6,174 matches
-
din dorința de pace, pentru ca cei răi să fie ținuți în frâu, iar cei buni să fie ajutați. Sunt considerate de obicei războaie drepte cele care răzbună nedreptățile, dacă o țară sau o cetate trebuie pedepsită, ori dacă s-a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna, cruzimea în propunerile de răzbunare, sufletul nemilos și neîmblânzit, sălbăticia agresiunii, râvna arzătoare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Poliția Juridică și Militară) și una neoficială (Secția Juridică). A fost condusă inițial de locotenent-colonelul Emil Velciu, apoi de colonelul magistrat Radu Ionescu; acesta „la început s-a purtat bine, dar cu timpul s-a dedat la o viață dezordonată, neglijând lucrările secției și controlul personalului”. Sediul acestei secții se afla pe Calea Plevnei, în clădirea Malmaison. În compunerea sa intrau: un Birou Central și opt birouri, dintre care cinci în țară și trei pe front, cu un efectiv de 15 ofițeri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
până la Șiștov” și în județul Durostor. Agenții aveau ca sarcină să organizeze acțiuni iredentiste și atentate pe teritoriul românesc. Centrul de la Varna era condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de partide, în Occident și în timpul apariției unui sistem reprezentativ deschis maselor populare". Partidele politice sînt semne ale unor mutații profunde, chiar dacă, uneori, sîntem tentați să le catalogăm drept produse ale orgoliilor unor persoane. Nici elementul "orgoliu" nu poate fi neglijat, însă acesta se manifestă acolo unde găsește teren favorabil. Acest teren interesează acum. Dincolo de aparența unui joc al siglelor, "ghidul" lui Seiler surpinde o dialectică: de fiecare dată, un clivaj produce focalizări ale forțelor politice. O astfel de forță se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de asasinarea fondatorului André Cools, participă la alegerile din 1995 făcînd să urce în prima linie partide de mîna a doua, adesea fără importanță. PS foarte bine organizat și, în urma renunțării liberalilor la anticlericalism, mediator important al "grupului" laic, a neglijat restructurarea lui. Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, moderat, anticlerical și guvernamental este contestat atît ca mediator al laicilor de către democrați cît și ca expresie a clasei muncitoare de către social-creștini. D) Dizidențele de dreapta. Tentativele făcute de partidele socialiste pentru a-și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
catolice, combinație pe care o regăsim în Slovacia și Polonia, dar și în Irlanda sau, altădată, în Quebec. Al doilea curent se vrea liberal și regrupează militanții cei mai atașați de ideea trecerii rapide la economia de piață, fără să neglijeze însă problemele de natură socială. Al treilea curent, considerat populist, se înscrie atît în vechea tradiție a Europei Centrale, cît și Răsăritene (Narodniki în Rusia, de exemplu, o stîngă rurală idealistă și intelectuală în același timp, care opune capitalismul și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ghida, a direcționa, a călăuzi grupul în realizarea obiectivelor, pe baza interrelațiilor de grup). Leadershipul modern s-a dezvoltat din nevoia de a realiza tocmai calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
țin de sfera psihicului predominant afectată, ce se pot clasifica astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie. Ei afișează o atitudine pesimistă sau criticistă. 2. Devieri de comportament În sfera afectivității, În care elevii sunt irascibili sau total pasivi. (Este cazul elevilor care, de obicei, ei au suferit traume psihice). 3. Devieri de comportament
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative Art de Ero Tarasti sau Music, Genre and Narrative Theory de Peter Rabinowitz. Naratologia nu neglijează, prin contribuții ca Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative de Marie-Laure Ryan și Speak Friend and Enter: Garden Paths, Artificial Intelligence and Cognitive Narratology de Manfred Jahn, nici media digitală. Toate aceste preocupări, aceste eforturi de descoperire a narațiunii acolo
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la spectacolul de operă, la spectacolul cinematografic sau de televiziune, este interesată și de spectacolul muzical și nu neglijează media digitală. În Drama and Narrative Brian Richardson arată că teoriile artei dramatice și teoriile narative au fost abordate împreună începând cu paginile Poeticii lui Aristotel și continuând cu studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vom întreba: „De ce ați venit?”. Așteptăm să ne spună din proprie inițiativă motivul vizitei. Cât timp avem oaspeți, ne ocupăm numai de ei. Deci, nu citim, nu lecturăm, nu ne uităm la televizor, nu ne ocupăm de curățenie, nu-i neglijăm pe oaspeți. Nu ne uităm la ceas niciodată în prezența musafirilor. Un asemenea gest arată că ne-am plictisit de oaspeții noștri și că abia așteptăm să plece. De asemenea, nu căscăm, pentru că și acest gest ar arăta că ne-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative Art de Ero Tarasti sau Music, Genre and Narrative Theory de Peter Rabinowitz. Naratologia nu neglijează, prin contribuții ca Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative de Marie-Laure Ryan și Speak Friend and Enter: Garden Paths, Artificial Intelligence and Cognitive Narratology de Manfred Jahn, nici media digitală. Toate aceste preocupări, aceste eforturi de descoperire a narațiunii acolo
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la spectacolul de operă, la spectacolul cinematografic sau de televiziune, este interesată și de spectacolul muzical și nu neglijează media digitală. În Drama and Narrative Brian Richardson arată că teoriile artei dramatice și teoriile narative au fost abordate împreună începând cu paginile Poeticii lui Aristotel și continuând cu studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
obiectivele de referință. În prima perioadă a școlarității predomină informativul și în special informativul practic concretizat în formarea unor capacități necesare procesului de creație, iar pe măsura înaintării în timp, ponderea activiăților de tip informativ scade treptat (fără a fi neglijate total) crescând însă ponderea activităților formativ-creative. Creația plastică sau cea tehnologică este rezultatul unor acumulări, a unor analize, a unor discriminări, abstractizări și generalizări, dar și o formă de redare în viziunea nouă, originală a mediului, a sisteme reale sau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
-și canalizeze eforturile spre obținerea unor producții cât mai ridicate, diversificarea produselor și Îmbunătățirea calității acestora, În condiții de eficiență economică. Pe de alta parte, practicarea vânătorii și pescuitului pe scară din ce În ce mai largă, reprezintă o posibilitate ce nu se poate neglija, fiind legată de apropierea omului de natură, de desprindere de pericolele sedentarismului, de obținere a unor prețuite trofee de către pasionați, dar și o sursă de alte produse, inclusiv proteină animală cu calități excepționale, cu rol benefic pe care Îl are
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative Art de Ero Tarasti sau Music, Genre and Narrative Theory de Peter Rabinowitz. Naratologia nu neglijează, prin contribuții ca Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative de Marie-Laure Ryan și Speak Friend and Enter: Garden Paths, Artificial Intelligence and Cognitive Narratology de Manfred Jahn, nici media digitală. Toate aceste preocupări, aceste eforturi de descoperire a narațiunii acolo
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la spectacolul de operă, la spectacolul cinematografic sau de televiziune, este interesată și de spectacolul muzical și nu neglijează media digitală. În Drama and Narrative Brian Richardson arată că teoriile artei dramatice și teoriile narative au fost abordate împreună începând cu paginile Poeticii lui Aristotel și continuând cu studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această noțiune ar indica o nouă configurație a societății capitaliste, în care cunoașterea bazată pe știință și tehnologie, computerizare și automatizarea muncii, tehnologia informației și multimedia joacă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează că de fapt ceea ce face constructivismul este o simplă catalogare o categorizare ce este prin ea însăși o esențializare. În acest sens, postmoderniștii apreciază că trebuie accentuată importanța
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din punct de vedere fizic, calitativ 4, "obiectul" își schimbă proprietățile esențele -, semnificația atribuită lui este cea care contează. Este aceeași navă deoarece așa spun sau cred oamenii atenienii -, iar una din primele reguli ale cercetătorului socialului este să nu neglijeze niciodată ceea ce spun oamenii, pentru că de fapt asta îl și interesează. Deci, putem concluziona din acest exemplu că nu logica formală 5, ci logica socialului este cea care ne permite utilizarea conceptului identității și studiul schimbării ei totodată. Văzută din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a putea obține beneficiile, deloc puține, ale aquagymului, mai ales în cele cu obiecte specifice. Structurile abordate trebuie administrate de cadre specializate, pentru a putea obține o tehnică corectă de execuție. Accidentările în bazin nu sunt multe, dar nici de neglijat. Includerea structurilor de cardio în mod constant în antrenamente din apă, nu vor arde masa musculară proaspăt creată, ci vă vor asigura o inima sănătoasă și o rezistență crescută în antrenament. Antrenamentele de aquagym trebuie să fie individualizate și create
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
lichidare că și de prevenire a rămânerii În urmă la Învățătură trebuie căutată În diversitatea formelor de individualizare a procesului de Învătământ de tratare diferențiată a elevilor În cadrul activității didactice. În timp ce procesul colectiv de instruire și educare vizează elevul mijlociu, neglijându-i, Într-o anumită măsură, atât pe elevii foarte buni, cât și pe cei slabi, tratarea individuală ține seama de diferențele temperamentale, de caracter și intelectuale ale copiilor de aceeasi clasa, de toți factorii personalității ce intervin În activitatea școlară
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
sunt văzute ca întreguri omogene, fiecare interacționând cu celelalte în acord cu puterea lui relativă, este una eronată. Relațiile internaționale sunt imprevizibile și depind de atitudini și decizii ale statelor, care interacționează în cele mai diferite moduri. Îndeosebi, a fost neglijată importanța tot mai mare a contactelor și relațiilor nonguvernamentale care au influențat, pozitiv sau negativ, relațiile interguvernamentale 146. De-a lungul timpului s-a intenționat ca relațiile internaționale să se bazeze pe un spirit comunitar, pe lege, pe justiție. Organizațiile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
al fiului de răzeș din Pogonești - Tutova, C.Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare al Bârladului, care, în Paloda, a impresionat bârlădenii prin poeziile sale din tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare”. Fără a neglija o clipă literatura, la vârsta mari lor încercări dar și a potențelor maxime, C. Hamagiu se dăr uia profesiei de jurist. În 1922, el edita în calitate de director „Pandectele române” care, mereu reîmprospătate, apar și a stăzi. „Pandectele române” cu cele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]