5,611 matches
-
bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci încă de două ori, zicînd aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap, ca să fii iute și să trăiești ani mulți. Cînd furnicile își fac mușunoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Furt Cine fură ghizdele ori altceva de la fîntînă pe lumea cealaltă mănîncă catran și foc. Dacă vei fura în noaptea Paștilor, îți va merge bine peste an, cînd nu te-o prinde nimeni cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
î Dacă îmbraci o haină nouă, să te duci îndată la apă, că degrabă îți vei face alta. Femeia care se îmbracă bărbătește va fi ruptă de șerpi pe lumea cealaltă. Cine își coasă straiul pe dînsul să ție un pai în gură, căci altfel uită îndată. Dacă rămîne în vreo haină însăilătură, apoi se crede că nu-i plătit croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ea, copilul moare. Dacă e vreun mort în sat și strigă vreun găzar* ori altcineva prin sat, se zice că în curînd mai moare și altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde zace cineva, dacă se bat și se mușcă mîțele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a veni cu lumini de ceară în mînă într-o casă, căci la din contra, acolo va muri cineva. Dacă se strică în timpul ospățului un pahar, apoi se crede că va muri unul din logodnici. Dacă calcă cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd va muri. Dacă vreun bolnav nu vrea căpătîi, puține zile are. Dacă cineva s-a bolnăvit greu și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci la din contra, acolo va muri cineva. Dacă se strică în timpul ospățului un pahar, apoi se crede că va muri unul din logodnici. Dacă calcă cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd va muri. Dacă vreun bolnav nu vrea căpătîi, puține zile are. Dacă cineva s-a bolnăvit greu și s-a întors singur cu fața la părete, apoi se crede că va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare se aruncă noaptea pe rîu sau se îngroapă în pămînt, ca să nu calce nimeni pe ele, căci nu e bine. Dacă rămîne mortul singur în casă, se apropie Necuratul de el. De aceea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd ți se bate ochiul, că și el multe vede și nu spune nimănui fără știrea gurii tale. Ochiul stîng de ți se bate e a supărare. Cînd ți se bate ochiul drept, vei păți ceva. Dacă-ți intră un pai sau o fărmătură în ochi, ca să iasă, scuipă de trei ori peste brațul drept. Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dumitale, că cum îs mînile mele încărcate ciucură de aluat, așa și el (mărul) la anu’ are să ro dească.“ Așa se face la fiecare pom - și se zice că vara pomii rodesc vrăjmaș. La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce-ți face adăpost pe lumea cealaltă cînd o fi vremea rea. Popă Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd îți iese popă înainte, are să te bată cineva. De-ți va ieși popă înainte, trebuie să azvîrli cu paie în urma lui; altfel nu-ți merge bine. Cînd întîlnești la drum popă, zvîrle după el un șumuiog de fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din bătătură vreo vită, strig-o sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare. Pe acest scuipat, în mijloc, așază un pai mic; încotro se va suci paiul cu un cap, într-acolo vor fi vitele - și mergînd le vei afla. De Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare. Pe acest scuipat, în mijloc, așază un pai mic; încotro se va suci paiul cu un cap, într-acolo vor fi vitele - și mergînd le vei afla. De Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau rar. Bogăția pădurilor și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau rar. Bogăția pădurilor și varietatea esențelor a făcut ca În Gorj să Înflorească o adevărată civilizație a lemnului, materie primă din care se durau nu numai case și acareturi, ci și mobilierul, precum și o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
general după primul îngheț. Broccoli, familia crucifere sau brasicacee • Broccoli are nevoie de multă apă pentru a-și spori frumusețea; acest consum crește însă mai ales atunci când apar primii muguri de inflorescență. Adăugarea unui strat de gunoi de grajd cu paie ajută planta să păstreze mai mult umiditatea solului. • Broccoli trebuie recoltat înainte să se deschidă florile, când inflorescența este bogată și densă. • Broccoli nu se păstrează prea mult timp în frigider. Cam după o săptămână începe să se îngălbenească și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
roșie sau verde sunt specii de sfeclă care, cu timpul, au fost cultivate în scopul de a produce mai multe frunze decât rădăcini. • Sfecla are nevoie de un sol bine irigat și aerisit. Acoperiți-o cu un strat protector din paie și gunoi de grajd. Răriți rândurile de sfeclă cât sunt încă în stadiul de plantulă, răriți-le din nou atunci când frunzele li se ating, smulgând una din două plante. Cele smulse pot fi și ele folosite. • Frunzele lovite de mană
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]