4,121 matches
-
strategii de utilizare a bunurilor comune, acestea sunt la rândul lor formate din indivizi raționali care sunt, pe de o parte, beneficiari ai acestor fonduri și, pe de altă parte, cetățeni care contribuie la cheltuielile menționate. Dar, oarecum similar cazului păstorilor de pe pășunea lui Hardin, păstrând proporțiile, în timp ce costurile de nerealizare a indicatorilor sunt resimțite la nivel național de către toți cetățenii, prin corecțiile financiare aplicate de UE, câștigurile rezultate din îndeplinirea unor indicatori limitați cu o cantitate de resurse mai mare
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
și unde se află singurul arbore desfrunzit, zona centrală, de două ori mai amplă decât părțile laterale ale imaginii în care se află fugarii și unde densitatea arborilor accentuează impresia pericolelor din întuneric și sectorul din stânga, în care se află păstorii adunați în jurul focului. Pe înălțimea ei, pictura este divizată în două părți, prin linia sinuoasă care delimitează vegetația, ca o frontieră care desparte pământescul de astral. Cele trei zone terestre sunt conectate între ele: „prin felul în care rimează lumina
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ansamblului terestru reprezentat într-o vizibilitate descrescândă de la dreapta spre stânga Ea începe prin a cuprinde cele trei sferturi ale suprafeței picturale din dreapta și sfârșește prin a ocupa aproape un sfert din jumătatea stângă a tabloului. Strălucirea focului întreținut de păstor și aglomerarea de stele pe Calea Lactee, identice sub aspect formal și cromatic, reprezintă o altă rimă plastică, eidetică și cromatică ce asociază terestrul cu astralul. Calea Lactee, care respectă diagonala formei dreptunghiulare a tabloului, își are originea în colțul superior din stânga
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pentru că linia mediană verticală a tabloului de formă dreptunghiulară traversează chipul Mariei și mâna lui Iosif. Tripartiția orizontală, subliniată de zonele cu vegetație, invită privitorul la evaluarea raporturilor de distanță între cele trei părți. Proximitatea grupului de fugari și a păstorilor creează impresia că Iosif, Maria și Isus tocmai au sosit, dar păstorii care-și văd de ocupația lor și animalele liniștite contrazic această ipoteză. Corrain consideră că aceste aspecte semnalează faptul că tabloul condensează, în ansamblul lui, dezvoltarea unei narațiuni
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și mâna lui Iosif. Tripartiția orizontală, subliniată de zonele cu vegetație, invită privitorul la evaluarea raporturilor de distanță între cele trei părți. Proximitatea grupului de fugari și a păstorilor creează impresia că Iosif, Maria și Isus tocmai au sosit, dar păstorii care-și văd de ocupația lor și animalele liniștite contrazic această ipoteză. Corrain consideră că aceste aspecte semnalează faptul că tabloul condensează, în ansamblul lui, dezvoltarea unei narațiuni în trei episoade succesive. Între acestea, episodul central se distinge prin vizibilitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de uniformitate cromatică. O ambiguitate cromatică bleu-verde închis caracterizează spațiul în care este plasată Luna în timp ce o tonalitate galben roșiatică se răspândește în spațiul pictural în care se află păstorii și unde aceeași tonalitate asociază oamenii, animalele și focul. Corrain consideră că tabloul lui Elsheimer prefigurează, prin detaliile lui, un parcurs celest. Pe de o parte, grupul de fugari se detașează, din perspectivă plastică, de scena prezentată. Pe de altă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din perspectivă plastică, de scena prezentată. Pe de altă parte, grupul parcurge etapa cea mai întunecată și mai dificilă a drumului pentru că a părăsit zona luminată de bătaia lunii și nu a atins încă spațiul asigurator în care se află păstorii. Fugarii nu dispun decât de torța care luminează un spațiu difuz, limitat și amenințat de întuneric și sunt nevoiți să înainteze prudent, apelând la percepții locale succesive, să exploreze pe distanțe mici, un parcurs anevoios, care poate fi realizat numai
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
să înainteze prudent, apelând la percepții locale succesive, să exploreze pe distanțe mici, un parcurs anevoios, care poate fi realizat numai prin recuperarea axei verticale, axa care privilegiază cunoașterea semnalată de corespondențele amintite între stele și strălucirile focului aprins de păstori. Corrain observă că deasupra grupului de fugari se desfășoară o boltă cerească smălțuită de astre care răzbat întunericul chiar și acolo unde vegetația este densă, așa cum se întâmplă cu steaua, destul de puțin realistă sub aspect astronomic, ce strălucește, în frunzișul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și presupune că pentru a ajunge în acest alt spațiu, personajele narațiunii picturale traversează o serie de pericole. Peisajul, care împrumută aparența unui personaj, pe de o parte le ilustrează, pe de alta se pliază voinței divine. Locul în care păstorii păstrează focul aprins pare să reprezinte finalul programului narativ parțial al fugarilor și pare să anunțe sfârșitul pozitiv al călătoriei. Călătoria își va găsi însă desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, într-un spațiu care tinde
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pare să anunțe sfârșitul pozitiv al călătoriei. Călătoria își va găsi însă desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, într-un spațiu care tinde spre lumea celestă, prefigurată prin tendința spre verticalitate a strălucirilor focului întreținut de păstori. Fuga în Egipt este, de altfel, una din condițiile necesare împlinirii misiunii terestre a lui Isus, care la capătul unui drum lung va întâlni moartea, dar ca pe o etapă obligatorie al celuilalt drum, spre înviere. În accepția lui Corrain
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care propulsează în mod suplimentar personajele narațiunii picturale înspre spectator. De altfel, dacă se consideră dispunerea surselor de lumină în spațiul reprezentat, se observă că Luna care domină cerul și luna care se reflectă pe suprafața apei, focul întreținut de păstori și zonele luminate de aceste surse sunt situate în profunzime raportat la torța grupului de fugari și la spațiul pe care-l luminează aceasta. Prin punerea în scenă a luminii accentuate de contrastul puternic între umbra și lumina din partea centrală
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
lui Dumnezeu. La Descartes în schimb, ea se prezintă mult sărăcită din cel puțin două motive. Caracterul teologic al cogito-ului este ambiguu deopotrivă în Discurs și Meditații din cauza prudenței declarate vis-à-vis de tot ceea ce privește credința și mai ales față de păstorul ei, Biserica. Prima regulă a moralei provizorii, elaborată pentru a-i servi principiul de viață “era de a mă supune legilor și obiceiurilor țării mele, păstrîndu-mi religia în care am fost crescut din copilărie”; în prima parte a Discursului, Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunătatea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect dramatic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
năvodului; Cristos, după pescuirea minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunătatea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect dramatic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbolic prin care să se identifice mai ales în timpurile dificile ale persecuțiilor: peștele, pâinile, păstorul evocau misterul devenind aproape pe nesimțite schițele unei arte noi. Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ocupând suprafața planului orizontal. Aici centricitatea pătratului nu înfrânge ridicarea și căderea, ci mișcarea de du-te vino pe pământ. Împărțită de verticala centrală în două grupuri, scena îi arată pe îngerii muzicanți în partea stângă, iar Sfânta Familie și păstorii în partea dreaptă. Orizontalitatea acoperișului de deasupra, precum și șirul paralel al capetelor cumpănesc verticalitatea figurilor. Încă o dată, interacțiunea nu se realizează în mod desăvârșit. În interiorul pătratului compact al scenei care corespunde cu formatul cadrului, îngerii cântă, iar publicul meditează, fiecare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
generată printr-un atare paradox a fost foarte la modă în timpul | 111Centrii ca pivoți fazei manieriste a artei baroce. De exemplu, peisajul complex al lui Pieter Bruegel cu subiectul căderii lui Icar (figura 69) este centrat în jurul figurii minuscule a păstorului care privește spre locul căderii mortale din ceruri. Deși el întruchipează unica reacție la tragedia la care asistăm, atenția privitorului este distrasă de plugarul mare și colorat care, exact lângă păstor și văzut din spate, se concentrează asupra propriei munci
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Icar (figura 69) este centrat în jurul figurii minuscule a păstorului care privește spre locul căderii mortale din ceruri. Deși el întruchipează unica reacție la tragedia la care asistăm, atenția privitorului este distrasă de plugarul mare și colorat care, exact lângă păstor și văzut din spate, se concentrează asupra propriei munci. Totuși, odată ce descoperim micul personaj fascinat în poziția sa centrală, acesta pare să dețină cheia întregii scene. Exemplele anterioare au servit pentru a demonstra puterea pe care elementele compoziționale o capătă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în Sfânta Familie (figura 89). Puține redări ale subiectului permit figurii lui Iosif să domine centrul. În acest caz, poziția sa centrală este justificată de dubla-i funcție, de mediator și strajă. El este cel care îl prezintă pe băiatul păstor Fecioarei, dar, în același timp, tot | 131Centrii ca divizori el este cel care se asigură că domeniul sacru rămâne detașat de realitatea lumească, așa cum se cuvine. Capul lui Iosif ocupă verticala centrală la vârful dispunerii triunghiulare a figurilor, dar corpul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
privirii puncte nodale izbitor de puternice, care conferă pondere celor doi centri principali ai corpului prin acoperirea sânilor și ascunderea capului. Mișcarea membrelor ne e de mare ajutor. În mozaicul bizantin de la Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna (figura 99), Bunul Păstor domină scena semicirculară prin dimensiunea supranaturală, precum și prin poziția sa centrală. Totuși, la fel de semnificativă este acțiunea vie care-l distinge de poziția liniștită a mieilor. Corpul său, modelat în jurul coloanei centrale a trunchiului, este răsucit prin întoarcerea umerilor. Această răsucire
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
răsucire este activată de poziția laterală a brațelor, după cum poziția picioarelor definește și execută răsucirea opusă a bazinului. Privirea într-o parte, gesturile opuse ale brațelor care îmbină dominarea și compasiunea, precum și încrucișarea vie a picioarelor îl caracterizează toate pe păstor ca pe un centru nodal al compoziției. În corpul uman există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al acțiunii, trimițându-și impulsurile executorii către extremități. Aceasta reprezintă versiunea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o dinamică vizuală la fel ca oricare formă explicită. JONCȚIUNE - O formă sau altă trăsătură vizuală care ajută la unificarea diviziunii dintre cei doi centri ai unei teme bipolare. În figura 89, înfățișarea lui Iosif face joncțiunea dintre Madonă și păstor. JUDECATĂ INTUITIVĂ - Evaluarea relațiilor pe baza simțului de percepție a echilibrului și ordinii structurale, deosebită de evaluarea prin măsurători sau alte criterii stabilite. MICROTEMĂ - O versiune mică, foarte abstractă, a subiectului unui tablou. De obicei localizată în apropierea centrului compoziției
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
meleaguri corpurile aruncă o umbră slabă, când se înalță Venus, pe timp de Lună Nouă. In cursul zilei, arșița era atât de mare încît oamenii dormeau prin case, ascunși de teribilul zeu al focului și al morții. Viața fiind ușoară, păstorii își scoteau noaptea turmele pe câmpie, se culcau pe ierburile înalte și fără grija zilelor următoare (fertilitatea Mesopotamiei rivalizează cu cea a Egiptului. Istoricul Berose afirmă că acolo era singurul loc de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și semănat, iar palmierii dădeau fructe mari și dulci.) lăsau ca privirile să mângâie miile de diamante, rubine și smaralde ale bolții; ca mintea să înțeleagă drumurile "oilor scăpate din turmă ale păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor neregulate, oile scăpate care aleargă). O! Către astrul cel blând al nopții, către ceea ce luminează
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
să mângâie miile de diamante, rubine și smaralde ale bolții; ca mintea să înțeleagă drumurile "oilor scăpate din turmă ale păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor neregulate, oile scăpate care aleargă). O! Către astrul cel blând al nopții, către ceea ce luminează fără să ardă, către buna și veșnic schimbătoarea Lună, se ridicau mai întîi imnurile de slavă și de recunoștință. Ea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]