KorAP: Find »[drukola/base=neîncredere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...112 113 114 ...158 >

3,927 matches

Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

ministru francez R. Barre a recunoscut că "viața politică este fundamental ipocrită". Acesta a declarat (într-o emisiune televizată pe 2 mai 1993) că este ca și cum ai formula un diagnostic medical. Ipocrizia, care poate fi inevitabilă în arta politicii, produce neîncredere. Din acest motiv, politicienii care apar des la televizor își pierd, după un anumit timp, credibilitatea. În diverse țări, și în special în regimurile prezidențiale și în sistemele prim-ministeriale, președinții și prim-miniștrii au guvernant mare parte din timp

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
o parte dintre lideri, în ciuda nepopularității temporare, au luat cu toate acestea decizii înțelepte. În cele mai multe democrații, liderii se comportă ca și cum ar reprezenta majoritatea populației, în timp ce în realitate aceștia sunt susținuți doar de către o minoritate. Aceasta este una dintre sursele neîncrederii politice. Corupția și efectele sale corozive În cele mai multe din țările europene majoritatea populației și-a perceput guvernanții ca fiind corupți și/sau birocratici (Gallup Millenium Survey, tabelul 10). O distincție este necesară între mica corupție la nivelurile inferioare și medii

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
În domeniul corupției publice, anumiți observatori estimează că vedem doar vârful aisbergului. Atunci când aceasta este frecventă, cetățenii își pierd încrederea în instituții. Nu putem să subliniem suficient efectele corozive ale comportamentului corupt asupra pierderii încrederii în instituții. Tendințe compensatorii: de la neîncrederea naționalistă la încrederea reciprocă între națiunile europene Nivelurile relativ ridicate de neîncredere în instituții, partide, politicieni sau chiar comparațiile în interiorul țărilor sunt compensate de către o încredere crescândă între națiunile europene. Sondajul Eurobarometru, realizat periodic începând cu 1970, arată o creștere

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Atunci când aceasta este frecventă, cetățenii își pierd încrederea în instituții. Nu putem să subliniem suficient efectele corozive ale comportamentului corupt asupra pierderii încrederii în instituții. Tendințe compensatorii: de la neîncrederea naționalistă la încrederea reciprocă între națiunile europene Nivelurile relativ ridicate de neîncredere în instituții, partide, politicieni sau chiar comparațiile în interiorul țărilor sunt compensate de către o încredere crescândă între națiunile europene. Sondajul Eurobarometru, realizat periodic începând cu 1970, arată o creștere a încrederii națiunilor europene în vecinii lor. Nu este necesar să afișăm

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
populație este confirmată de către sondajele altor instituții din ultimul sfert de secol. Primul-ministru John Major și-a invitat conaționalii pe 3 martie 1993 "să nu permită tendinței britanice către autodenigrare să submineze încrederea". Editorii de ziare au vorbit de o neîncredere națională, de o criză morală. Nu a fost pentru prima oară când sentimentele de mâhnire au fost denunțate. Această temă a fost prezentă în literatura sociologică pentru aproximativ treizeci de ani. Potrivit unui interviu, în 1995, majoritatea britanicilor gândeau că

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
scepticism. Democrația avansată este astăzi într-o situație paradoxală. Cu cât se dezvoltă mai mult, cu atât necesită un guvern mai puternic. Dar o societate liberă nu susține un guvern prea puternic. Din acest motiv asistăm la creșterea nemulțumirii și neîncrederii care sunt orientate împotriva guvernului central și a instituțiilor sale. De ce fel de tipuri de cetățeni avem nevoie într-o democrație? Ignorant, naiv, respectuos, ascultător, credul, încrezător în mituri? Sau cetățeni informați, demitologizați care se află la întretăierea mai multor

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Ashford & N. Timms, What Europe Thinks, 1992. Democrația pluralistă devine astăzi mai puțin guvernabilă, nu atât din pricina supraîncărcării guvernului, ci mai degrabă din cauza difuzării în toate straturile sociale a unui tip de încredere amestecată, sau cu alte cuvinte, a unei neîncrederi raționale hrănite de experiență. Una dintre lecțiile principale care pot fi învățate este că procedurile electorale nu mai sunt suficiente pentru a construi încrederea în democrația reprezentativă. Astăzi opinia cetățenilor nu mai este exprimată doar din când în când în

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Pentru a estima schimbarea în funcționarea elitelor ce are loc ca o consecință a crizelor, sugerăm să se facă distincția între elitele politice care sunt fundamental divizate și cele care sunt "consensuale" sau "unite ideocratic". Elitele divizate se caracterizează prin neîncredere și teamă generală. Grupurile care le alcătuiesc aderă la coduri de comportament politic diferite, consideră politica în termeni de "câștigătorul ia totul", contestă valoarea instituțiilor politice și sunt angrenate în lupte fără rețineri și adeseori violente pentru putere. Atunci când o

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
mare număr dintre deputați sunt aleși cu o majoritate de mai puțin de 5%. Uneori, două sau trei sute de voturi pot fi esențiale. Este deputatul singurul responsabil pentru această situație? Nu este și administrația publică răspunzătoare? În mai multe ocazii, neîncrederea în Parlament a atins o mare parte din populație și "curățarea pungașilor" pare să subsumeze corect această atitudine. În ciuda a ceea ce am putea crede, relația dintre alegător și deputat este în general prietenoasă în ciuda neîncrederii în Parlament ca instituție. Dacă

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
răspunzătoare? În mai multe ocazii, neîncrederea în Parlament a atins o mare parte din populație și "curățarea pungașilor" pare să subsumeze corect această atitudine. În ciuda a ceea ce am putea crede, relația dintre alegător și deputat este în general prietenoasă în ciuda neîncrederii în Parlament ca instituție. Dacă funcția legislativă a fost, de asemenea, discreditată în ochii unei părți a populației, deputatul poate încă să beneficieze de un real prestigiu în ochii alegătorilor săi. Este respectat la nivel local. Majoritatea oamenilor cu o

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
centrale ale partidelor. Rezultatul era docilitatea parlamentarilor față de lideri. Alternanța la putere a fost posibilă în România ca și în Anglia pentru că cele două partide principale nu se abăteau de la chestiunile esențiale: o economie liberă, rolul Bisericii și al armatei, neîncrederea în Uniunea Sovietică. Amândouă respectau cadrul constituțional și reprezentau, mai mult sau mai puțin, aceleași interese sociale. Altfel, n-ar mai fi fost chemate la putere de șeful statului. Înainte de 1914, Partidul Liberal era un partid de avangardă; după ce Partidul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
politice ale țării. Regele a fost obligat să inverseze ordinea pentru a salva fațada jocului democratic. Inversiunea a creat ceea ce eu numesc democrație mimată. Iată care este modul în care funcționează democrația mimată. Regele putea revoca guvernul fără votul de neîncredere al Parlamentului. Se numea un nou guvern care îi cerea imediat regelui să dizolve Parlamentul. După un interval de maximum două luni, cum specifica formal Constituția, se țineau noi alegeri. Așa cum am văzut, partidul aflat la putere până în 1937, reușea

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

altădată li se spunea „ale desăvârșirii”!Ă, ce sunt tot atâtea trepte ale libertății! Ale unei alte „nașteri” sau ale „nașterilor succesive”, ale acelei „scări” a „performanțelor spirituale” În care individul, care poartă În sine reziduul „omului comun” și al neîncrederii față de posibilitățile sale de Demiurg, asistă, din interior, dar și „din afara sa”, ca În fața unui spectacol, la ruperea rând pe rând a acelor lanțuri care Îl legau de „materie”, de „firesc”, de „previzibil”, „lanțuri” pe care alții, mii, din jurul lui

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
ales Într-o vreme ca aceea!... Dar știm noi oare care e vremea potrivită pentru izvodul unei siluete regale, princiare, a artei, nu e oare mai degrabă seceta, momentul când un Moise tânăr și elansat lovește cu bagheta sa stânca neîncrederii veșnic mic-burgheze, ticăloșite, nu este oare apa, luciul calm și verzui al apei, terenul pe care să calce Învățătorul, chemându-ne la el, chiar dacă ne scufundăm până la glezne, apoi până la genunchi, mereu Îngreunați de fireștile noastre reflexe de bun-simț; bunul-simț

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
românești, În esență: Biserica, Țăranul - proprietar de pământ, de vite și mândru de autoritatea sa locală - și Cultura. Această contradicție grotescă, dacă nu i-a grăbit sfârșitul, i-a oferit lui și soaței sale - căreia, printr-o ciudată slăbiciune sau neîncredere tipică și bolnăvicioasă ca a oricărui dictator În faza finală, i-a acordat, mai ales după ’71, puteri enorme În stat - un sfârșit ce, Încă o dată, ne duce cu gândul la medievalitatea târzie și la felul abrupt și rușinos În

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
comunist, va trebui să „dăm socoteală”, să ne asumăm această aparentă sau reală „lașitate” - lașitate care azi, surprinzător sau nu, s-a „transformat” Într-o penibilă și de neînțeles „imagine neagră a României”. O imagine care, Încă o dată, vine din neîncrederea În forțele proprii, din „dezunire”, noi (intelectualii!Ă, care ne-am grăbit după ’89 să ne calomniem revoluția și asta numai pentru că În România, ca și În țările de la nordul nostru, un eșalon comunist a preluat frânele puterii. Dar... cine

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului său". Ceea ce Maiorescu afirmase fără prejudecăți, se pierde apoi din vedere și chiar se invocă "întârzierea". Chestiunea ține, dar, de un fel de patologie a culturii și de o neîncredere în forțele proprii și exprimă un fel de a face istorie literară considerat, cu îndreptățire, de Th. Codreanu drept "nedialectic". Cercetătorul nu întreprinde (decât atât cât îi trebuie spre a fundamenta o altă perspectivă) desfășurări de istorie a eminescologiei, deși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

guvernare cu 3 miniștri. Ultima zvâcnire politică a lui Take Ionescu, la propriu și la figurat, a avut loc în decembrie 1921, când a devenit prim-ministru, însă numai după o lună, la 17 ianuarie 1922, în urma unei moțiuni de neîncredere, guvernul a demisionat. Câteva luni mai târziu, în iunie 1922, Take Ionescu a încetat din viață, iar mișcarea sa a fuzionat cu Partidul Național Român. Un rol dominant în viața politică de după primul război mondial a aparținut Ligii Poporului, fondată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
considerat-o temporară, astfel că implicarea în viața politică, socială și culturală a fost redusă. În plus, din exteriorul țării au fost trimise diferite mesaje - de susținere, de propagandă, de informare, de intoxicare - care au menținut o stare tensionată, de neîncredere a minorităților în instituțiile statului român. După cinci ani de la Unirea cu România, orașul Cernăuți a păstrat „la fiecare pas” tendința de germanizare, existentă încă din 1775. Introducerea limbii române ca limbă oficială a fost întâmpinată cu critici și proteste

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
funcționari austro-ungari, care vorbeau limba germană, în pofida ordinelor în vigoare, și aplicau aceleași legi de dinainte de război. Conducătorii locali ai administrației erau germani, ucraineni și evrei, profitori ai regimului trecut, care sperau în „revenirea” acelor timpuri menținând o stare de neîncredere între populație și autoritățile române. Legile din România nu au fost aplicate în Bucovina, iar autonomia legislativă a fost apreciată drept „mama tuturor atacurilor” contra autorităților centrale. În Cernăuți populația și-a dublat numărul față de 1914, însă marea masă venită

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a se infiltra în U.R.S.S. Propaganda celor două state în străinătate a fost definită ca „destructivă”, cu rolul de a dezvolta campanii mediatice sistematice și permanente, exploatând greșelile politice, calomniind și răspândind știri false, cu scopul de a induce neîncrederea populației în guvern și a ideii de stăpânire vremelnică a unor teritorii. Căpitanul Roman a considerat că, în România, mijloacele de apărare sunt „inexistente”, astfel că acțiunea Ungariei este „foarte vie”, înlesnită mai ales de funcționarii alogeni aflați în instituții

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din România a avut rezultate nesatisfăcătoare și a pus în pericol acțiuni informative și oameni care lucrau în favoarea britanicilor și românilor. Din acest motiv, spre finele anilor ’20, colaborarea româno-franceză pe acest segment s-a redus substanțial, fiind erodată de neîncredere, suspiciuni și acuze reciproce. Relațiile cu britanicii au evoluat la un nivel superior, mai ales că, în urma operațiunilor desfășurate de aceștia, partea română a obținut un bogat material despre situația de dincolo de Nistru. În același timp, organele naționale de contrainformații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
primul rând ale P.N.Ț. O nemulțumire generală a societății a fost una de ordin social, față de implementarea unor legi - agrare, industriale, a exproprierilor etc. - efectuate exclusiv în interesul liberalilor și a apropiaților acestora, la care s-a adăugat o neîncredere a cercurilor financiare externe, care au amânat constant acordarea unor împrumuturi către România. Toate acestea au condus, în final, la demisia guvernului Vintilă Brătianu (3 noiembrie 1928) și, după câteva tentative nereușite de formare a guvernului (Nicolae Iorga, Alexandru Averescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ordinii în stat, care a instituit dizolvarea grupărilor politice considerate că periclitează ordinea publică și socială din țară. În pofida unei aparente stabilități, clasa politică a intrat, în a doua parte a anilor ’30, într-un proces de dezagregare morală și neîncredere a populației, acțiune inițiată de Palatul Regal și destinată a institui, la momentul oportun, un regim politic personal. Tocmai de aceea, la alegerile din 20 decembrie 1937 nici un partid nu a obținut minim 40%, necesar pentru a obține prima electorală

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
tinerii concentrați au fost îndemnați să dezerteze cu tot cu echipamentul din dotare. A doua linie a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de interes

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]