9,387 matches
-
prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină, București, 1972. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu Liviu Marian). Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele alese, București, 1908, Nuvele, București, 1910 (în colaborare cu A. Morozov); N.V. Gogol, Poveste. Pentru ce s-a certat Ivan Ivanovici cu Ivan Nichiforovici, București, 1909, Revizorul, București, 1909; V. G. Korolenko, Visul lui Macar, București [1912]. Repere bibliografice: Mihail
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină, București, 1972. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu Liviu Marian). Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele alese, București, 1908, Nuvele, București, 1910 (în colaborare cu A. Morozov); N.V. Gogol, Poveste. Pentru ce s-a certat Ivan Ivanovici cu Ivan Nichiforovici, București, 1909, Revizorul, București, 1909; V. G. Korolenko, Visul lui Macar, București [1912]. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, [Cronici literare], CVC
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Morozov); N.V. Gogol, Poveste. Pentru ce s-a certat Ivan Ivanovici cu Ivan Nichiforovici, București, 1909, Revizorul, București, 1909; V. G. Korolenko, Visul lui Macar, București [1912]. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, [Cronici literare], CVC, 1907, 8-9, 1909, 4; Victor Anestin, Nuvele, ADV, 1908, 6697; A. Ciura, „Răsplata”, LU, 1909, 1; N. Iorga, [Cronică literară], NRL, 1910, 2; G. Ibrăileanu, „Din negura vieții”, VR, 1912, 3; Léo Clarétie, La Roumanie, Paris, 1912, 51; Chendi, Pagini, 411; Lovinescu, Scrieri, IV, 408, V, 60-61
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
italiană și din cele slave, însoțite de comentarii, articole de teatru, cronici dramatice, știri literare și politice din Transilvania, literatură și medicină populară ș.a. În bună parte acest program a și fost respectat. Astfel, în primele două numere se publică nuvela Smerita de Dostoievski, tradusă probabil de Dionisie Miron, apoi alte transpuneri din Dostoievski, E. Sue și Leopardi. Tot D. Miron traduce mai multe balade populare sârbești, E. Bran și I. Didicescu dau literatură populară din Transilvania, iar Gheorghe din Moldova
FANTANA BLANDUZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
D. debutează în contextul literaturii basarabene din anii ’50, când, după moartea lui Stalin, se instaurează o epocă a „dezghețului” social. El impune, autoritar, formula narativă lirico-simbolică, afirmându-se pe linia tradiției lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. În primele nuvele și în lucrarea de mari proporții Frunze de dor (1957), dar și mai târziu, cu deosebire în romanul Clopotnița (1972), cea mai importantă scriere a sa, D. cultivă aproape fără excepție un principiu baladesc, narațiunea fiind intens colorată de atitudinea
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Limba și Literatura Română la București (1966), devenind succesiv redactor la Radio (1966-1967), la „Munca” (1967-1968), „România literară” (1968-1985), „Secolul 20”. Are o activitate publicistică permanentă la „Luceafărul” (1968), „Argeș” (1969-1973), „România literară” (1968-1987). Prima ei carte, o culegere de nuvele, Migrații, apare în 1971, iar primul volum de critică, „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, în 1976. La D. exercițiul critic constant, atent la tematica modernă și disociativ în ceea ce privește tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
o linie democratică prin colaboratorii săi care se pronunță împotriva tendințelor politice extreme. Rubricile obișnuite sunt „Curier literar”, „Caietul poeziei tinere”, „Informații literare”, „Cronica dramatică”, „Cronica literară”, „Cronica plastică” și „Cronica cinematografică”, „Faptul artistic”, „Fapte în război”, „Fapte și jertfe”, „Nuvela «Faptei»”, „Reportajul «Faptei»”. Semnăturile importante, extrem de numeroase, predomină până la 1945. Colaborează cu versuri Virgil Gheorghiu, Marin Radu Voinea, Ion Th. Ilea, Ion Pogan, Al. Gregorian, Octav Sargețiu, C.I. Șiclovanu, Matei Alexandrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Al. Lungu, Traian Coșovei, Ben
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
care alte scrieri l-au zugrăvit ca fiind de o cruzime înfiorătoare. Într-o ambianță de Ev Mediu moldav, reconstituită cu dichis cărturăresc, se urzesc în jurul tronului, la care boieri vicleni râvnesc, trădări, comploturi și alte mișelii. Altfel decât în nuvela lui C. Negruzzi, cel ce regizează sinistrul masacru din sala de ospețe nu este voievodul, ci armașul Bogdan, care prin sângeroasa faptă chitește să-și expună stăpânul hulei tuturor. Își va primi pedeapsa, Lăpușneanu tranșând decis conflictul cu hainii, vinovați
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
1955; O iubire din anul 41 042, I-IV, București, 1958; ed. București, 1960; Secretul inginerului Mușat, I-IV, București, 1959; Arma secretă, București, 1959; Micul televizor, București, 1961; America la ea acasă , București, 1963; Atacul cesiumiștilor, București, 1963; O nuvelă și un roman, București, 1966; Mașina de rupt prieteniile, București, 1968; Teatru, București, 1970; Vă caută un taur, București, 1970; Manualul bunului cârpaci, București, 1972. Traduceri: Pelham Grenville Wodehouse, Jeeves intră în acțiune, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: Sergiu
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
orașul natal, se înscrie la Facultatea de Științe Juridice din Budapesta, pe care nu a absolvit-o. Lucrează ca ziarist la Pécs și Szeged, apoi se stabilește la Arad. În perioada interbelică colaborează la mai multe periodice transilvănene cu publicistică, nuvele și poezii. Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
români [...] din toate provinciile locuite de români, a se înrola sub același stindard.” În afară de Vasile Iuțiu, sunt prezenți cu poezii V. Ranta-Buticescu, Elia Trăilă, Moise Popiliu (Miron Pompiliu), I. S. Bădescu. Unele versuri sunt semnate cu pseudonimele Damon și Romeo. Nuvele inspirate din istoria poporului român sau din viața satului ardelean au publicat Elia Trăilă și V. Ranta-Buticescu. Un istoric al Societății de leptură și un articol relativ la organizarea aceleiași societăți orădene îi aparțin lui N. Oncu. R.Z.
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
și vieților), acutizând obsesiile (Stradă, Disc). Alienarea și scindarea ființei, îndepărtarea de sine și de ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru volum, aproape o „nuvelă teatrală”. Reactivând o traumă pe care eroina vrea s-o „uite” în trecut, cu reîntoarcerea unor prieteni de demult la „vila fără nume” aparținând soților Samarin, un vechi conflict tinde a se reface și se tranșează într-o descărcare violentă
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
a Selmei Lagerlöf în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa, Din cazarmă, pref. edit., București, 1957; Calistrat Hogaș, În munții Neamțului, pref. edit., București, 1958; Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., București, 1965, Basme și nuvele, București, 1970, Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; Titu Maiorescu, Critice, I-II, pref. Paul Georgescu, București, 1967, Din „Critice”, introd. Liviu Rusu, București, 1967, Critice, I-II, introd. Eugen Todoran, București, 1973, Jurnal
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
din numărul de probă. Barițiu colaborează cu o povestire, Eroina de la Gaëta, Vulcan dedică un articol românului macedonean Nicolae Jiga, prin al cărui sprijin bănesc se vor acoperi multă vreme deficitele revistei, Aron Densușianu publică versuri, iar Iulian Grozescu, o nuvelă istorică. În cadrul altor rubrici sunt tipărite traduceri din literatura franceză (fragmente din romanul Columba de Al. Dumas), un articol despre asasinarea președintelui Abraham Lincoln, o „revistă socială”, știri literare și artistice, informații „din străinătate”, jocuri distractive etc. La F. vor
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
îndemn către activitate literară pentru tinerii intelectuali ardeleni. Iulian Grozescu, Aron Densușianu, I.C. Drăgescu, Tit Chitul, Miron Pompiliu, V.B. Muntenescu, Justin Popfiu, V. Ranta-Buticescu, I.Al. Lapedatu, Maria Bosco-Suciu și atâția alții s-au strâns în jurul F., colaborând cu versuri, nuvele și romane, cu publicistică pe cele mai variate teme, cu articole de critică și istorie literară. Beletristica primilor ani se caracterizează printr-o juvenilă înflăcărare romantică, temele fiind alese cu deosebire din istorie. Este o literatură tendențioasă, uneori polemică, și
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
ani, care cu primele sale încercări poetice trămise nouă ne-a surprins plăcut”). Alte versuri eminesciene vor fi publicate în mai 1866. Este vorba de poezia O călărire în zori, pe care o urmează, în iulie același an, Din străinătate. Nuvela Lanțul de aur a scriitorului suedez Onkel Adam, tradusă de Eminescu, apare în lunile octombrie și noiembrie 1866. Între timp, ies la lumină poeziile La Bucovina, Speranța și Misterele nopții. Colaborarea poetului continuă în anul următor cu alte două poezii
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
1866), cu scriere chirilică, cuprinzând articole despre viața plantelor și animalelor. F. tipărește numeroase cărți românești: V. Petri, Elementar sau Abecedar pentru școlile românești (1861, cu reeditări în 1862, 1864), At. M. Marienescu, Istoria română națională pentru tinerimea română (1861), nuvela Petru Rareș, principele Moldovei (1862), dar și Statutele Societății române de lectură din Sibiu (1862) ș.a. La aceeași tipografie apelează și Timotei Cipariu, care publică în 1863 partea a doua a Analiticii, iar mai târziu, în 1877, suplimentul la Sintactica
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
în Bucovina și Transilvania. Cu toate acestea, revista, pe care o redacta ciudatul scriitor, publicist și profesor I. Pop-Florantin, promovează un material literar precar, difuzarea bazându-se, poate, pe renumele redactorului, care la seria nouă devine și director-proprietar. Sunt incluse nuvele de I. Pop-Florantin, o prelucrare după Shakespeare (Lady Macbeth, „scenă dramatică”), poezie populară, curiozități științifice (I. Pop-Florantin era inventator), precum și articole despre muzică. În anii 1905 și 1906 mai multe articole conțin violente atacuri îndreptate de I. Pop-Florantin contra lui
FOAIA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287041_a_288370]
-
C. După două săptămâni, la 22 februarie, numele colaboratorului iese la iveală: Panait Cerna, sub două traduceri din Victor Hugo. La „Poștă redacției” i se răspunde încurajator lui M. Sadoveanu, dar scriitorul nu va trimite nimic la F.p. Schițe umoristice, nuvele, amintiri publică V. A. Urechia, G. Coșbuc, D. Karnabatt, I. C. Georgescu, I. Ighel-Deleanu, Th. Cornel. În 1901, sub semnătură lui I. L. Caragiale, apar Triumful talentului, Grand Hôtel „Victoria Română”, Amatorul și artistul, toate fiind republicări. Între scriitorii traduși se numără
FOAIA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
săptămânal la Brașov, între 2 ianuarie și 25 decembrie 1837. Arătarea de subscriere..., difuzată de I. Barac la 1 decembrie 1836, anunța apariția unui periodic destinat „spre înmulțirea cei de obște folositoare cunoștințe” și în care urmau să se publice nuvele, romane, istorii și „scurte conțepturi” traduse din principalele limbi europene. F.d., editată de J. Gött, a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din Brașov, care va participa financiar și la editarea altor periodice brașovene. Revista are caracter de magazin
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
brașovene. Revista are caracter de magazin duminical, după modelul unor periodice germane din Transilvania, și cuprinde articole și informații de istorie, geografie, tehnică, botanică, precum și numeroase articole de cultură generală. Aici s-a publicat literatură puțină și neinteresantă, mai ales nuvele traduse din limba germană și versuri greoaie, compuse de I. Barac. Un articol se ocupă de idilă, făcând istoricul speciei și încercând o definiție. La sfârșitul anului, Rudolf Orghidan își retrage subvenția (prin care va susține în 1838 „Foaie literară
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
pe care o inaugurase „Vatra” lui I. Slavici și G. Coșbuc și pe care o vor continua, după 1900, revistele lui N. Iorga. Prin literatura promovată, chiar și în timpul când Antemireanu o conduce, F.-a. precedă foile sămănătoriste. Aici apar nuvele cu subiecte din mediul rural, scrise de G. Madan și I. Adam, sau schițe ușoare, aparținând lui Toma Florescu și Eugen Herovanu; se tipăresc, alături de poezia fantezistă, parnasiană, a lui Antemireanu, versurile de diletant ale lui C. Sandu-Aldea, pastelurile și
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
li se consacră un spațiu întins. În F.i. a apărut, pentru prima dată, poezia Plugul blăstemat a lui V. Alecsandri. Cu versuri colaborează Lucreția Suciu-Rudow, I. Popovici-Bănățeanul (care semna și Ioan Popovici), I. T. Mera, T. Daul, George Murnu. Nuvele publică Virgil Onițiu, I. Pop-Reteganul și I. T. Mera, subiectele fiind alese din realitatea satului ardelean, iar poeta Maria Cunțan amintiri din viața de elevă. Se colectează, de asemenea, literatură populară de pe întregul teritoriu al Transilvaniei (doine, povești, anecdote ș.a.
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
culturi. În concordanță cu aceste idei se traduce literatură de bună calitate, transpunerile în limba română aparținând unor tălmăcitori cu experiență. Silvia P. Barcianu transpune din Washington Irving (fragmente din Rip van Winkle) și Catulle Mendès, Enea Hodoș din Turgheniev (nuvela Bătăușul), folosind o versiune germană, și din Jean Richepin, iar I. Pop-Reteganul tălmăcește povestiri populare germane. R.Z.
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
scrieri sunt Coriolan Brediceanu și Emilia Lungu, V. A. Urechia, I. Popovici-Bănățeanul, V. Crăsescu. Foiletonul cuprinde un număr de tălmăciri din literaturile engleză, franceză, germană și rusă. Se traduce din proza istorică a lui Lewis Wallace, sunt transpuse foarte multe nuvele de L.N. Tolstoi, de asemenea din D. N. Mamin-Sibireak, V. G. Korolenko, din C. Flammarion, Fr. Coppée, É. Zola, dar și din scriitori francezi de mai mică însemnătate, din sârbul K. Popovici, precum și folclor sârbesc. R.Z.
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]