2,847 matches
-
1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary; Nolan, Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University of North Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1986, Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1992, Les lieux de la mémoire: La France, Gallimard, Paris Nora, Pierre, 1984, „La fin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary; Nolan, Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University of North Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1986, Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1992, Les lieux de la mémoire: La France, Gallimard, Paris Nora, Pierre, 1984, „La fin de l’histoire mémoire”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University of North Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1986, Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1992, Les lieux de la mémoire: La France, Gallimard, Paris Nora, Pierre, 1984, „La fin de l’histoire mémoire”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris O’Connor, K.M., 1997, „Magic”, În Stephen D.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1986, Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1992, Les lieux de la mémoire: La France, Gallimard, Paris Nora, Pierre, 1984, „La fin de l’histoire mémoire”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris O’Connor, K.M., 1997, „Magic”, În Stephen D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1986, Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord.), 1992, Les lieux de la mémoire: La France, Gallimard, Paris Nora, Pierre, 1984, „La fin de l’histoire mémoire”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris O’Connor, K.M., 1997, „Magic”, În Stephen D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Les temps modernes, nr. 448 Poirier, M.J., 1985, „Sens et function de la fête”, În Le carnaval, la fête et la communication: actes des premieres rencontres internationales - UNESCO, Serre, Nice Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Encyclopedia of Religions, vol. V, MacMillan, New York Price, Simon, Kearns, Emily, 2003, The Oxford Dictionnary of Classical Myths and Religion, Oxford University Press, Oxford Prost, Antoine, 1984, „Les monuments aux morts. Culte républicain? Culte civique? Culte patriotique?”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Raglan, Lord, 1965, „The Hero of Tradition”, În Alan Dundes (coord.), The Study of Folklore, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs Rappaport, Roy A., 1999, Ritual and Religion in the Making of Humanity
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Roy A., 1999, Ritual and Religion in the Making of Humanity, Cambridge University Press, Cambridge Reader, Ian; Walter, Tony (coord.), 1993, Pilgrimage in Popular Culture, Macmillan Press, Houndmills Real, Michael, 1989, Super Media: A Cultural Studies Approach, Sage, Londra Rebreanu, Nora, 2000, Sărbători de primăvară, Casa Cărții de Știință, Cluj Rector, Monica, 1984, „The Code and Message of Carnival: ‘Escolas de samba’”, În Thomas Sebeok (coord.), Carnival!, Mouton, Berlin Regnier-Bohler, Danielle, 1995, „Ficțiuni”, În Philippe Ariès, Georges Duby (coord.), Istoria vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
artificialitatea și convenționalismul constau tocmai în punerea într-o tranșantă și definitivă opoziție a două lumi: pe de o parte, cea a "pampoanelor de paradă", reprezentată de văduva colonelului Stavăr, de Mioara, "păpușa" lipsită de dorința de autocunoaștere a ibsenienei Nora, și de Valter, "băiatul deștept", profitor și lichea veselă, tipul amicului ingrat, și pe de altă parte, universul sufletelor pure, nepervertite, capabile de iubire autentică și sacrificiu, așa cum se dovedesc a fi Ion, un tip de Cănuță "om sucit" prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
te plimbi prin Darling Harbour Îți sare În ochi clădirea originală a Muzeului Maritim Național, proiectat de arhitectul Phillip Cox din Sydney, asemenea unei vele umflate În incinta muzeului rămâi plăcut impăresionat de comorile descoperite: galeria aborigenă permanentă (Merana Eora Nora), primii exploratori ai țărmurilor australiene, evoluția comerțului, istoria navală a Australiei, imigrarea, sportul și timpul liber. De o mare atractivitate este contactul vizual cu machete, replici ale unor vase celebre („Endeavour”), iahturi și părți componente (Australia II, camera operațiunilor, centrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Adevărul”. La 1 ianuarie 1941, când s-a pensionat, era redactor la „Curentul”. A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Răsăritul” (Iași), „Universul literar”. A mai semnat A. Aron, A.R. Aron, Nora R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri de fecioară 1921 ș.a.), ilustrând teoriile misogine pe care le avansează prin mai multe broșuri (Femeia așa cum e, 1921, Femeia ne e stăpână
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36, 37; Aurelian Titu Dumitrescu, Viață și seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un senior al discreției, CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, Vis cu domnul Nino, CNP, 2000, 1-2; Zona Almosnino [Convorbire între Nora Iuga, Valeriu Mircea Popa, Constantin Abăluță], CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, George Almosnino, „Poeme din fotoliul verde”, CNT, 2000, 22; Grigurcu, Poezie, I, 61-67; Dicț. analitic, III, 34-36; Popa, Ist. lit., II, 640; Octavian Soviany, Poetul de la fereastră, CNT, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970) scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Christos. S-au făcut repede cunoscuți prin inițiativa de organizare a spitalelor, prin asistența medicală promptă și eficace, prin farmacopeea lor, încât curțile conducătoare i au încurajat, le-au urmat inițiativele, unii convertindu-se la creștinismul nestorian, precum cumnata și nora lui Genghis-Han. Călugării medici nestorieni, deși pretuntindeni converteau la creștinism, au fost protejați până în sec. al XIII-lea, numai de arabi, pentru că ei au creat „dinastii de medici și savanți“ în toate orașele acestor spații geografice, ca în centrele Edes
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
putere. Dumnezeu a dărâmat stâlpii și templul, familia i-a luat trupul și l-a îngropat. Dalila a rămas un simbol al seducției, perfidiei și trădării. Ea a inspirat pe mulți literați, plasticieni și muzicieni. Tamar (în ebraică, palmier) este nora lui Iuda, unul dintre cei doisprezece fii ai lui Iacov, al treilea patriarh. Iuda a avut trei fiii: Er, Onan, Șela. Ea s-a căsătorit cu Er. Acesta a murit, fără să aibă moștenitori. După legea leviratului, ar fi trebuit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-ți dau?". Și ea a zis: Inelul tău, cingătoarea ta și toiagul ce-l ai în mână". Și el i le-a dat și a intrat la ea și ea a rămas grea. (38: 17, 18). Iuda a aflat că nora s-a desfrânat și a rămas însărcinată în urma desfrânării ei. Respectând legea, a ordonat să fie adusă și să fie pedepsită prin ardere pe rug. Tamar s-a apărat și a adus probele: inelul, cingătoarea și toiagul, ceea ce-l incrimina
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
budist de la Dun Huang. În capitala de atunci a Chinei, Xian, s-au remarcat marii poeți: Li Tai Pe, Du Fu, Wan Wei, Li Po ș.a. Acest Mecenas al Chinei, tatăl a 59 de copii, s-a îndrăgostit nebunește de nora sa. Era Yang Yuhuan, în chineză, Inel sau Brățară de jad, devenită apoi Yang Guifei. El avea cincizeci și doi de ani, ea, optsprezece. Frumoasa Yang Yuhuan era descendenta unei familii nobiliare a dinastiei Sui (581-618). După moartea tatălui, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
casa unchiului său. Isteață, talentată și de o frumusețe răpitoare, a fost aleasă pentru a face parte din haremul / yi fuo duo qi prințului și va deveni concubina de prim rang a prințului Li Mei, fiul împăratului Xuang Zong. În calitate de noră, Yang era chemată să-l distreze și să-l încânte pe împărat, să-l ajute să se despovăreze de grijile statale. Îl încânta cu muzica și dansul ei, îl fermeca și-l fascina cu frumusețea și gingășia ei. Drept urmare, împăratul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de relații incestuoase cu tatăl ei și cu frații ei: Jean și Cesare Borgia. Acesta din urmă a fost luat ca model de Macchiavelli în lucrarea "Il Principe". Lucrezia a fost etichetată, pe drept sau pe nedrept, fiica, mireasa și nora papei Alexandru al VI-lea. Lucrezia a fost numită de tatăl ei, suveranul pontif, guvernator de Spoletto. S-a recăsătorit, fără voia ei, la intervenția tatălui, cu Alfons d'Este, fiul ducelui de Ferrara. Ca guvernator și ducesă de Ferrara
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Rada, în calitate de director de proiect în cadrul Institutului de Antropologie ,,Francisc I. Rainer", București. Mulțumim echipei de consultanți experți și de cercetare care au participat la realizarea acestui proiect, și anume: Dr. Albu Adriana, UMF ,,Gr. T. Popa", Iași Dr. Ardelean Nora Miorița Diana, Direcția de Sănătate Publică, Maramureș Dr. Gavăt Florica, UMF ,,Gr. T. Popa", Iași Dr. Glavce Cristiana, Institutul de Antropologie ,,Francisc I. Rainer", București Dr. Hudiță Decebal, UMF ,,Carol Davila", București Dr. Iancu Emilia, Muzeul Județean de Științele Naturii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lui, intuindu-i câteva caracteristici - monotonia „până la exasperare”, dar și „senzația miracolului existențial”, „conștiința damnării”, „mizerabilismul de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă cu Războinicul cu ciorapi de piele (1996), editată tot în regie proprie, și abia cu Ultimele pătrare de frig (1998; Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]