12,062 matches
-
Înființată În 1882, P.S.D.M.R.,1893, Partidul Naționalist Democrat Înființat În 1910. ROMÂNII DIN AFARA GRANIȚELOR După 1848, un număr mare de români, au continuat să trăiască În afara granițelor Principatelor, și apoi ale României. Aflați sub diferite administrații: ungară, austriacă, rusă sau otomană, românii nu au reușit să participe la viața politică, dar și-au evidențiat apartenența la o comunitate distinctă printr-o intensă activitate culturală. Transilvania Până la 1848, programele politice au menținut ideile Supplexului: recunoașterea națiunii române, a limbii române și a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
din zonă, o anumită unitate dată de religia ortodoxă). -În 1821 grecii au început lupta de eliberare națională prin răscoala antiotomană condusă de Alexandru Ipsilanti și sprijinită de Rusia: în ianuarie 1822 Grecia și-a proclamat independența determinând intervenția armatei otomane, care a trecut la masacrarea a 22.000 de greci din insula Chios; o masacrul din Chios a determint intervenția puterilor Europei; Imperiul Otoman a fost nevoit să recunoască statul grec prin Tratatul de la Adrianopol din 1829; la 3 februarie
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Ipsilanti și sprijinită de Rusia: în ianuarie 1822 Grecia și-a proclamat independența determinând intervenția armatei otomane, care a trecut la masacrarea a 22.000 de greci din insula Chios; o masacrul din Chios a determint intervenția puterilor Europei; Imperiul Otoman a fost nevoit să recunoască statul grec prin Tratatul de la Adrianopol din 1829; la 3 februarie 1830 s-a constituit statul național grec. -Mișcarea națională s-a extins în perioada următoare și ca urmare a apariției unor societăți secrete, care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
multinaționale: austro-ungar, rus, german și otoman; o altele, deși se constituiseră în state naționale, nu și desăvârșiseră unitatea națională: români, iugoslavi. o în 1912 a început primul război balcanic dintre Grecia, Serbia și Bulgaria pe de o parte și Imperiul Otoman pe de altă parte, pentru eliberarea de sub stăpânirea otomană a tuturor teritoriilor balcanice; o în 1913 a izbucnit al doilea război balcanic, între Bulgaria și fostele aliate Grecia și Serbia, în care s-a implicat și România; o Pacea de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
se constituiseră în state naționale, nu și desăvârșiseră unitatea națională: români, iugoslavi. o în 1912 a început primul război balcanic dintre Grecia, Serbia și Bulgaria pe de o parte și Imperiul Otoman pe de altă parte, pentru eliberarea de sub stăpânirea otomană a tuturor teritoriilor balcanice; o în 1913 a izbucnit al doilea război balcanic, între Bulgaria și fostele aliate Grecia și Serbia, în care s-a implicat și România; o Pacea de la București (1913), a pus capăt conflictului printr-o nouă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cu efecte antisociale, care au dus la înmulțirea acțiunilor revendicative; o aceste partide au dominat scena până la marea criză economică din 1929-1933. -După primul război mondial în Europa Centrală și de Est, a avut loc: o prăbușirea marilor imperii: țarist, otoman, austro-ungar; o apariția unor state cu regim liberal-democratic. -Consolidarea sistemului democratic depindea de rezolvarea a două probleme: o agrară; o constituțională. au fost rezolvate parțial prin elaborarea unor legi care prevedeau: desființarea marii proprietăți în schimbul unor despăgubiri; redistribuirea pământului către
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a României moderne; -proclama principii de drept impuse de Revoluția franceză: drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului; suveranitatea națională; separarea puterilor în stat; responsabilitatea miniștrilor; -a fost percepută ca manifestare de independență deoarece nu menționa nimic în legătură cu regimul de suzeranitate otomană sau garanția marilor puteri; Conținutul Constituției de la 1866 a) Prevederi referitoare la stat -statul era declarat unic și indivizibil și se numea România “Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România“ (art.1); România era principat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
o dreptul la liberă asociere și întrunire; o cetățenia era condiționată de apartenența la creștinism (art.7); o proprietatea era declarată sacră și inviolabilă. Importanța Constituției din 1866: o a reprezentat un act de independență, nici un articol nu menționa suzeranitatea otomană; o a fost prima Constituție internă, promulgată fără nici o intervenție din exterior; o punea bazele regimului monarhiei constituționale; o proclama principii și libertăți cetățenești; o a fost printre cele mai avansate Constituții europene (a fost prima Constituție liberală din Sud-Estul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a început să se afirme sistemul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
să nu mai fie considerată un atribut exclusiv al voinței divine, ea depinzând de voința unui împărat lumesc, care era sultanul: -a devenit o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
întreruptă de instaurarea domniilor fanariote. -În sec. XVIII au intervenit o serie de modificări în organizarea instituției centrale odată cu instaurarea regimului fanariot în Țările Române: o 1711 în Moldova; 1716 în Țara Românească. -domnii fanarioți erau integrați în ierarhia administrativă otomană, având funcția de dragoman al Porții; erau asociați unui pașă cu două tuiuri, responsabili numai în fața sultanului; numirea lor era condiționată de plata unor sume mari de bani pentru confirmarea sau prelungirea domniilor (mucarer); principala funcție a statului era cea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
voievodul Transilvaniei: avea autonomie; conducea armata Transilvaniei; convoca și prezida Dieta; o domnia nu era ereditară. -După înfrângerea armatei maghiare în fața turcilor la Mohaçs (1526) și prăbușirea regatului maghiar, în 1541 Transilvania a fost organizată ca principat autonom sub suzeranitate otomană: o instituția voievodului a dispărut treptat, iar congregațiile nobiliare s-au transformat în adunarea privilegiațiilor (Dietă), care avea între atribuții alegerea principelui, care era confirmat și investit cu semnele puterii de Poarta Otomană; o principele era învestit cu largi prerogative
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fost organizată ca principat autonom sub suzeranitate otomană: o instituția voievodului a dispărut treptat, iar congregațiile nobiliare s-au transformat în adunarea privilegiațiilor (Dietă), care avea între atribuții alegerea principelui, care era confirmat și investit cu semnele puterii de Poarta Otomană; o principele era învestit cu largi prerogative, hotărând în probleme de politică externă: declara război și încheia pace; acredita misiuni diplomatice și primea trimișii diplomatici. amestecul Porții în politica externă a dus la îngrădirea unor prerogative care aparțineau de drept
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
trimișii diplomatici. amestecul Porții în politica externă a dus la îngrădirea unor prerogative care aparțineau de drept principelui. -în sec. XVII principii: o erau aleși de Stările privilegiate în momentele de libertate; o erau numiți direct de Poartă când influența otomană creștea; o aveau nevoie de confirmarea puterii suzerane. -la începutul sec. XVII, au intervenit o serie de modificări în organizarea instituției centrale, odată cu instaurarea regimului habsburgic: o principatul Transilvaniei a fost ocupat de habsburgi și integrat în imperiul austriac: o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
domn, era ocupată de: banul Olteniei în Țara Românească; portarul Sucevei în Moldova. -În a doua jumătate a sec. XV, odată cu întărirea autorității centrale, din Sfatul domnesc au început să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
politică internațională, în care “problema orientală” s-a transformat într-un factor de echilibru european. I. Situația politică a Țărilor Române în sec. XVIII a. ”Problema orientală” cadru pentru emanciparea românilor După asediul Vienei (1683), s-a accentuat decăderea Imperiului Otoman iar ”problema orientală” a dobândit un nou conținut. -În sec. XVIII concurența dintre habsburgi și Imperiul Țarist, pentru moștenirea ”omului bolnav” al Europei (Imperiul Otoman), a generat războaie care au marcat sud-estul continentului și au determinat Imperiul Otoman la importante
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Problema orientală” cadru pentru emanciparea românilor După asediul Vienei (1683), s-a accentuat decăderea Imperiului Otoman iar ”problema orientală” a dobândit un nou conținut. -În sec. XVIII concurența dintre habsburgi și Imperiul Țarist, pentru moștenirea ”omului bolnav” al Europei (Imperiul Otoman), a generat războaie care au marcat sud-estul continentului și au determinat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale: o teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe ori teritoriul Principatelor Române, pe care un contemporan le caracteriza drept “corăbii în furtună”; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
decăderea Imperiului Otoman iar ”problema orientală” a dobândit un nou conținut. -În sec. XVIII concurența dintre habsburgi și Imperiul Țarist, pentru moștenirea ”omului bolnav” al Europei (Imperiul Otoman), a generat războaie care au marcat sud-estul continentului și au determinat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale: o teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe ori teritoriul Principatelor Române, pe care un contemporan le caracteriza drept “corăbii în furtună”; o deși românii se închinaseră turcilor prin tratate “nu ca învinși ci ca învingători
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
evidentiat o serie de domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a) Reforme politice și sociale: -Constantin Mavrocordat (1730-1769), în timpul celor 10 domnii (4 în Moldova și 6 în Țara Românească), a urmărit aplicarea unui program de reforme care a vizat: o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a avut pe de o parte consecințe pozitive, iar pe de altă parte negative: o Consecințe negative: exploatarea fiscală abuzivă, exercitată de stat; vânzarea funcțiilor; integrarea completă a Țării Românești și a Moldovei în sistemul politic și militar al Imperiului Otoman; dispariția factorului de rezistență a boierilor pământeni împotriva dominației otomane; pierderi teritoriale ( 1775 Bucovina, 1821Basarabia) o Consecințe pozitive: înregistrarea unor progrese în domeniul culturii (receptivitate față de iluminism); realizarea unor reforme instituționale (au contribuit la unitatea instituțională); introducerea legislației scrise în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de altă parte negative: o Consecințe negative: exploatarea fiscală abuzivă, exercitată de stat; vânzarea funcțiilor; integrarea completă a Țării Românești și a Moldovei în sistemul politic și militar al Imperiului Otoman; dispariția factorului de rezistență a boierilor pământeni împotriva dominației otomane; pierderi teritoriale ( 1775 Bucovina, 1821Basarabia) o Consecințe pozitive: înregistrarea unor progrese în domeniul culturii (receptivitate față de iluminism); realizarea unor reforme instituționale (au contribuit la unitatea instituțională); introducerea legislației scrise în politica judiciară. II. Situația politică a Țărilor Române în sec
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
conducătorul unei revoluții îndreptată împotriva dominației străine; a încercat o colaborare cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei (societate secretă organizată pe teritoriul Rusiei Țariste, la Odessa, care avea ca scop eliberarea grecilor), semnând cu acesta o Convenție militară pentru înlăturarea dominației otomane; deoarece Rusia Țaristă și-a retras sprijinul promis revoluției grecești, Tudor a încercat o apropiere de Poartă prin încriminarea exclusivă a fanarioților. Eteria a considerat acest lucru ca fiind o trădare. -în 1821 în cadrul mișcării revoluționare din Țara Românească, au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
din 4000 de panduri și 200 de arnăuți ”cu leafă ușoară”; înlocuirea vechilor dări cu un impozit unic plătit în 4 rate; desființarea vămilor interne în vederea unificării pieței naționale. -Mișcarea revoluționară a fost dezarmată de Rusia și reprimată de Imperiul Otoman, având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
neamului românesc din Ungaria și Banat”15 iunie 1848, Lugoj (Banat); o “Dorințele partidei naționale din Moldova” august 1848, Cernăuți (Bucovina). 4. Constituirea statului național român. Unirea Principatelor Române. Domnia lui Al. I. Cuza În anul 1849, după intervenția militară otomană ce a pus capăt evenimentelor revoluționare din Țara Românească, Rusia și Turcia au semnat Convenția de la Balta - Liman (19 aprilie 1849), prin care a fost reintrodus regimul regulamentar: numirea domnilor pe 7 ani, de către Poata Otomană cu avizul Rusiei Țariste
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
românilor de a-și întemeia un stat național a fost oferită de un nou moment al “crizei orientale”războiul Crimeei (1853-1856): început ca un război ruso-turc, s-a transformat în unul european prin intervenția Franței și Angliei de partea Imperiului Otoman, care a reușit să se impună. --În timpul Congresulul de Pace de la Paris (1856) s-a pus problema “statului tampon”, rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească, ca soluție la “problema orientală”. o datorită opoziției Austriei și Turciei, dar și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]