9,482 matches
-
organizații include mai multe sisteme de management cum sunt: un sistem de management economico-financiar, un sistem de management al personalului, un sistem de management al calității, un sistem de management al mediului, un sistem de management al sănătății și securității ocupaționale, un sistem de management al siguranței alimentelor etc. Fiecare dintre aceste sisteme de management își stabilesc strategii și programe de obiective în deplină concordanță cu politica generală a organizației și cu obiectivele de ansamblu ale acesteia. Organizația Internațională de Standardizare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
atrași de cariere care implică autoexprimarea (exprimare proprie) prin creație artistică sau activități individuale.”(Gary Johns, 1996) *Mediul social Acest factor de influență a carierei are în vedere unele aspecte ca, de exemplu: tehnica și tehnologia, educația sau pregătirea, nivelul ocupațional, situația socială și economică a părinților etc. De exemplu, amploarea schimbărilor tehnice și tehnologice, marea mobilitate a profesiilor sau situația unor specializări pe cale de dipariție au dus la concedieri sau șomaj și au determinat indivizii și organizațiile să recunoască necesitatea
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
mare parte din oameni. Cele patru stadii ale carierei (Aurel Manolescu, 1998, pag. 28) sunt: explorare, stabilire, mijlocul carierei și eliberare. STADIUL 1: explorare Acest stadiu este un timp al descoperirii și opțiunii. În acest stadiu individul explorează diverse alternative ocupaționale, o varietate largă de posturi sau activități, încearcă să le înțeleagă și să le compare cu propriile interese, aspirații, preferințe, dorințe și posibilități, precum și cu propriul sistem de valori. El își dezvoltă abilitățile, stabilește o rețea socială și o relație
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
își dezvoltă atât imaginea de sine, cât și imaginea asupra posturilor. Problema cheie în acest stadiu o constituie concordanța între posibilitățile, slăbiciunile, valorile și stilul de viață și de muncă dorit de un individ și cerințele și avantajele unui nivel ocupațional sau ale unui post. De aceea, deosebit de importantă este problema realității informațiilor oferite de organizații, în legătură cu care Wanous sugerează necesitatea ca în activitatea de recrutare organizațiile să prezinte sau să adopte un punct de vedere mai echilibrat. „În acest context
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
Pe durata acestui stadiu, atât organizația, cât și angajații își propun să cunoască oportunitățile de care dispun. De aceea, în unele cazuri, în această perioadă se testează în continuare capacitățile și aptitudinile pentru a se constata în ce măsură acestea corespund alegerii ocupaționale inițiale sau sunt necesare unele schimbări. Dacă perspectivele nu sunt promițătoare, indivizii pot părăsi organizația, pot fi concediați sau se pot adresa diferitelor surse de putere pentru a se proteja în cazul unui tratament incorect sau nedrept. Cu toate acestea
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economică și socială, fiind preponderent sexuală sau printre utilizatorii de droguri intravenoase în țările dezvoltate și preponderent verticală sau parenterală (manevre medicale, transfuzii) în cele slab dezvoltate și fără programe naționale de imunizare. În ambele cazuri VHB este un risc ocupațional major al personalului medical indiferent de specialitate. La pacientul cu infecție cu VHB, acesta este prezent în multiple organe și țesuturi, fiind prezent în cantitate mare în sânge, ser, secrețiile plăgilor, în cantitate medie în salivă, spermă sau secreții vaginale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în cel rural. Reprezentativitatea rețelei de localități incluse în EMZOT a fost asigurată pe baza unor caracteristici importante ale gospodăriilor și ale locuințelor, cum sunt: numărul mediu de membri pe o gospodărie, numărul mediu de gospodării pe o locuință, statutul ocupațional al capului gospodăriei etc. Planul de sondaj al ABF este un plan de sondaj în două trepte. Prima treaptă este reprezentată de eșantionul master, ale cărui 780 de centre de cercetare sunt asimilate unităților primare de eșantionare. În a doua
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
eșantionului din prima treaptă (EMZOT), diferiți pe urban și rural; − calculul coeficienților corespunzători eșantionului din treapta a doua, specifici fiecărui centru de cercetare; − calculul coeficienților ajustați în funcție de rata de nonrăspuns pe medii de rezidență (urban/rural/Municipiul București) și statutul ocupațional al capului gospodăriei; − calculul coeficienților ajustați pe baza caracteristicilor demografice (sex, grupă de vârstă, mediu) ale persoanelor din fiecare gospodărie, pe regiuni. Ajustarea se realizează prin redresarea repartiției populației din eșantion, după aplicarea unei tehnici de post-stratificare. Aceasta constă în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
la înțelegerea „modului de a face afaceri”. Ce este valabil în Germania se situează, poate, în afara cutumelor în Japonia - și știm încă din Antichitate că atunci când ești în Roma trebuie să te comporți precum romanii. Există, de asemenea, o cultură ocupațională (de exemplu, o cultură a bancherilor sau una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă specifică fiecărei ocupații. În ultimul timp, în unele domenii se constată o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ocupațională (de exemplu, o cultură a bancherilor sau una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă specifică fiecărei ocupații. În ultimul timp, în unele domenii se constată o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională, pentru că era o cultură transmisă prin instrumente soft și o trecere înspre coduri de conduită, ca expresie mai concretă, hard, a culturii ocupaționale. Importantă pentru managementul unei corporații, atât în țara de origine, cât și în țările-gazdă, este cunoașterea tipurilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în unele domenii se constată o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională, pentru că era o cultură transmisă prin instrumente soft și o trecere înspre coduri de conduită, ca expresie mai concretă, hard, a culturii ocupaționale. Importantă pentru managementul unei corporații, atât în țara de origine, cât și în țările-gazdă, este cunoașterea tipurilor de culturi locale. Diferențele între culturile locale au fost teoretizate prin două modele cunoscute: cel al lui Hofstede (1991) și cel al lui
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
desemnează totalitatea oportunităților educaționale construite pentru indivizi, ca răspunsuri strategice necesar să fie concepute și implementate la realități precum (Alheit și Dansien, apud Bron și Schemmann, 2002, pp. 211-236): - schimbarea naturii și a conținutului muncii și a profesiilor, a structurilor ocupaționale: volumul orelor de muncă a scăzut considerabil, dar nivelul de solicitare a crescut. Sunt necesare competențe tot mai complexe pentru a face față noilor solicitări de pe piața muncii, motiv pentru care accentul tinde să cadă pe achiziționarea acestor deprinderi instrumentale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tot mai mulți oameni continuă să participe la activități de învățare organizate de-a lungul vieții adulte. Majoritatea țărilor raportează în cifre absolute creșterea participării adulților la activități organizate de învățare, chiar dacă procentele pe grupe de vârstă și pe profiluri ocupaționale sunt foarte diferite. Cu toate acestea, rata participării actuale în educația adulților este de 8,5%, iar obiectivul este ca, până în 2010, să crească la 12,5% (*** 2004, p. 15); - în educația postsecundară, participarea se face mai degrabă pe baza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societății care învață. În plus, deși toate discursurile și documentele de politică educațională punctează necesitatea de a învăța continuu, rata încă foarte scăzută de adulți care participă la educație (situația fiind cu atât mai gravă, dacă o analizăm pe profiluri ocupaționale, pe nivelurile de pregătire profesională, socială și culturală, cei din mediile defavorizate fiind aproape excluși sau foarte greu de cuprins în educație), determinată fie de interesul scăzut, fie de eșecul ofertelor de pregătire de a-i cuprinde pe toți, este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educaționale; - recunoașterea formală a învățării non-formale și informale, ca expresie a cererii crescute a adulților, mai ales în țările dezvoltate, pentru a-și facilita inserția pe piața muncii. Au fost elaborate, în diverse țări, cadre naționale de calificare și standarde ocupaționale, pentru a acredita experiența anterioară de învățare; - în relație cu tendința anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și cea non-formală, s-au creat și cadre naționale de acreditare a ofertelor educaționale care îndeplinesc criteriile de calitate necesare. Este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajări pentru perioade determinate sau parțiale, fiind tot mai puțini cei care sunt angajați pentru o perioadă nedeterminată (pe de o parte, pentru a evita „decalificarea” individului, iar, pe de altă parte, datorită restructurărilor organizaționale și a schimbărilor în profilurile ocupaționale). Se înregistrează o polarizare tot mai mare la nivel socialdin perspectiva statutului profesional: între cei angajați pentru o perioadă nedeterminată, bine plătiți, și cei cu locuri de muncă fluctuante sau cu șanse mici de a accede la un loc de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pregătire și riscul de șomaj, totuși, se observă că cei cu studii superioare participă mai mult decât cei cu studii medii la formarea profesională continuă. Unul dintre obiectivele strategice ale politicii în privința forței de muncă este de a încuraja mobilitatea ocupațională, atât între diferite meserii, cât și între diferite spații geografice, pentru a reduce dezechilibrele de pe piața muncii, datorate atât dinamicii profesiilor, cât și restructurărilor economice (European Commission’s Action Plan for Skills and Mobility, 2002). De exemplu, numărul mare de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stat, necesită măsuri speciale nu numai de asistare socială, dar și active, de pregătire pentru asigurarea mobilității către alte profesii sau în alte regiuni, unde infrastructura economică are mai mare putere de absorbție, până la relansarea economică a zonei respective. Mobilitatea ocupațională este posibilă dacă indivizii posedă competențele de bază necesare în economia fundamentată pe cunoaștere: cele de comunicare, de muncă în echipă, de rezolvare a problemelor, computeriale, de (auto)conducere, de inițiativă, de asumare a responsabilităților, antreprenoriale, dar și de comunicare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea interesului din partea Ministerului Educației Naționale pentru educația adulților, ca parte a educației permanente. Au fost înființate o serie de instituții foarte importante: Consiliul Național pentru Educația Continuă (1998), Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților și Consiliul de Standarde Ocupaționale și Acreditare (1999). De asemenea, Ministerul Educației Naționale a elaborat o strategie de dezvoltare a educației continue în universități, conform căreia acestora li se cere să dezvolte programe de educație continuă, prin departamente specializate, realizându-se, în acest sens, împrumuturi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ai patronatelor și sindicatelor. Este o agenție de tip executiv, prin înființarea și coordonarea metodologică a comisiilor de autorizare, monitorizând la nivel național activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților. De asemenea, are încorporat Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA), cu atribuțiile de a coordona realizarea și actualizarea standardelor ocupaționale și de a acredita instituțiile care pot evalua competențele profesionale, pe baza standardelor ocupaționale și de a gestiona comitetele sectoriale care să le reglementeze. CNFPA are, de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
coordonarea metodologică a comisiilor de autorizare, monitorizând la nivel național activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților. De asemenea, are încorporat Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA), cu atribuțiile de a coordona realizarea și actualizarea standardelor ocupaționale și de a acredita instituțiile care pot evalua competențele profesionale, pe baza standardelor ocupaționale și de a gestiona comitetele sectoriale care să le reglementeze. CNFPA are, de asemenea, sarcina de a întocmi registrul național al furnizorilor de formare profesională a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
furnizorilor de formare profesională a adulților. De asemenea, are încorporat Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA), cu atribuțiile de a coordona realizarea și actualizarea standardelor ocupaționale și de a acredita instituțiile care pot evalua competențele profesionale, pe baza standardelor ocupaționale și de a gestiona comitetele sectoriale care să le reglementeze. CNFPA are, de asemenea, sarcina de a întocmi registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților, ce cuprinde toțifurnizorii de formare profesională autorizați. Furnizorii de formare profesională a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adulților este un organism cu atribuții de fundamentare a politicilor și strategiilor de avizare a actelor normative în domeniul formării profesionale a adulților. Prin Legea nr. 253 din 10 iunie 2003, atribuțiile CNFPA se extind, prin încorporarea Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare, înființat prin H.G. nr. 779 din 23 septembrie 1999. Prin această lege, CNFPA primește, pe lângă atribuțiile de ordin consultativ, atribuții de ordin executiv, legate de coordonarea la nivel național a activității de autorizare a furnizorilor de formare profesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]