4,211 matches
-
un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cot, și avea în frunte un vătăman. În fruntea obștilor se afla un cneaz sau jude, care, în perioada migrațiilor, putea să se asocieze cu alte obști de pe aceeași vale și să alcătuiască o unitate economică și militară. Asociațiile de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de obști alegeau în fruntea lor un voievod (comandant militar) atunci când nevoile de apărare se impuneau. Cnezatele și voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voievodatele la români au reprezentat organisme prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea comună, formă de plată care se numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să-l trimită la curte, la judecată și la spânăzurătoare.” în caz de omor (nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1. Pintilescu Mihai, FSN, 1990-1992; 2. Cucu Alexandru, PDSR, 1992-1996; 3. Iacobeanu Dumitru PNL, 1996-2000; 4. Pintilescu Mihai, PSD, 2000-2004; 5. Banu Vasile, PD, 2004-2008 6. Banu Vasile, PD, 2008 Nu intenționăm să ierarhizăm (cine a făcut mai mult?!) aleșii obștii. Se poate spune că pe măsură ce s-au adoptat noi regulamente și legi, s-a dat mai mult libertate de acțiune Consiliului Local și primarului, după ce s-a făcut trecerea de la 429 dirijism la autonomie locală, s-au putut cuprinde obiective
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Mircea Trandafir, referentul agricol în perioada retrocedărilor. Multe neînțelegeri și conflicte au fost aplanate datorită faptului că primarii, oameni ai locului, cunoșteau situația din teren, evitând nu numai conflictele, dar și abuzurile. Desigur, fiecare dintre cei aflați în fruntea obștii au vrut să facă cât mai mult, venind cu programe și planuri care, din motive obiective, n-au putut fi îndeplinite. Treptat, treptat, s-au conturat niște cerințe cadru care nu au putut fi ocolite de niciunul dintre cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
extrasele: Prof. Vasile Ciurea și Conservatorul din Rotopănești cu amabilele dedicații - pentru care, vă rog să primiți viile mele mulțumiri, precum și alese felicitări, pentru competința cu care le-ați lucrat și pentru munca nobilă pe care-o depuneți, În folosul obștei noastre românești. Cu frățești Îmbrățișări, Gr. Sturzu </citation> <citation author=”ȘERBAN, Mihail ” loc=”București” data =”8.I.1973”> Stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru urările pe care mi le faceți. Vă doresc și eu, din toată inima, un an bun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Reprezentanții școlilor românești au stat În primele rânduri și În timpul desfășurării marilor Întruniri populare din preajma Adunării Naționale de la Alba-Iulia. Conduc desfășurarea acestora În nume-roase localități, redactează procesele verbale, rezoluțiile etc. Învățătorul Trifon Lugojanu, spre exemplu, este cu unanimitate plenipotențiat de obștea țăranilor din comuna Seceni de a da expresie ne-clintitei dorințe de a se alătura și contopi În hotarele României. Învățătorul Alex. Țieran din Voiteg es-te „ Îndatorat a pretinde ca și comitatul Timișului, care e În majoritate locuit de români
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Îl chema Gligore și era funcționar la un calem domnesc, unde ținea evidența taxelor pe care le hotărâse însuși domnitorul, Alexandru Moruzi. Gligore însemna cu grijă sumele ce erau luate de la persoane particulare, de la mănăstiri, de la vamă ori de la cutia obștei, la care adăuga mici sume trecute în contul cheltuielilor de cancelarie și care reprezentau câștigul lui suplimentar. Apoi dădea ordin sameșului să strângă banii. Ajutat de doi băieți din subordinea lui, îi număra, oprea taxa de cancelarie și avea grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ascunse, au dat foc la plecare și au ucis călugării, înfuriați că nu găsiseră nimic, firește autoritățile nu i-au pedepsit, au lansat numai zvonul că fuseseră partizanii și oamenii așa au crezut, s-a reluat cu greu viața de obște aici, dacă autoritățile civile și militare nu i-au pedepsit încă pe răufăcători se pare că acest rol și l-a asumat adevărata autoritate a lumii, cea spirituală, după cum se spune, și multe se adeveresc în ceea ce spun oamenii, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
soldații ce-și dădeau sufletul în mâinile călugărului bucovinean, Această descoperire mi-a schimbat viața, în acel moment m-am hotărât să mă fac preot, după război am făcut teologia și m-am întors aici și-am reînviat viața de obște, călugării fuseseră omorâți la un atac banditesc, în timp însă am reușit să ne constituim o comunitate și să supraviețuim și n-am regretat niciodată că am schimbat medicamentele pe cuvintele cărții și bisturiul pe semnul crucii, Tace acum părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Cinste celui care sfatul le-a urmat! Dar mai amintește-ți de prima iubire Și de gunguritul noului sosit, Ce acum, la rîndu-ți, aduce cinstire Grijii de părinte, dar neprețuit. Zeii hotărât-au să ne aperi tagma Și în fruntea obștei calea s-o alegi. Multă sănătate îți dorește oastea, De la secretare, până la colegi. Vremea se petrece, veac cu veac se-ngână Și-n curând mileniul se va înnoi ... Alături de pace-n urarea străbună, Gândul meu de bine te va însoți
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ele nu-s cele mai mici fapturi/ Ale Naturii; [...]/ Era întîi furnică strîngătoare,/ Prevăzătoare intru viitoru-i,/ Cu mare inima în trup mărunt,/ Ea pildă, poate, a egalității/ Și-a dreptății-n vremea ce-o să vină,/ Unindu-și triburile populare/ În obști; [...]." 337 (IX, 792) Mai exact "soiuri de lemn alese". 338 (IX, 824) Și-apoi se odihni în Iarna, în noaptea Timpului: Blake pare să vorbească aici de o glaciațiune. Avînd în vedere că în Vala (VIII, 591) Blake identifica anii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
talent: la Blaj, în 1795, se tipărește Biblia adecă Dumnezeiasca scriptură a legii vechi și a ceii noao. Învățatul ardelean răspundea, prin truda lui aproape monahală, unei nevoi de ordin religios în primul rând, dar îndeplinea și un serviciu de obște pentru toți românii, de oricare confesiune. Fiindcă, așa cum el însuși scria în Înștiințare cătră cetitor: „Scriptura Sfântă [...] românește tălmăcită la anul 1688 în București s-au fost tipărit, dar cu foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
ecleziastici îi consemnează erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
decât în mitul biblic geneza. Cei doi ar trebui să aibă un "părinte" cu atribute contradictorii: "Părintele a trebuit să fie, prin natura sa, atât divin, cât și demonic. Ce prăpastie ar fi deschis gânditorul nostru în fața ochilor mirați ai obștei cu o asemenea concepție despre Cel ce a fost mai înainte de Început. În folclorul nostru se schițează o stare de concepție. Poporul închipuia eresuri care înseamnă o abatere de la doctrina bisericească. Spiritul de gândire liberă ce răbufnea într-o asemenea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea loc dacă n-ar fi ajutat de un urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se Înfăptuiește de fiecare Împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel Înviat și unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.” Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere a oamenilor de la viața Închisă În egoism și În lume
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]