8,628 matches
-
scântei născute din priviri. Dragostea este aceea care reușește să te facă să urci pe cele mai înalte piedestale sufletești. Au fost anii după episodul Emilia, în care mi s-a părut că îmi impun cu încăpățânare ca cineva să pășească în viața mea! Îmi cunosc felul de a fi, nu pot afirma că: sensibilitatea mea, felul meu selectiv a avut ca punct de origine acel episod, poate puțin mai conservator am devenit în timp. Atunci știam că dragostea vine singură
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
o cucerești însă cel mai important este ca aceea scânteie să apară la amândoi! Au fost clipe când inima mea a dorit să simtă un alt suflet alături să-i pot dăruii totul. Mi-am deschis ușa sufletului unde am pășit de mâna cu Clara iubirea mea. Au trecut câțiva ani de când am început s-o iubesc pe Clara, are tot sufletul meu, sufletul ei îmi aparține, am simțit aceeași reciprocitate și din partea ei. Viața mea era învăluită de frumosul care
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
periculos.. apoi pe vârf... să te simți ușor ...că un puf.. în timp ce te pregătești să-l ridici.. nu așa!?..de ce vrei să complici ? pentru următorul pas.. că și cum te pregătești de vals... tot în timp ce pe al doilea picior ai pășit.. nu te teme, nu vorbește nimeni de prăbușit... cu toata talpă..sănătos.. așa !!...nu-i nimic prea greu, sau pretențios... ascultă-mă pe mine !!...să pășești fără fasoane.. să plutești ca si cum ai fi prinsă de ..baloane... așa !! ... râzi mult..râsul
DIALOGUL PASILOR PIERDUTI... de SORINA DAVID în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355223_a_356552]
-
că și cum te pregătești de vals... tot în timp ce pe al doilea picior ai pășit.. nu te teme, nu vorbește nimeni de prăbușit... cu toata talpă..sănătos.. așa !!...nu-i nimic prea greu, sau pretențios... ascultă-mă pe mine !!...să pășești fără fasoane.. să plutești ca si cum ai fi prinsă de ..baloane... așa !! ... râzi mult..râsul îți dezvăluie pasul.. labirint de refulări... contradicții construite de tine.. și mă vrei logic doar pe mine.. n-aveai că țel decât să-ți aperi pacea
DIALOGUL PASILOR PIERDUTI... de SORINA DAVID în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355223_a_356552]
-
este trustul cu adresă și antet, Aristotel și Platon și multe celelalte celebre nume-și caută un loc mărunt în carte, gigante panouri, picioare, buze, piepți se zbuciumă în vântul seninei dimineți.„ Îți voi arăta cu totul altceva decât umbrata pășind în urmă-ți dimineața”(T.S.Eliot). Referință Bibliografică: Ca un paing / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
De când îl visam! Împreună cu George Florescu, colegul meu de aventuri și suferințe, am aterizat pe aeroportul „Henri Coandă” și am avut dorința să sărut pământul patriei precum făceau papii... să-i îmbrățișez pe toți cei care mă așteptau! Când am pășit pe meleagurile aeroportului Băneasa, locul de unde a început marea noastră aventură aeronautică, am simțit ceva deosebit... Regăsirea identității pierdute! Mai ales când am dat cu ochii de avionul cu care am zburat spre libertate: YR-BNK. Fusese readus din Austria nu
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
Deminescu Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului n-am să mai strig în numele... n-am să mă bat cu pumnii în piept nu-mi voi sfâșia hainelede pe trupul drept de culoare am să pășesc în vârful picioarelor printre ierburi verzi de cântec voi îmbrățișa râzând din toată inima viața o simt o văd o aud cum trăiește din toți rărunchii la apus mă voi înălța blând ca un gând frumos al pământului ca o
ÎN TĂCERE NAŞTE LUMINA de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355259_a_356588]
-
total de accesări:accesări- număr total de voturi:vot- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. SLAVOMIR ALMAJĂN - BĂTRÂNĂ CU BOTUȚA, de Slavomir Almajăn, publicat în Ediția nr. 599 din 21 august 2012. Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius
SLAVOMIR ALMĂJAN [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
-l!” S-a tras la marginea drumului prunduit și și-a ridicat mâna cu nădejde... „Doamne, îndure-se de cei optzeci și nouă de ani ai mei, că mult m-au trudit toți anii aiștea.” Loganul venea ... Citește mai mult Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius
SLAVOMIR ALMĂJAN [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > SLAVOMIR ALMĂJAN - BĂTRÂNA CU BOTUȚA Autor: Slavomir Almăjan Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inima satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfăia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
este un rege măreț înconjurat de o suită de mândre crizanteme. El stăpânește cu iubire și bunăvoință peste toate florile. Iar ele îl privesc cu drag, lipsite de invidie și sorbindu-i încet cuvintele-i pline de har. Din moment ce ai pășit pe acest tărâm, vei descoperi o nouă viață în care suspinele se transformă în zâmbete. Mă simt captivată de aceste flori care sunt țesute în chip splendid, cu fire de iubire și lumină. Când îi miros, de fapt respir iubire
TRANDAFIRUL, REGE ÎN ÎMPĂRĂŢIA FLORILOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355544_a_356873]
-
Nu sunt poet, n-am nici cinci fețe, Nu cer veșminte nimănui. Nu vreau astăzi să mă răsfețe Iar, mâine să mă pună-n cui Vreun arogant fără prenume. Nu sunt poet dar, nici maimuță, Sunt doar un suflet oarecare. Pășesc pe tocuri sau desculță, Nu mă leg dacă nu mă doare De toți ciudații în costume. Nu sunt poet dar, oare cine Îmi poate da un nume clar, Când îmi dau sufletul din mine, În lumea asta de coșmar Ce
DOAR EMINESCU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355558_a_356887]
-
îmbinată cu suplețea, Oricine era îndemnat să te iubească. Dispari, imaginea frumos creată De mult, din suflet tu mi-ai dispărut, Din inimă fiindu-mi dislocată, Definitiv de tine eu m-am rupt. A reveni în sufletu-mi la loc, Pășind cu-ncrederea de altădată Nu cred că vei găsi vreun loc Inima fiindu-mi la ora asta ocupată. Câmpia Turzii 1965 Referință Bibliografică: Îndepărtează-te! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul I, 07 octombrie 2011. Drepturi de
ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355568_a_356897]
-
i se aștern covor. sub pașii ei aflați sub semnul caznei. frumoasă-i.gândurile-o port departe bujorii-i aprind azi floare-n obraji și ochii ei la fel ca ieri de calzi parc-ar citi a vieții sale carte. pășește-ncet.suavă-adiere. în urma ei trăsuri se-aud la pas și ea surâde, mai are poate-un ceas să guste din a vieții mângâiere. pe bulevard ca ieri sclipea de frumusețe bărbați galanți o salutau cu stil în săli de bal
BĂTRÂNĂ ÎN PARC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355620_a_356949]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂȘIND PE LUMINĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Pășind pe lumină În dezlănțuita sinfonie iese visul, din fuiorul nopții pășind pe cărare, levitează peste noi
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂȘIND PE LUMINĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Pășind pe lumină În dezlănțuita sinfonie iese visul, din fuiorul nopții pășind pe cărare, levitează peste noi aducând abisul, sfidând lumina din exploziile solare. Aici se întâlnesc minunile cu povestea hălăduind prin imperiile de vise și glasul rămâne urmă în vestea
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂȘIND PE LUMINĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Pășind pe lumină În dezlănțuita sinfonie iese visul, din fuiorul nopții pășind pe cărare, levitează peste noi aducând abisul, sfidând lumina din exploziile solare. Aici se întâlnesc minunile cu povestea hălăduind prin imperiile de vise și glasul rămâne urmă în vestea cu căprioare la izvor ucise. Sunetul scrie-n creier un poem
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
povestea hălăduind prin imperiile de vise și glasul rămâne urmă în vestea cu căprioare la izvor ucise. Sunetul scrie-n creier un poem în timp ce lumina vibrează-n dimineți când secunda de care nu mă tem îmi măsoară cele șapte vieți. Pășesc pe lumina cercului verii parcă mergând pe nori de furtună, caut și-acum prin neamuri verii rătăciți prin flotilele trimise de lună. Când ascult poezia,tace lumina și iubita se simte-n largul ei. Crucea ce-o port în spate
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
neamuri verii rătăciți prin flotilele trimise de lună. Când ascult poezia,tace lumina și iubita se simte-n largul ei. Crucea ce-o port în spate e doar vina că în poeme se odihnesc femei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pășind pe lumină / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
2011 Toate Articolele Autorului Îți amintești de calul ruginiu ce ne purta încet prin inserări și ierburi despletite prin poieni ? Pluteam ușor dintr-un amurg în altul legănați, purtând în ochi fântâni cu ape verzi Calul e mort... și noi pășim încă-amândoi pe-același drum astăzi pustiu și însetat, fără fântâni... pas lângă pas, printre scaieți și vânat vânt... Mai vezi vreun drum ? Referință Bibliografica: Tinerețe / Anca Tănase : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi
TINERETE de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355642_a_356971]
-
lichidul incolor, în trei pahare ... nu tocmai incolore, după care le împinse spre marginea barului, făcându-i sugestiv semn cu privirea, că poate să vină să le ia. Bebe se ridică, împingând cam repede și cam mult, scaunul înapoi și păși țeapăn spre bar, încercând să controleze un echilibru ce cunoscuse și momente mai bune. Ajuns la locul cu pricina și realizând mai mult din reflex faptul că trebuie să plătească băutura comandată, începu să se caute conștiincios prin toate buzunarele
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
de paroxism istoric unde satul ardelean, cu orgoliile lui de axis mundi, trăiește evenimente deosebite, devenind un fragment în totalitate, o amprentă în atemporalitate:” Rămas pironit locului,îl împinse de spate-n portița deschisă ... Îl privi cu drag depărtându-se, pășind cu greu prin zăpada afânată, căzută peste noapte ... Nu-l mai zări, atunci când ochii I se umplură de lacrimi ... Cu greu, se întoarse căutând cărarea făcută prin zăpada bătătorită, acolo, chiar prin mijlocul străzii, de bocancii trecătorilor care se sculaseră
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
romanului ce construiește un fast himeric al unui joc al destinului uman: “Se trezi în mijlocul acelei primăveri timpurii, hoinărind pe dealurile Roșului, admirând priveliștea care i se derula în fața ochilor ... Fără să-l cate cu privirea, î-l simțea alături, pășind agale pe iarba fragedă. Lăsând urme abia perceptibile pe roua dimineților. -Să coborâm dragul meu prieten, să-ți vezi lăcașul în care ți-ai abandonat luntrea pământeană ... îi zise cătându-I mâna. Nu-i răspunse ... se simțea atât de bine ... De
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STAU IARĂȘI CU UȘILE-NCHISE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau iarăși cu ușile-nchise De milă, de frig, de urât Și-alături mi te-nchipui încât Pășesc numai pe cioburi de vise N-am putut să facem saltul Nici ne-am străduit întruna Căci iubirea este una Iar destinul, mereu altul Închid ochii și te văd Fragedă precum un fruct în pârg Când aș fi dat întregul
STAU IARĂŞI CU UŞILE-NCHISE de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355764_a_357093]
-
fierbinte îmi arde tălpile. De undeva din față muzica pare lină, suavă și parcă mă cheamă spre ea. Ape înspumate îmi îmbrățișează gleznele fierbinți. Îmbrățișarea lor este atât de plăcută, muzica ce o aduc cu ele atât de fascinantă încât pășesc într-acolo. Încet, încet, apele cresc și-mi cuprind genunchii. O poartă se deschide ca și cum sfera în care sunt ar avea mai multe încăperi. În albastrul de după ea, o frumoasă femeie și-a clădit din gânduri o insulă pe care
SFERA ALBASTRĂ (PROZĂ SCURTĂ) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346108_a_347437]