6,963 matches
-
Han, București, 1980), Emil Turdeanu (Apocriphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, Leiden, 1981). 516. Cuvente den bătrâni, ed. cit., vol. II, p. 254; în ediția Gheorghe Chivu, p. 255. 517. Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieșticarele din preoți și din diaconi, deplin și cu cinste, datoriia hotarului său..., Târgoviște, 1714; vezi Antim Ivireanul, Opere, ed. cit., p. 392 (în continuare voi folosi acest text). 518. Storea Ludescu, scriitor al diatei, completează „peisajul” teologic: „după cum au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în specificul național și în realitățile epocii. Lumea satului este reconstruită după precepte realiste, de obicei prin aglomerarea de amănunte caracteristice. Un loc aparte îl ocupă ideea atotputerniciei tradiției și a obiceiurilor. Întâmplările se succedă după un ritual bine cunoscut, păzit cu strășnicie. De aici, caracterul de idilă pe care îl iau primele nuvele. În intenție, situațiile ar fi trebuit să fie dramatice, întrucât e vorba, în mai toate, de drame pasionale (Gura satului) sau de conștiință (Popa Tanda). Dar conflictele
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
spusa; Unii se spală, dar arar, alții deloc - Ades spălatul e la fel de necesar ca rugăciunea: Dacă o dată spre obiceiuri murdare decazi, De la prudență și religie te abați; Păstrează-ți dar trupul pur prin astfel de abluții Care, libere, te pot păzi de necurate poluții. XIX Nu neglija băitul, cum prea mulți o fac, Căci astfel de multe boli te poți păzi; Uneori, o baie caldă puterea ți-o poate Înnoi; Dar de cea rece ai grijă să te asiguri din plin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decazi, De la prudență și religie te abați; Păstrează-ți dar trupul pur prin astfel de abluții Care, libere, te pot păzi de necurate poluții. XIX Nu neglija băitul, cum prea mulți o fac, Căci astfel de multe boli te poți păzi; Uneori, o baie caldă puterea ți-o poate Înnoi; Dar de cea rece ai grijă să te asiguri din plin. Orientalii, bătrâni și tineri, urmează această conduită, Nici nu evită apa, chiar de-ar fi rece; Totuși, boli ca ticăloasa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
trecut, dr. J.M. Honigberger uimea lumea savantă istorisind povestea yoghinului Haridas. La Lahore, În prezența maharajahului Ranjit Singh din Punjab și a curții sale, Haridas a intrat În stare cataleptică și a fost Îngropat Într-o grădină. Mormântul a fost păzit cu strășnicie timp de patruzeci de zile. Atunci când yoghinul a fost deshumat, el era inconștient, rigid și rece. I s-au aplicat proasoape calde pe cap, a fost frecționat, i s-a insuflat aer printr-un fel de respirație artificială
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Apocalipsa 11:8, care prezice că Dumnezeu „îi va distruge pe cei ce distrug pământul”. Așadar, nu ne putem permite să fim nepăsători când vedem ce se întâmplă cu pământul. Dumnezeu l-a instruit pe Adam să lucreze și să păzească Grădina Edenului, iar prin analogie putem considera grija pentru Creația Domnului ca sarcina noastră sacră. Un consumator obișnuit de carne folosește până de 14 ori mai multă apă și de 20 de ori mai multă energie decât un vegetarian. Într-
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
imediate. Cu acest prilej, Green a remarcat că oricum România se manifestă foarte independent, căci refuză să fie „legată” de vreun tratat, respingând chiar tratatul comercial al marilor puteri cu Poarta, din 1861. De asemenea, crede că statul român este păzit de regimul garanțiilor colective, dar că „ambiția unora și vanitatea altora Îl vor conduce probabil pe prinț, care acum este numit invariabil, suveran, până la titlul de rege” <ref id="27">27 Ibidem. </ref>. Afirmația este fără echivoc: există o imensă
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
conta, nici chiar viața lor, ei aveau o singură dorință și anume: să răspândească învățătura lui Hristos conform îndemnului Său: „ Drep aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându‐le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh....... învățându‐ le să păzească toate câte v‐ am poruncit vouă”. (Mt. 28, 19‐20) La români creștinismul a fost adus de Sfântul Apostol Andrei „ cel dintâi chemat” adică primul apostol al Mântuitorului. El era frate cu Sfântul Apostol Petru. Mai există și astăzi peștera
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
Zwingli. Și astăzi mai apar culte neoprotestante, care urmăresc să atragă pe cei mai derutați în credință, sau mai puțin credincioși, în cultele lor promițându‐ le tot ce au nevoie numai să părăsească credința ortodoxă sau catolică. Trebuie să ne păzim de așa ceva și chiar dacă nu suntem prea stabili în credința noastră este bine să mergem mai des la biserică și atunci vom deveni mai puternici în credință și nu vom mai putea fi păcăliți oricum și de oricine. Să părăsești
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar „personajul” este „fiul rătăcitor”; pentru el satul rămâne un eden spre care i se îndreaptă mereu gândurile: „Eu voi veni/ Eu cel de vârsta prorelor oarbe/ și toți mă vor pofti/ La tăierea vițelului
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar „personajul” este „fiul rătăcitor”; pentru el satul rămâne un eden spre care i se îndreaptă mereu gândurile: „Eu voi veni/ Eu cel de vârsta prorelor oarbe/ și toți mă vor pofti/ La tăierea vițelului gras” (Cântec pentru
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
nasc?” Îl consultă atunci pe înțeleptul Stello, care acolo, sus, în ceruri, trebuie să fie la curent cu ceea ce se petrece pe pământ: „Cu mine ce s-a hotărât?”, întreabă ea, sau într-un ton involuntar comic: „Dragule, voi ce păziți?!” De hotărât hotărâseră însă alții, și această intelectuală de rasă bea paharul deznădejdii până la fund. Cu adevărat soarta i-a hărăzit să treacă prin mari încercări, ca un Iov feminin. Le consemnează pe toate cu sentimentul că ispășește o pedeapsă
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi pazvangiii pârjolesc Oltenia, boierii înfricoșați pribegesc la Sibiu, cei lacomi rămânând să își păzească averile, iar cronicarul observă, cu simț analitic, cum frica le paralizează mințile și faptele. El consemnează detaliat mișcările pazvangiilor și ale cârjaliilor, cunoscute și din relatările unor martori oculari. Încercarea lui Alexandru Moruzi de a forma o oaste de panduri
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
perceput comportamentul parental astfel. (Spock, 2000). Pe de altă parte, dacă părintele resimte o teamă permanentă că nu va putea controla actele copilului, punând în aplicare tot soiul de pedepse printre care și cele corporale, ghidându-se dupa proverbul :”frica păzește gospodăria”, adoptând o atitudine de superioritate, cel mai probabil că o consecință firească va fi aceea de dezvoltare a unei atitudini de obediență și supunere în raport atât cu părinți, cât și cu persoanele care semnifică autoritate (profesori, șefi), manifestând
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
invenția slabă”), dar îi minimalizează pe George Coșbuc, pe Slavici, pe Octavian Goga, ajungând astfel la diletantismul atât de vulnerabil din discursul academic Poporanismul în literatură. În ansamblu însă, orientarea estetică a lui Z. este de esență clasică (efasarea: „mă păzesc de natura mea, în estetică”), cu deschidere spre modernitate (inserția ordinului de zi al generalului Cernat - considerat „document artistic sugestiv” - în romanul În război, pledoaria pentru romanul citadin și situarea, cel puțin teoretic, antisămănătoristă). Scrisorile lui sunt, dincolo de unele contradicții
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
care o cere iarba de vite din pădurea rară de câmpie, semănătura de grâu din câmpul de lângă sătucul lor din poiană și o cere chiar și semănătura de grâu și legumele din câmpul nou al luncii, pe care tocmai îl păzește el. Ar fi o jale pentru satul lor să-și piardă grâul din pricina secetei. Ar fi la iarnă multă suferință pentru toți și chiar moarte pentru cei mai slabi dintre ei. *** Tânărul Aparu este fericit cu satul lui, cu oamenii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată,, Știți voi cine a purtat Cizmulița ca să-i poată Fi cuvântul ascultat? Motanul Încălțat-Charles Perrault Cine merele de aur Le-a păzit să nu le fure Păsări cu aripi de-aramă? Prâslea cel voinic și merele de aur-Petre Ispirescu Cunoașteți voi oare-o fetiță Ce roșieavea o scufiță? Scufița Roșie-Frații Grimm Dar pantoful cel de aur Cui i-a fost tocmai pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai important profesor nu era, cum s-ar putea crede, paidotribul, ci inflexibilul profesor de litere, grammatistes (grammatisthv/j), care a devenit, cu timpul, dascălul prin excelență, profesorul pur și simplu, didaskalos (didavskaloj). Desfășurarea procesului de învățământ în palestra era păzită strict. Solon formulase chiar o legislație pentru poliția de moravuri în școală 18. Legislația școlară a apărut foarte devreme. Mai târziu, Aristotel voia ca nomotheții să-și asume acest domeniu ca îndatoriri stricte (nomoqethteon perì paideía")19. Dar acestea nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
confreriei. După ce sediul templului s-a mutat lângă Atena, în suburbia Agrai, s-a început practicarea Micilor Mistere, ca preinițiere pentru Marile Mistere. Cele dintâi erau celebrate primăvara, celelalte - de-a lungul verii. Cunoașterea ceremoniilor de către neinițiați era interzisă. Se păzea mai ales marele secret al „revenirii la lumină” în Eleusis a lui Persephone. Evenimentul era sărbătorit orgiastic, prin ceremonii sacre eliberate de orice cenzură. Participanții se considerau păstrători ai învățăturii primite de la Demetra. Învățătura era însă ereditară și, prin urmare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Stagiritul recunoaște că această metodă de cercetare ar fi putut fi genială dacă nu s-ar baza pe un temei epistemic total greșit, esențialmente fantezist. Totuși, metodologia de cunoaștere symphonică nu a fost niciodată cunoscută în detaliu, secretul ei fiind păzit cu strășnicie de pitagoreici. Să fi fost ea atât de naivă, după cum aprecia Aristotel? Dacă luăm în seamă geniul investit de pitagoreici în mai toate cercetările lor matematice și meticulozitatea cu care erau desfășurate, o atare superficialitate din partea lor ni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recunoscuse pe Ulise la întoarcere, trage să moară pe mormanul său de gunoi „mâncat de jeg, de viermi și de gângănii” (Murnu, XVII, 400). Păsările au adormit de mult printre ramurile acaților. Doar bufnița Atenei se trezește acum, spre a păzi, cu ochi nocturni, Înțelepciunea de coșmarurile întunecatei Nix. Peste munții din Itaca plutește luna, mușcată pe jumătate de vârcolac. Se ivesc, pe rând, Cancerul, Pleiadele, Hiadele, Orion... Furtuna toamnei egeice se aude dincolo de munții Olimp, se văd fulgerele și se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea mare în viață a fost să învăț carte, dar părinții, neavând cu ce mă întreține la școală, m-au dat după vaci, păzind vitele altora, le scuteam de „ierbărit” pe ale lor. Așa a trecut timpul până la vârsta de 18 ani, când prin ocupația germană din 1916 am fugit (refugiat) în Moldova, unde, „copil de trupă”, am dat la Roman din nou cele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mic copil, mi-a plăcut însă cartea. Numai că părinții mei n-au avut cu ce să mă poarte mai departe în școli. Din această cauză am avut multe de îndurat: după școala primară a trebuit să rămân acasă, să păzesc vacile altora ca să le scutesc de plată pe ale părinților. Între timp am intrat ca ucenic în sat la un cojocar (la Niță Bidilică), dar acesta mă punea la alte treburi decât la meserie și am fost scos de acolo
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așa am scăpat. Deoarece o parte din familie a murit de tifos - de frică să nu mor și eu -, am plecat de la Panciu; am fugit la Nicorești. Aci m-am băgat slugă la o cucoană, care avea o vie. Îi păzeam vacile prin vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin vie. Într-o bună zi, pe când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin vie. Într-o bună zi, pe când eu păzeam vaca, iar el se plimba astfel, mi-am luat inima în dinți și i-am spus tot ce aveam eu pe suflet. Nu i-am spus că mi-e dor de mama, încât uneori vărsam lacrimi mari uitîndu-mă undeva unde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]