3,535 matches
-
La urma urmei, judecata lui intra în conflict cu Scriptura. Iar asta însemna, bineînțeles, că Aristotel trebuia să dispară. Maimonide a afirmat că actul creației a luat naștere din nimic. Fusese creatio ex nihilo, în ciuda condamnării aristotelice a termenului de neant. Cu o singură mișcare de condei, neantul a fost mutat din sfera sacrilegiului în cea a sacrului. Pentru evrei, epoca de după moartea lui Maimonide a devenit cea a nimicului. În secolul al XIII-lea, s-a răspândit o nouă doctrină
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
conflict cu Scriptura. Iar asta însemna, bineînțeles, că Aristotel trebuia să dispară. Maimonide a afirmat că actul creației a luat naștere din nimic. Fusese creatio ex nihilo, în ciuda condamnării aristotelice a termenului de neant. Cu o singură mișcare de condei, neantul a fost mutat din sfera sacrilegiului în cea a sacrului. Pentru evrei, epoca de după moartea lui Maimonide a devenit cea a nimicului. În secolul al XIII-lea, s-a răspândit o nouă doctrină: cabala, sau misticismul evreiesc. Una dintre practicile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
însă au arătat că temelia ei începuse să se zdruncine. Biserica avea să se mai agațe de doctrina lui Aristotel timp de câteva secole, dar era clar că începuse perioada de regres a lui Aristotel și cea de progres a neantului și infinitului. Era momentul propice pentru ca zero să sosească în Apus. La jumătatea secolului al XII-lea, primele adaptări ale lucrării lui al-Khowarizmi, Al-jabr, pătrundeau în Spania, Anglia și restul Europei. Zero era pe drum. El a început să-și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se transforme în „cifru“. În cele din urmă ocârmuirile au fost nevoite să cedeze în fața presiunilor comerciale. Notarea arabă a fost permisă în Italia și, în curând, s-a răspândit în întreaga Europă. Zero sosise - și, odată cu el, sosise și neantul. Zidul aristotelic se fărâmița mulțumită influenței musulmanilor și a hindușilor, prin anii 1400 ajungând să aibă dubii până și cei mai înfocați susținători europeni ai lui Aristotel. Thomas Bradwardine, care urma să devină arhiepiscop de Canterbury, a încercat să contrazică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sens; Toți sunt doar substituenți, și toate relațiile: Prinț, supus, Tată, Fiu, sunt lucruri deja uitate. JOHN DONNE, AN ANATOMY OF THE WORLD Zero și infinitatea reprezentau însăși temelia Renașterii. Pe măsură ce Europa se trezea încetișor din somnul întunecatului Ev Mediu, neantul și infinitul - nimicul și totul - aveau să distrugă fundația aristotelică a Bisericii și să croiască drum revoluției științifice. La început, papalitatea a rămas oarbă în fața pericolului. Clerici cu funcții înalte au cochetat cu riscantele idei de neant și de infinit
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
întunecatului Ev Mediu, neantul și infinitul - nimicul și totul - aveau să distrugă fundația aristotelică a Bisericii și să croiască drum revoluției științifice. La început, papalitatea a rămas oarbă în fața pericolului. Clerici cu funcții înalte au cochetat cu riscantele idei de neant și de infinit, deși ele dădeau grave lovituri direct în inima vechii filozofii grecești, la care Biserica ținuse atât de mult. Zero apărea în centrul fiecărei picturi renascentiste și un cardinal a declarat că universul era infinit - fără hotar. Însă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fața către doctrina aristotelică, ce o sprijinise atât de mulți ani. Era însă prea târziu. Zero pusese stăpânire pe Europa și, în ciuda obiecțiilor papalității, era deja prea puternic pentru a mai fi proscris. Aristotel a pierdut lupta cu infinitul și neantul, la fel cum a pierdut această luptă și dovada existenței lui Dumnezeu. Biserica mai avea o singură opțiune: să accepte conceptele de zero și infinitate. Bineînțeles, pentru evlavioși, Dumnezeu putea fi găsit ascuns în neant și în infinit. Coaja de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pierdut lupta cu infinitul și neantul, la fel cum a pierdut această luptă și dovada existenței lui Dumnezeu. Biserica mai avea o singură opțiune: să accepte conceptele de zero și infinitate. Bineînțeles, pentru evlavioși, Dumnezeu putea fi găsit ascuns în neant și în infinit. Coaja de nucă a crăpat O, Doamne! Aș putea fi închis într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al văzduhului nemărginit, numai de n-aș avea visuri rele!... WILLIAM SHAKESPEARE, HAMLET, PRINȚ AL
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Augustin și Boethius, dar și la raționamentul aristotelic pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu. Cardinalii și clericii nu mai aveau voie să pună la îndoială vechile doctrine. Zero era un eretic. Universul ca o coajă de nucă trebuia acceptat; concepte de neant și infinit trebuiau respinse. Una dintre grupările cele mai importante care au răspândit aceste învățături a luat naștere în anii 1530: Ordinul Iezuit, format din intelectuali foarte bine pregătiți, tocmai buni pentru a ataca protestantismul. Totodată, Biserica avea și alte
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fără nici o exagerare. Zero și vidul Sunt, într-un fel, un intermediar între Dumnezeu și nimic. RENÉ DESCARTES, DISCURS ASUPRA METODEI Zero și infinitul au constituit miezul problemei războiului filozofic defășurat în secolele al XVI lea și al XVII-lea. Neantul slăbise filozofia lui Aristotel, iar ideea unui cosmos infinit de mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma, Biserica Catolică a încercat să respingă conceptele de zero și neant cu mai multă înverșunare ca oricând, însă zero prinsese deja rădăcini. Chiar și cei mai pioși intelectuali - iezuiții - erau sfâșiați între vechile moduri aristotelice de gândire și noile filozofii, care includeau noțiunile de zero și vid, infinitate și infinit. Fiind
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
intelectuali - iezuiții - erau sfâșiați între vechile moduri aristotelice de gândire și noile filozofii, care includeau noțiunile de zero și vid, infinitate și infinit. Fiind pregătit ca iezuit, René Descartes a fost și el sfâșiat între vechi și nou. A respins neantul, însă l-a așezat în centrul lumii sale. Născut în 1596, în sudul Franței, Descartes îl va aduce pe zero în centrul șirului numeric și va căuta dovada existenței lui Dumnezeu în neant și în infinit. Însă Descartes nu îl
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sfâșiat între vechi și nou. A respins neantul, însă l-a așezat în centrul lumii sale. Născut în 1596, în sudul Franței, Descartes îl va aduce pe zero în centrul șirului numeric și va căuta dovada existenței lui Dumnezeu în neant și în infinit. Însă Descartes nu îl putea respinge pe Aristotel în întregime; îi era atât de teamă de neant, încât îi nega existența. La fel ca Pitagora, Descartes era matematician și filozof; poate că moștenirea cea mai trainică lăsată
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sudul Franței, Descartes îl va aduce pe zero în centrul șirului numeric și va căuta dovada existenței lui Dumnezeu în neant și în infinit. Însă Descartes nu îl putea respinge pe Aristotel în întregime; îi era atât de teamă de neant, încât îi nega existența. La fel ca Pitagora, Descartes era matematician și filozof; poate că moștenirea cea mai trainică lăsată de el a fost o invenție matematică - ceea ce astăzi cunoaștem sub denumirea de coordonate carteziene. Oricine a învățat geometrie în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu sunt divine; sunt finite. Și toate se află undeva între Dumnezeu și nimic. Ele sunt o combinație între infinitate și zero. Totuși, deși zero apărea în întreaga filozofie a lui Descartes, el a insistat până la moarte asupra faptului că neantul - zero absolut - nu există. Copil al Contrareformei, Descartes a aflat despre Aristotel chiar în momentul în care Biserica se baza cel mai mult pe principiile sale. Drept urmare, fiind îndoctrinat cu filozofia aristotelică, a negat existența vidului. Era o poziție greu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
bineînțeles.) Acum, optând pentru plicul creștinilor, înseamnă a alege să fii un evlavios creștin. Dacă se întâmplă să urmezi această cale, sunt două posibilități. Dacă ești un creștin credincios și nu există Dumnezeu, când vei muri, efectiv vei dispărea în neant. Dar dacă există Dumnezeu, mergi în rai și trăiești pentru eternitate în sânul fericirii supreme: în infinitate. Astfel, rezultatul așteptării unui creștin este de: Valoare scontată = ∞ În definitiv, o jumătate de infinitate este tot o infinitate. Deci, rezultatul așteptării unui
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în cazul în care nu există Dumnezeu, nu există nici rai. Dar dacă te înșeli și Dumnezeu există, ajungi în iad pentru eternitate: în infinitatea negativă. Ca atare, rezultatul așteptării unui ateu este de: probabilitate de ½ de a dispărea în neant ½ × 0 = 0 probabilitate de ½ de a ajunge în iad </formula> Valoare scontată = ∞ Infinit negativ. Mai rău de atât nu se poate. Un înțelept ar alege evident creștinismul în defavoarea ateismului. Dar aici, noi am făcut o supoziție - că probabilitatea ca Dumnezeu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ca Dumnezeu să existe este egală cu probabilitatea să nu existe. Ce se întâmplă însă dacă probabilitatea ca Dumnezeu să existe este de numai 1/1000? Rezultatul așteptării creștinului va fi următorul: probabilitate de 999/1000 de a dispărea în neant 99/1000 x 0 = 0 probabilitate de 1/1000 de a ajunge în rai 1/1000 x ∞ = ∞ Valoare scontată = ∞ Dă tot infinit, așa cum și rezultatul așteptării ateului va fi tot minus infinit. Și în cazul acesta, este mult mai bine
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
imperiul controverselor și am ajuns atât de departe, încât cei mai mulți oameni diferențiază și integrează nu pentru că înțeleg ceea ce fac, ci din pură credință, deoarece până acum rezultatele au fost totdeauna juste. FRIEDRICH ENGELS, ANTI-DÜHRING Zero și infinitatea distruseseră filozofia aristotelică; neantul și cosmosul infinit anihilaseră conceptul de univers închis într-o coajă de nucă și ideea că natura are oroare de vid. Înțelepciunea anticilor era înlăturată, iar oamenii de știință începeau să divinizeze legile fizice care guvernau natura. Cu toate acestea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ele. O gaură neagră este reprezentată de un zero în ecuațiile relativității generalizate; energia vidului este zero în matematica teoriei cuantice. Big Bangul, evenimentul cel mai enigmatic din istoria universului, este un zero în ambele teorii. Universul a apărut din neant - și ambele teorii sunt neputincioase atunci când încearcă să-i explice originea. Pentru a înțelege Big Bangul, fizicienii trebuie să îmbine teoria cuantică cu cea a relativității. În ultimii ani, ei au început să aibă succes, creând o teorie-monstru care explică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și infinit de dens. În aceste condiții, toate legile științei și, prin urmare, toată capacitatea de a preciza viitorul, nu funcționau. STEPHEN HAWKING, SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI: DE LA BIG BANG LA GĂURILE NEGRE Universul s-a născut în zero. Din neant, din nimic a izbucnit explozia cataclismică ce a dus la crearea materiei și energiei din care este format universul. Acest eveniment - Big Bangul - a reprezentat o idee înfricoșătoare pentru mulți oameni de știință și filozofi. A durat multă vreme până când
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
A durat multă vreme până când astrofizicienii să se pună de acord în privința caracterului finit al universului nostru - în privința faptului că, în realitate, a avut și el un început. Prejudecata împotriva universului finit este veche. Aristotel a respins ideea creației din neant, deoarece el credea că neantul nu ar fi putut exista. Însă de aici a rezultat un paradox. Dacă universul nu se putuse naște din neant, totuși ceva trebuie să fi plutit prin spațiu înainte de nașterea lui; existase un univers înainte de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
astrofizicienii să se pună de acord în privința caracterului finit al universului nostru - în privința faptului că, în realitate, a avut și el un început. Prejudecata împotriva universului finit este veche. Aristotel a respins ideea creației din neant, deoarece el credea că neantul nu ar fi putut exista. Însă de aici a rezultat un paradox. Dacă universul nu se putuse naște din neant, totuși ceva trebuie să fi plutit prin spațiu înainte de nașterea lui; existase un univers înainte de nașterea universului. Din punctul de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
el un început. Prejudecata împotriva universului finit este veche. Aristotel a respins ideea creației din neant, deoarece el credea că neantul nu ar fi putut exista. Însă de aici a rezultat un paradox. Dacă universul nu se putuse naște din neant, totuși ceva trebuie să fi plutit prin spațiu înainte de nașterea lui; existase un univers înainte de nașterea universului. Din punctul de vedere al lui Aristotel, acest impas putea fi depășit doar presupunând că universul este etern. A existat dintotdeauna și va
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
al lui Aristotel, acest impas putea fi depășit doar presupunând că universul este etern. A existat dintotdeauna și va exista întotdeauna. Civilizația apuseană a trebuit să aleagă între Aristotel și Biblie, care spune că universul finit s a născut din neant și va avea un sfârșit. Deși cosmosul biblic semitic l-a detronat pe cel aristotelic, ideea de univers etern, neschimbabil, nu a fost eliminată în totalitate, supraviețuind până în secolul XX. Ea l-a determinat pe Einstein să comită cea mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]