5,043 matches
-
fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și secuii, obligați să meargă la oaste toți bărbații, adică 6.000-8.000 oameni. Veneau români din sudul Transilvaniei, 2.000 de oameni, despre care Matei spunea că sunt foarte viteji și pricepuți, mai ales în lupta cu turcii. Erau prezenți însă și românii din nordul Transilvaniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stă până la 22 noiembrie. Prin Bacău, regele ajunge la Roman la 29 noiembrie, unde stă până la 4 decembrie. Aici sosește o solie moldoveană, dar nu se ajunge la nici o înțelegere. La 7 decembrie începe marșul spre Nord, din valea Siretului oastea regelui deplasându-se pe valea Moldovei. În seara zilei de 14 decembrie regele ajungea la Baia. Bonfinius, ca și Dlugosz, menționează faptul potrivit căruia atunci când regele a ajuns la Baia, a dat poruncă să fie îngrijite întăriturile târgului și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă folosit de husiți, în armata regelui aflându-se mulți mercenari cehi. În scrisoarea trimisă regelui polon, Ștefan cel Mare arată cum „cu puține zile în urmă a venit asupra noastră regele Ungariei Mathias cu mare putere și cu diferite oști înarmate, cu mulți domni și a năvălit prin munți și peste plaiuri, la Trotuș. Îndată ce am auzit aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu și întemeiându-mă și pe norocul Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele Ungariei Mathias cu mare putere și cu diferite oști înarmate, cu mulți domni și a năvălit prin munți și peste plaiuri, la Trotuș. Îndată ce am auzit aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu și întemeiându-mă și pe norocul Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând țara, nimicind și arzând cu cruzime, prefăcând în cenușă orașele și satele, ucizând copii și necinstind bisericile și săvârșind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine a le mai spune și nici a gândi și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
explicându-se de ce la Trotuș, Matei Corvin l-a iertat pe Mihail Apaffi, care participase la răscoala din Transilvania, dar care, acum, se remarcase prin vitejia de care a dat dovadă în luptele cu românii. Bonfinius relatează și el că oastea regală „Când dă peste cheile înțesate cu arbori și cu multă lemnărie, își deschide calea în parte prin foc, în parte prin fier. Drumul odată deschis, după ce a ieșit la ținut mai larg, și-a așezat tabăra lângă târgul Romani-Vasar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din munți, a mers pe la Bacău - Târgul Romanului și Neamț. A ars tot ce a întâlnit în cale și a ucis „fără nici o cruțare pentru nicio vârstă, stare sau sex”. Ștefan i-a ieșit în cale, dar temându-se de oastea cea mare a regelui, dar și de necredința alor săi „căci omorâse aproape pe toți fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul luptei de la Baia, vornicului Crasnăș, comanda unui corp de oaste, e o dovadă că domnul nu l-a bănuit pe Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan cel Mare și Cronica lui Dlugosz, nu se poate afirma că acesta s-ar fi inspirat numai din scrisoarea domnului. Mai degrabă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămânea în flancul și în spatele armatei sale. Ajuns la Baia în seara zilei de 14 decembrie, Matei Corvin a dat dispoziții să se întărească apărarea târgului cu valuri de pământ, așa cum scriu Ștefan, Dlugosz și Bonfinius. Ștefan și-a așezat oastea între râurile Moldova și Șomuz și „socotind că a sosit timpul când cu puțini să poată bate pe cei mulți”, după cum scrie Dlugosz, și-a pedestrit oastea ca să poată ataca Baia la adăpostul întunericului, în noaptea de 14-15 decembrie. Lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
valuri de pământ, așa cum scriu Ștefan, Dlugosz și Bonfinius. Ștefan și-a așezat oastea între râurile Moldova și Șomuz și „socotind că a sosit timpul când cu puțini să poată bate pe cei mulți”, după cum scrie Dlugosz, și-a pedestrit oastea ca să poată ataca Baia la adăpostul întunericului, în noaptea de 14-15 decembrie. Lupta de la Baia Pornind de la primele letopisețe moldovenești, de la letopisețul lui Grigore Ureche și de la cronicarii poloni, în frunte cu Jan Dlugosz, istoricii români au considerat că bătălia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și astfel rușinați se întoarseră pe altă cale mai scurtă. Amândouă armatele obosite și decimate de măcelul îngrozitor au încetat lupta deodată”. Și, adaugă I. Ursu, lupta trebuie privită „ca o baie de sânge, care s-a terminat după ce amândouă oștile s-au simțit complet obosite și decimate”. Șerban Papacostea a afirmat și el: „ceea ce în planul lui Ștefan cel Mare trebuia să devină o acțiune de nimicire s-a transformat într-o luptă grea, cu pierderi mari de o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o acțiune de nimicire s-a transformat într-o luptă grea, cu pierderi mari de o parte și de alta”. Papacostea considera însă că „elanul înaintării ungare a fost zdrobit”, regele fiind obligat să se retragă. Așadar, elanul și nu oastea maghiară a fost zdrobită, și după cum mai observa Papacostea, până acum nu s-a făcut nici un studiu despre felul în care s-a desfășurat bătălia din punct de vedere tactic. Studiu ce părea să fie făcut de Emanuel Antoche, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1978, dar nefolosit până la studiul lui Antoche. Este vorba de scrisoarea lui Janusz Pannonius, episcop de Cinci Biserici (Pecs) și arhiepiscop al Ungariei. Ce ne spune Ștefan cel Mare ? „Noi am făcut să descalece toți boierii noștri și toată oastea noastră, de la mic la mare și noi am înaintat pe jos și i-am lovit. Lupta a început seara și a durat până în zori. Și sub sabia noastră au căzut multe capete, de înalți demnitari, de căpitani și de mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o targă și pe alți principi de asemenea și au fugit cu ei dincolo de munți”. Din scrisoarea lui Pannonius aflăm cum a început bătălia: „Atunci acel Ștefan Voievod, de cu noapte, pe la somnul dintâi, a năvălit un iureș aprig peste oastea Domnului Rege, astfel că Husarii care lucrau în străjile dinafară, din patru părți, de-abia dacă au putut da de știre înlăuntru. Siculii (secuii) care păzeau căile târgului, de asemenea, din patru părți, nu au putut să facă față iureșului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceea, auzind zarva, a înarmat pe dată partea mai bună și mai tare a oștirii sale și a ieșit împotriva dușmanilor săi, el cel dintâi, dând, în persoană, năvală asupra lor. La acest dintâi iureș, voievodul Ștefan și cu toată oastea lui n-au fost în stare să le facă față celor bine înarmați, [ci] a fost pus pe fugă, și s-a făcut mare măcel printre dușmani, cât n-a mai fost în toate bătăliile, pe vremurile Domnului Rege. Căci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primite în Baia, a murit în timp ce era dus pe targă prin munți sau s-ar putea să moară. În ciuda faptului că atacul n-a mai constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit oastea în trei coloane, una sub comanda sa, alta sub comanda lui Vlaicu, unchiul domnului și o a treia sub comanda vornicului Crasnăș. Înfrângând rezistența husarilor și secuilor, care păzeau intrările în târg, a început înaintarea spre centrul târgului, pe două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relatează Bonfinius și, după o încleștare crâncenă, se ajunge în piața târgului. După lupta de la porți, aceasta este cea de a doua fază a bătăliei. Cea de a treia fază s-a desfășurat în piața târgului, unde se afla elita oastei regale: cei mai înalți nobili, cohortele regale și cei 200 de veterani greu înarmați. Bonfinius acordă o mare importanță păstrării pieței de către unguri, „căci, odată pierdută, celelalte aveau să fie pierdute cu ușurință”. Ștefan nu a urmărit însă cucerirea târgului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
15 decembrie. Apoi, indiferent de câte pierderi i-ar fi provocat inamicului, acesta ar fi avut la dispoziție cel puțin 20.000 de oameni, plus bombardele cu care putea dărâma târgul. Baia ar fi fost o capcană pentru Ștefan și oastea sa, iar domnul era prea bun militar ca să comită o asemenea eroare. Bonfinius laudă vitejia arătată de rege și nu există nici o îndoială că Matei era un viteaz, dar el a fost lovit de o săgeată „getică”, cu două colțuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1502. Autorul acestei cronici consideră însă că bătălia a fost câștigată de Ștefan cel Mare și s-ar fi terminat cu un dezastru dacă vornicul Isaia „ar fi călărit acolo unde i se poruncise”. Dar, a doua zi, după bătălie, oastea lui Ștefan s-a risipit și așa ungurii au ucis și ei mulți dintre români, iar domnul „a scăpat de acolo călare cu două slugi”. E. Antoche a făcut legătura între dezastrul suferit de Ștefan, așa cum scria Pannonius, cu Cronica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
taie capul Isaia în 1468. Afirmând că Isaia n-a călătorit acolo unde-i poruncise domnul, cronicarul comite o eroare elementară: o localitate nu se ia cu asalt de către cavalerie, indiferent cât de slabă ar fi fortificată. A treia inexactitate: oastea nu se putea risipi de la sine. O oastea se adună și se risipește (demobilizează) în urma unui ordin, dat de un șef, care e comandantul ei. Ștefan nu putea rămâne doar cu două slugi. În jurul său se aflau curtenii, marii boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n-a călătorit acolo unde-i poruncise domnul, cronicarul comite o eroare elementară: o localitate nu se ia cu asalt de către cavalerie, indiferent cât de slabă ar fi fortificată. A treia inexactitate: oastea nu se putea risipi de la sine. O oastea se adună și se risipește (demobilizează) în urma unui ordin, dat de un șef, care e comandantul ei. Ștefan nu putea rămâne doar cu două slugi. În jurul său se aflau curtenii, marii boieri care aveau ca primă îndatorire să apere viața
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-a alungat Matei. Atunci, de ce nu a trecut Siretul și s-ar fi întors, rătăcind pe lângă Baia, ca să-l prindă ungurii? Autorul Cronicii moldo-germane inventează o năvălire a tătarilor în Moldova care are loc chiar atunci, când se risipise oastea lui Ștefan. Când au aflat moldovenii „oastea iarăși a venit călare la voievod”. Dar o oaste nu se adună fără un ordin, o comandă, care să indice și un loc de adunare. De unde să știe un om de lângă Cernăuți sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a trecut Siretul și s-ar fi întors, rătăcind pe lângă Baia, ca să-l prindă ungurii? Autorul Cronicii moldo-germane inventează o năvălire a tătarilor în Moldova care are loc chiar atunci, când se risipise oastea lui Ștefan. Când au aflat moldovenii „oastea iarăși a venit călare la voievod”. Dar o oaste nu se adună fără un ordin, o comandă, care să indice și un loc de adunare. De unde să știe un om de lângă Cernăuți sau de lângă Cetatea Albă unde-l găsește pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe lângă Baia, ca să-l prindă ungurii? Autorul Cronicii moldo-germane inventează o năvălire a tătarilor în Moldova care are loc chiar atunci, când se risipise oastea lui Ștefan. Când au aflat moldovenii „oastea iarăși a venit călare la voievod”. Dar o oaste nu se adună fără un ordin, o comandă, care să indice și un loc de adunare. De unde să știe un om de lângă Cernăuți sau de lângă Cetatea Albă unde-l găsește pe domn ? Este și asta o dovadă că autorul cronicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pricepe la treburi ostășești. Ștefan ia urma tătarilor, omorând mulți dintre ei. După care pornește pe urmele lui Matei Corvin. Cu risipirea, cu adunarea și cu lupta cu tătarii ar fi trecut mai multe zile, timp suficient ca Matei și oastea lui să se retragă prin munți în Transilvania. Cronicarul spune el însuși că Ștefan l-a urmărit pe crai, iar românii „au rupt de la el mulți oameni, așa încât craiul nu a scos din țară nici un tun și sunt îngropate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]