18,249 matches
-
desene soției sale. A. Einstein semna prefață cărții atrăgând atenția asupra bunei credințe care trebuie să ne însoțească în aprecierea autorului și a solicitudinii de care trebuie să dea dovadă psihologii în cercetarea problemei.[ 12] Modelul ,,radioului mental ‘'imagina mintea omenească funcționând că un radio:un emițător și un receptor. Actualmente se folosesc următorii termeni, specifici experimentelor de telepatie: ,,agent ‘' pentru cel care transmite, pentru emițător deci și ,, preceptor'' pentru cel care primește, deci receptor.[13] S-a constatat deasemenea că
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut binecuvântat de Domnul și înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă și, totuși, autorul pare a fi dorit mai mult. Credincios adevărului și exigent
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut binecuvântat de Domnul și înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă și, totuși, autorul pare a fi dorit mai mult. Credincios adevărului și exigent cu sine, autorul amintește, în treacăt, că unele documente aflate în custodia Direcției Generale a arhivelor nu i-au fost accesibile, cum de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Un colț de-albastru de pe cer , Și unde-i zâmbetul pe care Îl adoram , copil stingher? Zăpezi te ning și-n gând și-n suflet Mâhniri ce stau să răbufnească Te strâng la piept și simt în tine Toată durerea omenească. Nu plânge, iarna de pe creste Va coborî cu ghiocei Și săruta-va la fereastră Frumoși albaștri ochii tăi ! Referință Bibliografică: LACRIMĂ ÎN IARNĂ / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855, Anul VI, 29 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
LACRIMĂ ÎN IARNĂ de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383983_a_385312]
-
fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune - potrivnice păcatelor săvârșite înainte” (Scara, Cuv. 3, 1), deci și
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ne aflăm, de a ne bucura cu adevărat că suntem în Biserică, de a ne bucura când cei de lângă noi se întorc la credință și de a nu trăi în mod egoist, cu limitări care decurg din forme de corectitudine omenească, aducătoare de suferință și micime sufletească. (Cf. Pr. Asist. Univ. Dr. Silviu Tudose - http://ziarullumina.ro/corectitudinea-fara-bucurie-devine-suferinta-98775.html - 04.02.2015/23.02.2016). Scurt epilog sau încheierea Așadar sau, altfel spus, Dumnezeu - Tatăl din această parabola, confirmă că în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
povețe. Iar pe drumul greu Pân' la Dumnezeu, Scară să-i fie În pribegie. Măicuța Sfântă, Ruga-mi ascultă, Mă-nvrednicește Și-nțelepțește, Când vin la Tine Cu rugăciune Pentru har frumos, Lumii de folos. De-o fi să plătesc Păcat omenesc, Dau vis pământesc Pentru rai ceresc Și soartă crudă, Pe rază sfântă De poezie În veșnicie, Vers de-a străbate Eternitate. Autor Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: RUGĂ MAICII DOMNULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
tainelor și propovăduitoare a credinței în prezența lucrătoare a Domnului nostru Iisus Hristos în Biserică, indiferent de provocările atee sau secularizante cu care se confruntă. Clerici și mireni au mărturisit în temnițe, așezându-L „pe Iisus Hristos în centrul vieții omenești și al societății, demonstrând că Biserica este o forță spirituală pe care nu o pot îngenunchea, chiar dacă se încearcă reducerea la tăcere a slujitorilor ei”. În capitolul „Misiunea parohiei în contextul schimbărilor sociale de astăzi” sunt prezentate aspecte privitoare la
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
gală! Cu belșug de roade din pomii fructiferi să te strecori în gheozdănel de școală! Să fii adorată precum o contesă! De Ziua Recoltei să te primenești! Sa te iubească lumea, ca pe-o prințesă! Cu daruri să surprinzi priviri omenești! 23.10.2014 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: PRINȚESA TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1393, Anul IV, 24 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRINȚESA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384121_a_385450]
-
și nestemat ca Stela Enache. Asemenea iubirii râului cu livada, în vocea sensibilei interprete Stela Enache se iubesc vibrația viorii cu mângâierea arcușului. E o iubire cosmică, spirituală...! Nu se semnifică nimic vertiginos în urcarea vocii Stelei Enache până la înaltul omenescului, această voce e un zbor de aripi delicate până la visul desveșmântat de omenesc! Florin Bogardo și Stela Enache, două trupuri într-o viață, sunt un singur cânt desfășurat dincolo de porțile vieții! El a vrut văzduhul, și l-a biruit! Ea
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
interprete Stela Enache se iubesc vibrația viorii cu mângâierea arcușului. E o iubire cosmică, spirituală...! Nu se semnifică nimic vertiginos în urcarea vocii Stelei Enache până la înaltul omenescului, această voce e un zbor de aripi delicate până la visul desveșmântat de omenesc! Florin Bogardo și Stela Enache, două trupuri într-o viață, sunt un singur cânt desfășurat dincolo de porțile vieții! El a vrut văzduhul, și l-a biruit! Ea visul, și e-nstăpânită iremediabil de vis! Pe portativul catifelei muzicii ușoare românești, compozițiile
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
aromă de rășină dumnezeiască). Când am simțit sub tălpi platforma succesului* privirea mi-a fost captatetă de un ecran panoramic. De undeva... din abisul unei lumi fantastice, se vedeau imagini de-o rară frumusețe: flori superbe... pe care (fiindcă mintea omenească le poate plăsmui numai în vis), le-am admidat cu mare plăcere: crizanteme, trandafiri, crini regali, orhidee își deschideau petalele multicolore și, răpite de adierea unui zefir rătăcit în zilele lui Octombrie (încă însorit) lăsau să se audă blânda armonie
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
v-am dat votul! - strigă Costache al lui Turcu. Toate posturile de radio și televiziune și întreaga presă vuiră cu acea știre senzațională despre minunea minunilor din localitatea Colinele Vâlcelelor, unde Harul Domnului se revărsase în plină noapte peste așezările omenești, iar diavolii fuseseră alungați. Autoritățile statului, spre marea lor rușine că niciodată nu ascultaseră și nu luaseră în seamă doleanțele primăriței, hotărâră să întreprindă o amplă acțiune de ridicare a nivelului de trai al populației din această zonă primitivă pentru
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
rock, nemuritoare, cu un timbru aparte, aplomb, desfășurare, vitalitate... scara vivace, spirituală, armonizatoare a întregului cuprins, totalizatoare a ce mișcă și visează între șirurile de scaune și bolta sălii de spectacol. Muzica pe care o interpretează „Smokie” întemeiază deopotrivă sensurile omenești și infinita libertate a fericirii umane. Din ziua de 15, până pe 19 mai (2016), „Smokie” va fi făptuitorul unui festin nobil asortat cu muzica cea mai contemporană a lumii contemporane, muzica rock, transferată proaspătă, din trecutele decenii în prezent și
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din apropiere nu fusese atins de limbile focului, dar sătenii înnodaseră cozile cailor, eliberându-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce face răutatea omenească! se pronunță Costică a lui Ungurelu, un tânăr de vreo douăzeci de ani, care participase și el la stingerea incendiului. - Dragul taichii, măcar de ar fi numai’ răutate omenească, da’ aici este mult mai mult, Dumnezeu să ne ferească! Ia
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce face răutatea omenească! se pronunță Costică a lui Ungurelu, un tânăr de vreo douăzeci de ani, care participase și el la stingerea incendiului. - Dragul taichii, măcar de ar fi numai’ răutate omenească, da’ aici este mult mai mult, Dumnezeu să ne ferească! Ia sama, Gheorghe! Acu-ți dădură foc la fân, cine-o putea ști, data viitoare ce ți-or mai face? Fii cu băgare de samă, băiete! continuă moș Ion Scurtu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
un lider FSN! Oare în acele locuri să nu fi fost Revoluție ?!? Acei oameni, foarte puțini de altfel în fiecare loc, au avut curajul de a ataca sediile PCR și să înlăture structurile comuniste și securiste fără pierderea de vieți omenești. Au știut să mobilizeze populația, să asigure paza obiectivelor, să liniștească populația, să repună în funcțiune administrația, unitățile industriale și agricole, instituțiile, comerțul... Oare toate acestea nu înseamnă rol determinant? Dacă n-ar fi existat presiunea uriașă prin înlăturarea structurilor
TABLETA DE WEEKEND (144): LUPTĂTOR CU ROL DETERMINANT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383351_a_384680]
-
deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu-le odata cu ele! Liniști tulburătoare în suflete răvăseau ființa omenească, în simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni unor furtuni, oprind secunde întregi totul în loc, la fereastra între realitate și ireal, unde imaginația se strecura cu tot ce avea mai sumbru în ea... Gânduri mii își făceau
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
împreună împărțind cana mea... De va fi amăruie, să îmi spui și-ți voi da Să mai picuri iubire din inima mea... De va fi poate rece, să mi-o dai s-o-ncălzesc Lângă sufletul meu ce-a rămas omenesc! De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă, Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnă Să nu dormi și să legeni pruncul care scâncește, Pe când vântul de toamnă în frunze lovește, Cum
CU VIAȚA LA O CAFEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383503_a_384832]
-
sunt singur la părinți. - Mulțumesc! Mi-a făcut plăcere conversația. Asta a fost. Cândva. Am redat dialogul din vagi amintiri Încep prin a-mi cere scuze. Nu am puterea unui călugăr Budist spre a mă detașa de tot ce este omenesc spre a face o adâncă meditare asupra naturii și relației sale cu Divinitatea. Si totuși îndrăznesc să o fac conștient de interstițiile cauzate de om, de evenimente de zi cu zi care, din punct de vedere filosofic, nu ar avea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Sfântul Oficiu a trimis pe rugul de purificare mulți oameni de știință care, cercetând pragmatic, au ajuns la alte concluzii decât cele relevate preoților de însuși Dumnezeu. Este latura neagră a istoriei religiilor. Nu numai religia ci și nemăsuratul orgoliu omenesc aduc grave prejudicii naturii. În inconștiența sa, dese ori pretextată cu scopul de înavuțire, omul contribuie la dispariția unor specii, cu grave consecințe în lanțul trofic. Ridicarea nivelului oceanelor cauzată de încălzirea globală în care și omul are un mare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
la frumusețea pajiștii înflorite sau a corului ciripitoarelor și, de ce nu, gingășia unei singure flori. Chiar și jucăușii pui de animale pot constitui o hrană spirituală prin simpla lor privire. Și ei sunt creații Divine. Totodată Dumnezeu a hărăzit cuvântul omenesc nu numai pentru intercomunicare ci și pentru exprimarea sentimentelor și ridicare odelor frumosului, sau a celor sfinte. Rezultă că omul ar fi ființa cea mai apropiată Dumnezeirii, oricum o viețuitoare de altă categorie, superioară celei a multitudinii creațiilor vii generate
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
drojdia care face să crească pâinea și creează bunătatea de bere, cât și constituentul ficatului sau crierului uman. Se poate deci constitui o colonie de viruși în vederea determinării antibioticului celui mai eficient, dar și o colonie de celule hepatice (ficat omenesc) în vederea unui transplant. Ca să nu intru în amănunte plictisitoare, omul are aceeași constituenți ca și toate celelalte animale. Șoareci, porci și alte animale sunt astăzi folosite de medicină pentru repararea unor organe bolnave ale omului, fără să apară incompatibilități. Biblia
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
cu ecouri sfâșietoare, începe a se transforma pe parcurs în etanșarea sufocantă între valvele unei cochilii muribunde. Viața în sine are drept fundament alegerea, liberul arbitru e lăsat scris a fi peste toate în legi divine, astfel devenind suprem forțelor omenești, în realitatea umanității libertatea fiind măsurată în sens invers, aplicată opus dreptului divin oferit propriei creații desprinse din sine. În jocurile lumii, aceasta tinde a fi folosită subtil, perfect mascat, ca monedă de schimb, cu rol conceput de inducere în
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
Fără de vrere am jignit, cu sloboda mea gurăIscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate,Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii purăși n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouăE omenesc a fi căiți și-a-ngenunchea-n iertare,Să nu urâm natura rea când vorbele își plouăCăci ploaia vorbelor e rost și-i chip de împăcare. Te rog mă iartă că greșesc, de multe ori cu vorbăAșa mi-i felul de-a grăi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]