au fost motivați de dorința de a corecta ceea ce ei considerau a fi o neînțelegere profundă a naturii politicii internaționale, aflată în centrul proiectului liberal printre aceste neînțelegeri fiind și credința că lupta pentru putere putea fi domolită de dreptul internațional și ideea că urmărirea interesului propriu putea fi înlocuită de obiectivul comun al promovării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acțiune politică într-un domeniu unde lupta pentru putere era predominantă. Ambii gânditori au fost motivați de dorința de a corecta ceea ce ei considerau a fi o neînțelegere profundă a naturii politicii internaționale, aflată în centrul proiectului liberal printre aceste neînțelegeri fiind și credința că lupta pentru putere putea fi domolită de dreptul internațional și ideea că urmărirea interesului propriu putea fi înlocuită de obiectivul comun al promovării securității pentru toți. Ceea ce nu înseamnă că Morgenthau și Carr considerau că sistemul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Societatea Națiunilor, să se asigure că statele respectă principiile de bază ale acesteia? Ca răspuns la aceste întrebări, mulți dintre membrii primei "școli" sau "teorii" a relațiilor internaționale susțineau că războiul a fost parțial rezultatul "anarhiei internaționale" și parțial rezultatul neînțelegerilor, erorilor de calcul și nesăbuinței politicienilor care au pierdut controlul evenimentelor în 1914. "Idealiștii" susțineau că o lume mai pașnică ar putea fi creată făcând elitele din domeniul politicii externe responsabile în fața opiniei publice și democratizând relațiile internaționale (Long și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost diferită, deoarece era de multe ori "o revoltă împotriva valorilor occidentale" (Bull și Watson 1984: 223). Întrebarea inevitabilă era dacă expansiunea societății internaționale care intervenise pe fondul revoltei împotriva Occidentului va conduce la noi forme de conflict și neînțelegere. Importanța acestei probleme a fost subliniată de către revolta religioasă, în special de anumite forme islamice de revoltă împotriva Occidentului, întrupate de Al-Qaeda, care se opuneau sprijinului american pentru Israel, susținerii elitelor pro-occidentale corupte din Orientul Mijlociu și extinderii valorilor seculare occidentale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interacționat cu natura decât să tratateze felul în care societățile interacționează între ele, uneori provocând războaie majore. Paradigma producției analiza structura de clasă și conflictul de clasă, mai degrabă decât loialitățile naționale persistente, puterea statului și rivalitatea de ordin geopolitic. Neînțelegerea acestor fenomene însemna că marxiștii s-au înșelat atunci când au considerat globalizarea capitalistă ca preludiu pentru o lume cosmopolită mai pașnică. Ilustrând acest argument, Waltz a susținut că marxiștii nu au reușit să aprecieze implicațiile convingerii că socialismul s-ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bin Laden, cei doi au în comun chiar faptul că posedă certitudini morale și epistemologice. Postmodernismul contestă exact această convingere, conform căreia enunțurile morale și epistemologice sunt dincolo de orice îndoială. Înainte de a continua, trebuie să subliniem faptul că există multe neînțelegeri în privința semnificației "postmodernismului", care este disputată nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar și între susținătorii înșiși. De fapt, mulți teoreticieni asociați cu postmodernismul nu folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afirmă Jenny Edkins (2002: 245-6), evenimentele de tipul lui "11 Septembrie" să nu poată fi experimentate în condiții obișnuite. Mai degrabă, ele trec dincolo de experiență și depășesc cadrul nostru social și lingvistic normal. Există totuși, așa cum menționează Campbell (2002: 245-6), neînțelegeri asupra semnificației lui "11 Septembrie". El, la fel ca și Edkins, avertizează asupra unei încercări prea grăbite de fixare a semnificației lui "11 Septembrie". Campbell se referă în special la faptul că deși Casa Albă a afirmat natura fără precedent
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea la tăcere a neînțelegerilor interne. Pot exista elemente interne ce pun în pericol o anumită concepție despre sine, ce trebuie obligatoriu excluse, disciplinate sau îngrădite. Identitatea, se poate presupune, este un efect falsificat, pe de o parte de practicile disciplinare ce încearcă să reglementeze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe deplin coerente și stau în opoziție una față de cealaltă. Deja am văzut diferențele esențiale din cadrul raționalismului, astfel că următoarea parte a acestui capitol va trece în revistă nemulțumirile ce caracterizează constructivismul contemporan. Patru dintre acestea merită o atenție specială: neînțelegerile dintre constructiviști asupra naturii teoriei, relația cu raționalismul, metodologia cea mai indicată și contribuția constructivismului la o teorie critică a relațiilor internaționale. De multă vreme, raționaliștii, mai ales neorealiștii, au ambiția să formuleze o teorie generală a relațiilor internaționale ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
delegați, 1 la 100 și erau plătitori de impozite În valoare În valoare de 48 de lei, la sate și 80-100 lei la orașe; alegătorii direcți erau cei care plăteau un impozit de 4 galbeni. În ianuarie 1865, În urma unor neînțelegeri cu domnitorul Mihail Kogălniceanua demisionat. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. II. Politica externă În această perioadă, Principatele au urmat În politica externă o direcție proprie. Cuza a concentrat În mâinile sale toate pârghiile externe, pentru a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
în față cu pictorul. Căci el seamănă cu acesta prin aceea că produce lucruri nevrednice în raport cu adevărul..." Platon, Republica, 605a* Grecia Antică, repetă legenda, este leagănul artei occidentale. Traducerea echivocă a lui technè prin "artă", semn de anexare modernistă, întreține neînțelegerea. Textele și faptele tind să dovedească mai degrabă că niciuna dintre opozițiile care subîntind universul nostru estetic nu are echivalent în mentalitatea elenică a epocii clasice, cum nici la moștenitoarea ei medievală. Această absență nu este un deficit, ci semnul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
gramatică, a mers timp de un mileniu la Atena să-și tragă titlurile de glorie și veritate. Dar academiile noastre de arte frumoase, în cei două sute cincizeci de ani cât a ținut domnia lor, par să fi fost victimele unei neînțelegeri, ba chiar ale unei farse de un gust îndoielnic: plastica, apolinică sau nu, n-a fost niciodată "frumoasa preocupare" a fondatorilor sclavagiști ai democrației. Cei care se tem de provocări se vor mulțumi să deschidă cele două volume din Vocabularul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
circulă mai rapid decât cuvintele și încarcă imaginarul colectiv, iar comunicarea între musulmani și ceilalți se face preponderent prin imagini 36 (se consideră că acestea sunt înțelese ușor și la fel de către toți, dar de fapt ele sunt importante surse de neînțelegeri, de conflict). În epoca negustorizării generalizate, în lumea europocentrată, individul este obiect al celebrării continue. Dar noi opunem, în loc să articulăm într-o nouă manieră, natura și cultura, corpul, socialul, politicul, etica în contextele concrete. Ar fi mai nimerit să căutăm
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
resursele, economiile, vând bunuri, proprietăți, forța de muncă, chiar locuința, împrumută etc. pentru a reveni la situația în care se descurcau bine. Dacă nici una dintre încercări nu dă roade, familia ajunge să nu-și poată plăti impozitele, întreținerea, utilitățile, apar neînțelegeri în casă, violența, simțământul că situația e fără ieșire... Cum "o nenorocire nu vine niciodată singură", autopercepția prăbușirii contribuie și ea la căderea liberă în sărăcie... Cei săraci sunt evitați de "prieteni", de rude. Nu sunt respectați cei care-și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Problemele dvs. * * * * * 6. Ați trăit vreunul dintre evenimentele familiale următoare, înainte de 18 ani? Separarea sau divorțul părinților Boala gravă a tatălui Boala gravă a mamei Handicap sau accident grav al tatălui Handicap sau accident grav al mamei Grave dispute și neînțelegeri între părinți Niciunul dintre acestea 7. În timpul copilăriei ați avut grave probleme de: sănătate afecțiune bănești în familie separare niciuna Petrecerea timpului liber 1. Sunteți membru al vreunui club sau asociații? Da Nu 2. De la începutul anului universitar, ați fost
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Centrală și de Sud-Est, ale căror frontiere erau vizate de revizionism: o în acest sens România a urmărit să realizeze un bloc antirevizionist, format din statele mici, situate între Marea Baltică și Marea Egee: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia și Turcia. datorită unor neînțelegeri apărute între unele dintre acestea, proiectul a fost irealizabil în forma dorită. -Au existat însă și două acțiuni reușite: o Mica Înțelegere (Mica Antantă) -1921: formată din: România, Cehoslovacia, Iugoslavia. era o alianță regională, sprijinită de Franța, care și-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
nu au fost reluate după război datorită: problemei tezaurului fusese dus în Rusia pentru păstrare în timpul primului război mondial și nu a fost restituit după război; problemei Basarabiei Uniunea Sovietică nu recunoștea legalitatea Unirii acestei provincii cu România; pentru rezolvarea neînțelegerilor au avut loc o serie de tratative la: Copenhaga și Varșovia (1919-1920); Viena (1924); Riga (1932). relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică au fost reluate abia în 1934; în 1935 Nicolae Titulescu a negociat un tratat de asistență mutuală cu URSS
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
reînnoit alianța cu Polonia (1926) și a semnat o convenție militară cu aceasta; o a încheiat tratate de prietenie cu Franța și Italia (1926); o a aderat la Pactul de la Paris (1928), care excludea războiul ca mijloc de rezolvare a neînțelegerilor dintre state; o a semnat Protocolul de la Moscova ( 1929); o a semnat Convenția privind definirea agresiunii (1933). 3. Politica externă în timpul celui de-al doilea război mondial -În preajma și la începutul celui de al doilea război mondial România era
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
voluntară sau declanșată de mecanismele sociale (cum ar fi rușinea) care au diminuat necesitatea intervenției coercitive a statului 3. Dacă o populație masivă de imigranți a fost în ansamblu asimilată cu succes, atunci cînd societatea americană s-a confruntat cu neînțelegeri mai profunde de natură culturală sau rasială, limitele pînă la care s-a îndeplinit acest proces au fost în scurt timp dezvăluite. În timpul ciocnirilor dintre populațiile de albi și populațiile băștinașe care trăiau de mult timp în Lumea Nouă, asimilarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]