9,057 matches
-
în 1934 orașului actuala clădire a Muzeului, după mine, cea mai frumoasă casă din Tecuci. Astăzi din nefericire și această clădire este lăsată în paragină și continuă degradare. Tot el a amenajat șoseaua care duce la Nicorești, șosea străjuită de nuci bătrâni, probabil plantați în acele vremuri. De nenumătare ori toamna am poposit în copilărie și nu numai, să ne înfruptăm din fructele savuroase din pomii de pe marginea șoselei. A construit și spitalul din Nicorești care sper să nu fie desființat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
folosită pentru a se ține alimente la rece, înainte de a avea frigider. Butucul de vie sălbatică și fântâna care acum este nefolosită există în curtea casei noastre ca și atunci în urmă cu 60 de ani. În fundul curții, aveam doi nuci bătrâni, imenși, în care nu am reușit în copilărie să mă urc până spre vârf. Mama mea în schimb, care era foarte sprintenă, se urca împreună cu frații mei până sus și bătea nucii toamna. În podul casei țineam nucile iar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
anume că trebuie: „Dulceața la venire și cafeaua la plecare”. In timpul copilăriei mele cafea nu se prea mai găsea dar dulceață aveam din belșug pentru că mama mea era o bună gospodină și făcea dulcețuri fine de caise, de nuci sau de trandafiri. Amănuntul cu dulceața și cafeaua îl uitasem cu desăvârșire. Mult timp după aceea, eram în apartamentul meu la Iași și a venit cineva la mine. Cum de la început l-am servit cu cafea, mama mea mi-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Intrucât nu găsiseră băutură în butoaiele din magazie (era sfârșitul lui august și vinul se terminase) se răzbunaseră pe oalele cu chișleag (lapte prins), al căror conținut îl turnaseră în lampa de gaz din bucătăria de vară!!!. Atunci stăteau sub nuc, mâncau nuci și ce mai găsiseră prin casă, ascultând muzică la patefonul dat la maximum. Se știe că poporul rus este un popor muzical. Așa de mult le-a plăcut muzica încât la sfârșit au plecat și cu patefonul !!!. In
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
găsiseră băutură în butoaiele din magazie (era sfârșitul lui august și vinul se terminase) se răzbunaseră pe oalele cu chișleag (lapte prins), al căror conținut îl turnaseră în lampa de gaz din bucătăria de vară!!!. Atunci stăteau sub nuc, mâncau nuci și ce mai găsiseră prin casă, ascultând muzică la patefonul dat la maximum. Se știe că poporul rus este un popor muzical. Așa de mult le-a plăcut muzica încât la sfârșit au plecat și cu patefonul !!!. In clasele mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o transmită; poeme în proză, versuri albe sau versuri în care ceea ce ne comunică este limpede și deschis, de structură clasică: "mi se păru ciudat ca tu la ora aceea/ sa nu fii încă trează; mă apropiai de patul/ de nuc în care cândva ai fost femeie/ cu trup de flori de vișin, iar eu am fost bărbatul." Feericul straniu, fantasticul este de tip poesc: "Mă apropiai cu totul, uitând legile mele/ și orb întinsei mâna și căutai fierbinte/ ceea ce pierdusem
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o babă" sau "Împodobită cu florile morții,/ icoană de lacrimi, primește tămâia.../ se năruie cerul zăvoarele porții,/ sunt eu, am venit, aleluia." Poetul este ambasadorul Melancoliei, cetatea este a Mâhnirei, orașul se numește Megalopolis, Țicăul, orașul metafizic, casa singuratică cu nuci și castani ancestrali, toate vorbesc de universul spre care se tot întoarce poetul. "Poezii" (1972) și "Poemul de purpură și alte poeme" (1974), "Diotima" (1975) conțin versuri în care simțim spiritul ultimei perioade: Dan Laurențiu, Leonid Dimov, M. Ivănescu, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
după cincisprezece ani de exercițiu, mai scrie versuri ca A. Toma. În 1967, cu cele "Patruzeci și șase poezii de dragoste", se complace să versifice doar corect: Mi te-amintesc, iubire veche/ Frumoasă ești ca toamna la Văratic, stăpână peste nucii din livadă", sau: " Cum e somnul scris cu vise,/ frunzele-s cu toamnă scrise/ Cum albinele scriu miere în văzduh și în tăcere." Nici în culegerea intitulată "Tanit" nu reușește o selecție edificatoare pentru a-și contura scrisul: "Limba ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori se convertește în stări lirice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta jerpelită care trecuse înainte probabil prin toate producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați toți, preț de o mână de nuci și o cană cu vin roșu. Mai aveam câteva zile de filmare când m-am îmbolnăvit de hepatita
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați toți, preț de o mână de nuci și o cană cu vin roșu. Mai aveam câteva zile de filmare când m-am îmbolnăvit de hepatita A, boala mizeriei, și abia peste o lună când am ieșit din spital m-au adus cu mașina întins pe banchetă încă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea, și dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. Cerul se deschide și în noaptea de Sf. Gheorghe, cînd dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucul, salcia și toți pomii pădurilor. Cînd se deschide cerul, oamenii fac cruce și cer să le dea binele de pe cealaltă lume. La început cerul era lipit de pămînt. O femeie, aruncînd un scutec murdar în sus, era cît pe ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primească cununia deosebit, crezînd că, dacă doi dintr-o casă iau cununia deodată, nu le va merge bine. Se crede că mireasa care voiește să nu aibă curînd copii își ajunge acest scop dacă ia la cununie în sîn atîtea nuci fripte, pe care le îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viață conjugală. Dacă se întîmplă ca în ziua în care doi tineri au să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă omori o broască sau mergi cu picioarele înapoi, îți va muri un părinte. Cînd cade bradul de la mireasă e rău de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face nucul atît de gros cît a fost cercul de larg. Nucii de asemenea să nu-i tai, că-i rău de moarte. îi poți tăia însă cînd trunchiul lor va fi atît de gros cît și al tăietorului. Cînd, văzînd pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face nucul atît de gros cît a fost cercul de larg. Nucii de asemenea să nu-i tai, că-i rău de moarte. îi poți tăia însă cînd trunchiul lor va fi atît de gros cît și al tăietorului. Cînd, văzînd pe cineva, îți pare că samănă cu altcineva care-i mort
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorghe cînd dai din casă, îți dai norocul. (Gh.F.C.) Potcoava găsită se bate deasupra ușii prăvăliei, că aduce noroc și mușterii. (Gh.F.C.) Tinerii cu păr alb au noroc. (Gh.F.C.) Noițele dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, îți dai norocul. (Gh.F.C.) Potcoava găsită se bate deasupra ușii prăvăliei, că aduce noroc și mușterii. (Gh.F.C.) Tinerii cu păr alb au noroc. (Gh.F.C.) Noițele dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsită se bate deasupra ușii prăvăliei, că aduce noroc și mușterii. (Gh.F.C.) Tinerii cu păr alb au noroc. (Gh.F.C.) Noițele dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă sînt la mîna dreaptă sînt semn de noroc. (Gh.F.C.) Nuc Dacă cineva sădește nuci în grădină, cînd a ajunge nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]