3,700 matches
-
sexual cosmic între yin și yang. De asemenea, este privită ca un fel de „copulare interioară” a energiilor pozitive yang cu cele negative yin („focul” și „apa”), dând naștere Fătului Nemuritor în „pântecele” plexului solar și al regiunii ombilicale. Fătul Nemuritor are o natură similară celei a unui făt obișnuit. Înainte de nașterea propriu-zisă, spiritul și vitalitatea unui făt uman care se află în pântece sunt inseparabile. Doar când este tăiat cordonul ombilical și nou-născutul inspiră pentru prima dată aer în plămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unde alimentează mintea și conduce toate funcțiile mentale, în timp ce „apa” vitalității curge în jos pentru a forma și a umple organele și centrii energetici sexuali, de unde se scurge în cele din urmă, prin activități sexuale convenționale după pubertate. Adeptul Spiritului Nemuritor inversează acest proces prin restabilirea unității primordiale a spiritului și vitalității prin alchimia internă. Maeștrii taoiști vorbesc despre o „Cavitate Originală a Spiritului” localizată în centrul creierului, exact între ochi, în planul din spatele acestora. Acest punct, cunoscut și sub numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să se întoarcă în unul dintre tărâmurile ciclice ale existenței pentru renaștere, așa cum fac sufletele muritorilor de rând. Aceste repetiții pentru moarte sunt cunoscute în termeni occidentali ca „zbor astral”. Maeștrii îi sfătuiesc pe adepții care reușesc să conceapă Fătul Nemuritor să-și proiecteze și să-și „exerseze” spiritele-corpuri o dată pe săptămână timp de trei ani pentru a le „antrena” și a le tonifica. Asemenea unui copil, spiritul-corp are nevoie de timp pentru a se familiariza treptat cu lumile din jurul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Deschiderea Canalului Central Calea concretă de ieșire prin care adepții își proiectează spiritul-corp matur în sus și în afară în vid este Canalul Central, ce oferă și un impuls final de energie. Următorul pas pe calea dificilă aleasă de Spiritele Nemuritoare este așadar deschiderea puternicului Canal Central și trezirea celor opt centri energetici psihici care formează un fel de axă cosmică totemică, de la perineu până în creștetul capului. Acești centri energetici corespund exact „chakrelor” din kundalini yoga hindusă și budistă (vezi figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o paralelă cu meditația kundalini indiană, taoiștii au deschis fiecare dintre acești centri până când, chiar în vârf, au ajuns în punctul pe care hindușii îl numesc Samadhi, budiștii Nirvana și taoiștii Nemișcarea. Saihung a început să practice atingerea acelui Spirit Nemuritor. Primul centru, localizat la jumătatea distanței dintre anus și scrot, este perineul (hui-yi), un centru sexual care atrage energia brută ca un magnet din organele genitale ale adeptului dacă acesta practică celibatul sau de la partenera lui în cazul „cultivării” duale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
trec prin viață ca și cum moartea nu ar exista și viața ar continua la nesfârșit. Taoiștii și budiștii spulberă această iluzie comună văzând viața ca un vis și moartea ca o trezire. În Taoism: Road to Immortality John Blofeld descrie spiritele nemuritoare după cum urmează: Un nemuritor este cineva care, folosindu-și pe deplin toate înzestrările corpului și ale minții, renunțând la pasiune și eradicând toate dorințele, cu excepția celor mai simple și mai inofensive, a ajuns într-o stare de existență liberă, spontană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cunoscut în termeni tibetani sub numele de „lumina strălucitoare a morții”, o lumină orbitoare care răsare din negrul absolut al celui de-al treilea stadiu, la fel de brusc și de interes ca un bliț. Acesta este momentul crucial care distinge Spiritul Nemuritor de laicul de rând. Spiritul laicului de rând se ferește și se zvârcolește de frică în fața acestei lumini atotcuprinzătoare, pentru că nu a mai simțit niciodată o putere atât de copleșitoare, de uimitoare și de pătrunzătoare. Adepții care experimentează acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
individual profită, în cele din urmă, de o viață omenească pentru a-și cultiva împlinirea spirituală deplină și își caută libertatea odată pentru totdeauna, în eternitatea Vidului cosmic, pentru a nu se mai renaște niciodată în lumea materială brutală. Spiritele Nemuritoare, pe de altă parte, nu se feresc de frică atunci când sunt față în față cu lumina strălucitoare a morții, căci au experimentat deja acest lucru de multe ori în meditațiile lor. Așadar, ele profită de acest moment prețios pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mai dificilă. Starea perfectă de sănătate, controlul total exercitat asupra sexualității și a longevității proprii sunt doar condițiile minime, căci, fără aceste realizări, ființele umane nu au suficientă energie și timp pentru a cultiva Elixirul Auriu și a concepe Fătul Nemuritor în ele însele. Fie că aspirați să străbateți „Calea până la capăt” pentru a atinge nemurirea spirituală, fie că vă mulțumiți cu scopul mai modest de a vă prelungi existența fizică în această lume, trebuie, mai întâi, să porniți pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Leibniz că "răul moral a fost permis de Dumnezeu, căci fără de rău nu este nici virtute"; sau, așa cum se întreabă Sfîntul Simeon Noul Teolog: "Ce viață și ce petrecere ar fi avut [omul] dacă s-ar fi păstrat nestricăcios și nemuritor, într-o lume nestricăcioasă, dacă ar fi trăit o viață fără de păcat și fără supărări, fără griji și fără osteneală?" [cf. Țuțea, 1992:259]. Însuși darul libertății de alegere făcut omului a proiectat ca necesară existența răului în lume, existență
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
deja de o anume nemurire; pe de altă parte, lipsit de posibilitatea cunoașterii autonome, șansa omului de a progresa prin proprie experiență ar fi fost practic nulă; alungarea din rai a fost justificată de evitarea riscului ca omul să devină "nemuritor întru minciună"; consemnarea acestui risc este explicit prezentă în textul biblic: "Iată Adam s-a făcut ca unul dintre noi, cunoscînd binele și răul. Și acum nu cumva să-și întindă mîna și să ia roade din pomul vieții, să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
însuși este supus greșelii: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pămînt" [Facerea, 6:6]; Dumnezeu nu este atotputernic, întrucît se teme că Adam ar putea să devină asemeni Lui, cunoscător și nemuritor, motiv pentru care după ce l-a alungat din rai "a pus pe heruvimi și sabie de flăcări vîlvîitoare, să păzească drumul către pomul vieții" [Facerea, 3:24]; etc. Tuturor acestor "lecturi pe dos", forme ale îndoielii prin care minciuna însăși
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cărui motor imobil e moartea, nu e pregătit să se întrerupă. Nu dispune numai de o "artă" sau un "medium". Nu e sigur că pictura, de pildă, va supraviețui (ca artă capitală). Nicio tehnică de reprezentare a lumii nu e nemuritoare, ci numai nevoia de a o imortaliza stabilizând instabilul. Cine spune "este frumos" recunoaște o aptitudine de a traversa timpurile și a emoționa și alți oameni. Este frumos": mai mult decât un brevet de calitate, un certificat de perenitate. Acel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este talent, plus conștiința de sine a talentului. Să visăm, în ce ne privește, la o "istorie a artei" care să ne permită să spunem, în același timp și fără să ne contrazicem, azi, la sfârșitul secolului XX: arta este nemuritoare (pentru un individ); arta a murit (în istoria occidentală a formelor); moartea artei nu este cea a imaginii (care va fi produsă atâta timp cât oamenii știu că vor muri). * * "Vedem, într-un fel, arta detașîndu-se de o scriere propriu-zisă și urmând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin mașinile moderne de vise și alte mașini de evadare. Iată deci momentul când desacralizarea lumii se transformă în sacralizarea artei; când, emancipată de religios, arta devine ea însăși religie, ca principiu al unei mântuiri seculare, dar universale. Întâlnirea imaginilor nemuritoare nu înseamnă deja apropierea de nemurire? Pentru autorul Muzeului imaginar, reproducerea permite chiar transsubstanțierea de la distanță a ostiei: o capodoperă fotografică îi deschide calea profanului spre ceea ce este mai profund în om, "partea lui divină". "Arta îl poate ajuta pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
despre suflet: „Ascuns în inima tuturor ființelor se află Atman, Spiritul, Eul“, spune ea. „Mai mic decât cel mai mic atom, mai mare decât spațiile întinse.“ Acest Atman, care rezidă în fiecare lucru, este parte din esența universului și este nemuritor. Când cineva moare, Atman este eliberat din trup și intră apoi într-o altă ființă; sufletul transmigrează, iar persoana respectivă se reîncarnează. țelul hindusului este să îl elibereze în întregime pe Atman din ciclul renașterii, pentru a-l opri să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
prin aceasta o poate folosi spre justificarea dușmăniei, a mândriei egoiste, căzând într-un rău în care animalul, lipsit de rațiune, nu poate cădea. Neștiind de Dumnezeu cel personal și de oameni ca persoane, nu mai știe nici de sufletul nemuritor. Are numai trecătoare satisfacții trupești, ca animalul. Dar când primește Duhul Sfânt, omul revine nu numai la o folosire dreaptă a rațiunii, sau la o stare de animal rațional, ci, ca om duhovnicesc, o depășește pe aceasta. El se poate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în amănunt despre neamurile grecești, interesat mai ales de ce anume urmași au mai-marii ahei, înțelegem că avea și el mândria lui de tată. Și îi dă fiului său, încă neștiutor de soartă, tot ce primise de la zei, armura, lancea, caii nemuritori. Precum și, firește, un însemnat contingent de mirmidoni, cu comandanții cei mai buni, iar, drept însoțitori, pe Foinix și pe Automedon. La despărțire, Peleu, știind firea feciorului său, îl sfătuiește să-și stăpânească mânia și să nu caute vrajbă, ci să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ce să-i spună, cum nu are ce ne spune eposul întreg despre ultimii ani și despre moartea acestui om părăsit. Iar Tetis, de câte ori e pomenită în Iliada, se află în adâncul mării, la tatăl ei, printre surorile sale, nereidele nemuritoare, sau alături de Ahile lângă Troia, sau pe Olimp, la zeii ceilalți, tot în folosul copilului ei. Din viața sa de dinainte de războiul troian, tot ce aflăm din epopee, în afară de faptul că fusese crescută și răsfățată de Hera și dată de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rătăci fără odihnă între tărâmuri. Însă durerea cea mai mare este pierderea unei ființe pe care ai iubit-o. Din pricina aceasta plâng lacrimi grele și amare, hohotind, Priam și Hecabe, Andromaca și Elena, Ahile și, știindu-și fiul osândit, Tetis, nemuritoarea 68 care-a învățat ce e durerea omenească. Din toată poezia lumii, cea mai bogată în lacrimi este poezia Iliadei: ape care curg, negre, pe pieptul unei stânci. Lacrimi vărsate de durerea morților iubiți. Iar dinspre pământul acela însângerat și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E drept, se duc pentru totdeauna în Ereb, în tărâmul subpământean al lui Hades, principele nemuritor al morții. Dar, după ce trec de Stix, au a exista veșnic ca umbre fără viață, ca niște aparențe care nu mai păstrează decât înfățișarea lor de odinioară, simple simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
al Odiseei, cum se va arăta la locul cuvenit. Până atunci, despre Tetis trebuie să gândim astfel: că poezia ei este una dintre cele mai înalte poezii 77 ale maternității. E singura zeiță care, părtașă la viața omenească, se identifică, nemuritoare fiind, cu ea. Nici un alt zeu din epopee nu este în stare să sufere atât de omenește și să simtă ce înseamnă moartea. Să știi că vei pierde curând pe cineva nespus de drag. Asta, într-o măsură, o înstrăinează
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ea. Nici un alt zeu din epopee nu este în stare să sufere atât de omenește și să simtă ce înseamnă moartea. Să știi că vei pierde curând pe cineva nespus de drag. Asta, într-o măsură, o înstrăinează de ceilalți nemuritori, a căror frivolitate îi repugnă. Zeiță a mării eterne, e mama unui foc sortit să ardă până la cer și să se mistuie curând în propria lui ardere. Dar, cum s-a văzut, nu se împotrivește niciodată voii copilului ei și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
durere. Și mai rezultă, lucru iarăși unic în Iliada, că era bun și cu animalele: ținea acolo, în tabără, hrănindu-i de pe masa lui, nouă câini. Dintre care pe doi Ahile îi jertfește pe rugul lui Patrocles, iar de caii nemuritori ai lui Ahile el se îngrijea cu drag, scăldându-i, ungându-le coamele cu untdelemn. Iar caii aceștia, nemuritori cum sunt, când Patrocles, străpuns de Hector, 83 cade mort, nu mai vor să se clintească din loc, rămân ca de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
hrănindu-i de pe masa lui, nouă câini. Dintre care pe doi Ahile îi jertfește pe rugul lui Patrocles, iar de caii nemuritori ai lui Ahile el se îngrijea cu drag, scăldându-i, ungându-le coamele cu untdelemn. Iar caii aceștia, nemuritori cum sunt, când Patrocles, străpuns de Hector, 83 cade mort, nu mai vor să se clintească din loc, rămân ca de piatră, piatra a două veșnice monumente funerare, cu capete aplecate până la pământ, cu coamele în pulbere; numai că, de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]