3,019 matches
-
școli noi. Doar a lui Petrică era o amărâtă de chichineață, cu ziduri de lut și pălărie de stuf. Rușine mare. Obișnuiam să mă duc de multe ori, seara, la un restaurant-grădină de vară a unui evreu, grădină intrată în obișnuința lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine. Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
treptat percepția adevărată a nenorocirii reale din apropierea sa. Ajunge la un moment dat să capete imunitate la agresiune, nu mai are tresărirea omului normal la o nedreptate comisă sub ochii lui.” Reacția diminuată În fața unei agresiuni din preajmă este efectul obișnuinței cu oroarea vizionată la televizor. Realmente televizorul golește moartea de sens. Proliferarea actelor antisociale care Îmbolnăvesc o națiune, pasivitatea publicului În fața căruia se petrece o agresiune este efectul distorsionării normalului prin depozitarea În subconștient a impulsurilor subliminare induse audio - vizual
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
deschide școala agricolă și sericicolă, la Iași apar o mulțime de publicații de tot felul printre care socialpolitice, cercul literar Junimea și multe altele. Dar evenimentele vremii au adus și schimbări nu prea bune ce îi scoate pe oameni din obișnuințele de până atunci: în 1866 Cuza este înlăturat și înlocuit cu o Locotenență Domnească formată din trei membri și prin plebiscit în 1866, cu toate că țăranii îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
deschide școala agricolă și sericicolă, la Iași apar o mulțime de publicații de tot felul printre care socialpolitice, cercul literar Junimea și multe altele. Dar evenimentele vremii au adus și schimbări nu prea bune ce îi scoate pe oameni din obișnuințele de până atunci: în 1866 Cuza este înlăturat și înlocuit cu o Locotenență Domnească formată din trei membri și prin plebiscit în 1866, cu toate că țăranii îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Irlande, descoperă Noua Britanie și explo rează strâmtoarea care îi poartă astăzi numele. Prelungirea etajelor sociale exclusiviste în secolul romantic a favorizat, ulterior vremurilor lui Dampier, atât dorința anarhică de a le aboli, cât și predispoziția melancolică a evadărilor imaginare. Obișnuința acestor evadări a creat, nu numai în Occidentul anglo saxon postcolumbian, o dependență foarte benefică pentru piața literară și de enter tainment, începând cu secolul al XVIII-lea. Existența unui imens continent cvasi-necunoscut la vest de bătrâna Europă, colonizat, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ar fi trebuit să facă armată; dar o circulară ministerială a îngăduit celor născuți în 1873 o învoire de un an, amânându-le înrolarea definitivă odată cu cei născuți în 1874. În genere, perioada de ostășie dura trei ani. Însă exista obișnuința reducerii cu un an a perioadei pentru cei care, extrăgând un număr mare - fixat din când în când -, ar fi fost favorizați de soartă. Calabria a extras numărul 661, considerat un număr prea mic și, prin urmare, prin lege ar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
moartea sa în bazilica Sant'Anastasia (4 decembrie 1984), care a văzut preamărirea adusă în ziua funeraliilor sale de Biserica veroneză: «Don Calabria a predicat Evanghelia cu propria-i viață, cu faptele, cu cuvintele; profeția sa nu a cunoscut pauze, obișnuințe, istovire: strălucește neîncetat de o prospețime perenă. Dar ceea ce ne surprinde la el - considerând impresionanta accelerare a istoriei acestor ultimi ani - este actualitatea mesajului său ca și cum ar fi avut intuiția profetică a timpurilor pe care noi abia acum le trăim
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
moscovitul Boiarințev, de exemplu. Și-atunci, ce șansă au ceilalți? Trist și cinic, nici una. Uneori, întîmplări fericite pot strecura echipe mici spre fazele superioare, dar sînt doar insule de performanță; lipsește Continentul, pămîntul solid de sub picioare. Ceea ce pentru occidentali înseamnă obișnuința competiției, pentru estici e doar o formă de civilizare. Mai dă UEFA niște bani, se mai spoiește un vestiar, se mai renovează niște toalete. Liga rămîne tot a lui Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea trec drept
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Tîrgu Mureș. Stadionul gloriei lui Bölöni și Hajnal e părăginit și gol. Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale, fără să fie probabil adeptul enclavizării, ci pur și simplu din obișnuință. Omologul bucureștean, un tip între două vîrste, cu mustață, se agită, ceartă jucătoarele, care aleargă de parcă în joc s-ar afla potul Ligii Campionilor. Se șutează îndesat, se transpiră abundent și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
“O, sfintele mele cărți, cât vă datorez că sunt om, că sunt om adevărat” N. Iorga Cuvânt înainte În “Foamea de a citi”, articol publicat în “Curierul U.N.E.S.C.O.”, din 1973 , autorul avansează ideea că non- lectura, fragilitatea obișnuințelor de a citi iși au originea în copilăria preșcolară. Probabil că în această perioadă se nasc și încep să se formeze atitudini fundamentale față de carte, față de lectură. Odată cu începutul vieții școlare, dacă lectura cărților nu este o obișnuință în mediul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
lectura, fragilitatea obișnuințelor de a citi iși au originea în copilăria preșcolară. Probabil că în această perioadă se nasc și încep să se formeze atitudini fundamentale față de carte, față de lectură. Odată cu începutul vieții școlare, dacă lectura cărților nu este o obișnuință în mediul familial și dacă elevul mai are și dificultăți de învățare, poate apărea o respingere față de lectură, față de carte, cu urmări nefavorabile pentru dezvoltarea ulterioară a personalității copilului. În aceste condiții rolul învățătorului este decisiv. Cum nimeni și nimic
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
așa de late și de groase, într-un chip cumu-i această figură, ce scrie aicea". Ioan Niculce (c. 1672-c. 1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
studiată analiză a condițiilor agrare ale epocii (sec. XVIII). Sulgeriul Mihalache e un om viteaz, dar cu păcatele clasei lui: ușurătate erotică, lăcomie de bunurile răzeșești. GALA GALACTION Gala Galaction (*1879) are comun cu I. Agîrbiceanu, fiind și el poet, obișnuința de a pune probleme de conștiință. Ba chiar e de părere că "îndeletnicirea literară trebuie să fie prevăzătoare, dornică să instruiască pe ceilalți și să le folosească", iar scriitorul, "un pedagog, dacă nu un profesor". "Arta pentru artă este o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am făcut. Știam, că dacă s-ar fi aflat, am fi fost eliminați din seminar și deferiți justiției ca rău făcători. Seara ne culcam odată cu toți colegii, iar dimineața ne sculam la ora prescrisă. Era un fel de antrenament, o obișnuință cu efortul, cu riscul, un dispreț față de comoditate, o încurajare la acțiuni riscante. în luna octombrie a anului 1940, într-o noapte de sâmbătă spre duminicăeram șef de unitate f.d.c.am făcut un „lagăr de noapte” un marș de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Paicu G. CREATIVITATEA - fundamente, secrete și strategii, Editura PIM, Iași, 2010, ISBN 978-606-520-878-0 Prefață Fenomenul creativității exercită o vrajă continuă asupra fiecăruia dintre noi, generată de dorința intimă de a afla secretele creației și de a instaura în viața noastră obișnuința de a fi creativi. Dar, de ce ne dorim să fim creativi? Prin creativitate asigurăm vieții noastre siguranță, dar și culoare, ducem înainte destinul nostru de a înnoi lumea, de a o desăvârși. Dacă suntem creativi, viața noastră iese din banal
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stimuli foarte familiari nu sunt înregistrați și actualizați. Se poate ilustra saturația încercând să desenezi un obiect familiar, dar ale cărui detalii vizuale nu au fost considerate importante și nu au fost înregistrate. De multe ori se produce saturația prin obișnuința cu mediul înconjurător (mediul de lucru de zi cu zi și fenomenele care îl guvernează), în care nu se mai percep problemele existente. În multe cazuri, privirea neafectată de rutină a unui „vizitator” poate desluși existența unor neajunsuri care vor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rememoreze experiențe avute la vârsta de trei ani și-a reactivat capacitatea de a vorbi în limba niponă, o limbă care o dobândise în fragedă copilărie, dar pe care o uitase cu desăvârșire. Sugestia posthipnotică poate contribui la eradicarea unor obișnuințe negative, complexe personale și la introducerea unor caracteristici utile pentru activitatea creatoare (inocularea încrederii în forțele proprii, perseverență, capacitate de risc, rezistență la muncă și efort, etc.). Iată câteva exemple edificatoare pentru ambele efecte. Compozitorul Serghei Rahmaninov se afla într-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vor da utilitate imediată produsului realizat de copil: expunerea la loc vizibil a desenului sau jucăriei, degustarea de către toți a mâncării sau a prăjiturii la care a contribuit copilul, etc. 11. Deprinderile creative vor fi formate la copii, de mici. Obișnuința de a crea se formează în practică, prin repetiție. De aceea, părinții vor lua pe lângă ei copiii ori de câte ori au de realizat o operație obișnuită. Vor încerca să abordeze realizarea și într-o manieră mai originală, nu doar comună. De asemenea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
diferențiază trebuințele în: trebuințe primare, înnăscute, care tind să se manifeste la toți indivizii, în toate timpurile, și trebuințe secundare dobândite numai de unii indivizi. Trebuințele secundare se dezvoltă din cele primare, dar după formare funcționează independent de ele, devenind obișnuințe și generând alte și alte trebuințe. De pildă, satisfacerea nevoilor fiziologice (trebuință primară) ale copilului mic este asociată cu aprobarea mamei (trebuință secundară) dacă copilul respectă anumite reguli. Treptat, aprobarea adulților este folosită pentru a susține învățarea mersului sau a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
elev învață la început pentru a face plăcere părinților, apoi este absorbit de studiu. La unii adolescenți fumatul sau consumul de alcool sunt inițial activități realizate pentru satisfacerea nevoii de afiliere la grupul de egali (trebuință primară) și apoi devin obișnuințe. În funcție de oferta comercială sau culturală apar trebuințe noi care sunt doar mijloace pentru satisfacerea altor trebuințe și devin ulterior motive ale altor activități. De exemplu, posesia unui automobil a fost la început utilă pentru satisfacerea trebuinței de recreere, dar a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Tele 7 abc, ulterior fiind producător de emisiuni la PRO TV. Începând din 1995 editează și conduce revista „Privirea”. A scris mai multe scenarii de film documentar (Aripi, 1984, Liceul, 1985) sau artistic (Salutări de la Agigea, 1986). Debutul lui T., microromanul Ceața și obișnuința (1975), se situează în zona tatonărilor, scontând pe efectul folosirii unei maniere narative inedite: este o scriere care îmbină romanul de tip existențialist cu metaromanul, pentru a se înfățișa în final ca parabolă a raportului paradoxal dintre viață și ficțiune
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern”, LCF, 1980
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern”, LCF, 1980, 15; Mihai Dragolea, Renunțarea la culise, ECH, 1980
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
laică, surprinsă cu umor, anchetarea autorului de către sfatul cetății - autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici comunică tensiunea situației. Portretul apare mai ales sub forma caracterizării morale: protopopul Vâlcu, „om cam trufaș și slab de minte”, transformă răul în obișnuință și supără tot orașul cu ale sale „lucruri proaste”. Nu lipsesc nici comparațiile și alte procedee retorice obișnuite în scrierile religioase. Este remarcabilă însă expresivitatea limbii, dată de utilizarea naturală a limbajului popular, nuanțat și colorat de arhaisme și combinații
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]