2,986 matches
-
prezentării. Prezentarea presupune forma externă (structura, corelația dintre conținut și formă) și forma internă (atitudinea, tonul, stilul, maniera de înfățișare a faptelor și ideilor). Despre același eveniment, pe una și aceeași temă s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
pot fi incluse în sfera informativului. Unele reportaje sau interviuri sunt mai bogate în elemente comentativ-analitice și aparțin sferei genurilor comentative. Fiecare cu specificul său, având comună ponderea acordată argumentației (răspunsurile la întrebările de ce? și cum?), articolul, ancheta, cronica, documentarul, pamfletul, eseul sunt genuri comentative. Într-o modalitate sau alta, principalele genuri se regăsesc în întreaga ziaristică, astfel "ce mai poate rămâne dintr-o pagină de gazetă în care nu se găsește sarcasmul unui pamflet, emoția profund omenească a unui reportaj
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
și cum?), articolul, ancheta, cronica, documentarul, pamfletul, eseul sunt genuri comentative. Într-o modalitate sau alta, principalele genuri se regăsesc în întreaga ziaristică, astfel "ce mai poate rămâne dintr-o pagină de gazetă în care nu se găsește sarcasmul unui pamflet, emoția profund omenească a unui reportaj, noutatea unei știri?" În interiorul fiecărui gen, clasificările în specii pot forma două criterii valabile pentru toate genurile: structural-compozițional și tematic. Desigur, la fiecare gen, există și criterii specifice de clasificare. Se pot face câteva
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
aceluiași gen se pot "decupa" și analiza, găsindu-li-se notele comune, dar și deosebirile. Câteodată chiar "decupajul" dă naștere unor volume de eseuri, de reportaje, de interviuri etc. Spre exemplu putem aminti "Cronicile optimistului" ale lui George Călinescu sau pamfletele lui Tudor Arghezi. Etimologic, cuvântul a informa înseamnă "punere în formă". bul a informa desemnează procesul de prelucrare, structurare a datelor, a faptelor în forme purtătoare de sens. Cuvântul informație este deseori folosit pentru a denumi știrea, adică relatarea succintă
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
precum și editor al lucrării "Historical Dictionary of the Republic of Moldova" (Lanham-Londra, 2000). A debutat în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu " Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete" de Jonathan Swift, la care a semnat traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Syn- thesis”, „Revue des etudes sud-est europeennes”, „Agora”, „Meridian” etc. Volumul de
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
nu este fizică și este scrisă de învingători. Iar dacă tezele sunt subiective înseamnă ca sunt promovate în interese politice. Știința nu are nimic cu dreptul la autoindentificare etnică"”. Atunci editorialistul Constantin Tănase i-a dedicat lui Marian Lupu un pamflet: „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”. Marian Lupu susține că poziția proromânească a unei părți a elitei politice a Moldovei este formată de așteptări false, fapt care „sustrage politicienii și populația de la soluționarea problemelor cu adevărat serioase din Moldova
Marian Lupu () [Corola-website/Science/302527_a_303856]
-
de muncă salariate necesare îndeosebi industriei textile, șantierelor navale sau flotei. ""Țară noastră este plină de populație și locuitorii aleargă pretutindeni căutând de lucru, oriunde poate fi câștigat un bănuț, zece mâini se întind de îndată pentru a-l apucă "" (Pamflet din 1623) Ziua de lucru în manufacturile de postav olandeze era îndelungată , un regulament din 1646 stabilind numărul maxim al orelor de muncă la 14 ore. În Anglia, formarea lucrătorilor salariați permanenți a avut loc pe o cale clasică. Creșterea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
campanie de presă în sprijinul acuzatului Nicolau, dar și de blamare a diferitelor cazuri flagrante de abuzuri din armată. Toma Dragu, M. Gh. Bujor, Constantin Mille, Constantin Bacalbașa și alți mari gazetari ai timpului s-au întrecut în a semna pamflete și comentarii acide, toate confirmând că Nicolau era nevinovat. Tânărul avocat Constantin Titel Petrescu a avut o pledoarie excelentă în fața Completului de Judecată care l-a achitat pe inculpat. În același an Constantin Titel Petrescu face o superbă pledoarie în
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
într-o situație penibilă în fața regelui. De altfel, la începutul anului 1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului social-democrat într-o manieră brutală. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat și redactor la ziarul “Socialismul” tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de Stockman, în care ironiza moravurile cazone din Armată. Ministrul de Război se simte ofensat și-l aduce pe autor în fața Curții Marțiale sub acuzația de „ultraj adus armatei”. Cum era de așteptat, magistrații militari, aflați sub ordinea
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
de a fi independentă. Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de coloniști ca un act de opresiune, cunoscut sub numele de Intolerable Acts și care aproape a sugrumat autoguvernarea coloniilor americane ale Angliei. Cel de-al doilea este minunatul pamflet a lui Thomas Paine, intitulat "Common Sense", publicat în ziua de 10 ianuarie 1776, care a avut un puternic rol de galvanizare a minților, sufletelor și mândriei coloniștilor, dându-le tuturora impulsul esențial de a trece de la cântărirea pragmatică a
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302887_a_304216]
-
spectacolul "Le Carnaval des Revues", care trecea în revistă cele mai celebre melodii ale sale și prezenta în plin carnaval mai multe parodii muzicale noi. Printre acestea s-a numărat și scena "Muzicianul viitorului" ("Le Musicien de l'avenir"), un pamflet mai degrabă naiv la adresa lui Richard Wagner. Wagner reușise cu mare greutate să fie reprezentat cu trei concerte la Opera Italiană din Paris, care nu avuseseră succes dar deveniseră datorită controverselor din presă notorii. Offenbach îl confruntă în farsa sa pe
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
care a plătit cea mai mare sumă în perioada postdecembristă pentru articolele sale, 650.000.000 lei. Prima condamnare a jurnalistului Ion Cristoiu la plata unor daune morale în valoare de 400.000.000 lei, a avut drept motiv un pamflet scris de acesta la adresa Gabrielei Adameșteanu, în ziarul Ziua în anul 2000. Deși inițial jurnalistul trebuia să plătească o sumă mult mai mică, în ianuarie 2001 un complet format din trei judecători, a hotarat să mărească suma la 400.000
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
drept privită ca rasă inferioară și dependentă”. Secesionistul E. S. Dargan din Alabama a spus că emanciparea i-ar face pe sudiști să se simtă „demoralizați și degradați”. Începând din anii 1830, conducerea Poștei Federale a refuzat să mai transporte pamflete aboliționiste către statele din Sud. Profesorii proveniți din Nord și suspectați de înclinații aboliționiste erau expulzați din Sud, iar literatura aboliționistă era interzisă. Când republicanii au declarat că nu sunt aboliționiști, sudiștii au respins această apărare. Și Nordul se simțea
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
întors în secret în Franța și a încercat o nouă lovitură de stat în august 1840, de această dată în Boulogne. În urma acestei tentative el a fost condamnat la închisoare pe viață. În timpul anilor de închisoare, a scris eseuri și pamflete. În 1844, unchiul său Joseph a murit. În cele din urmă, la 25 mai 1846 a evadat din fortăreață și s-a stabilit la Southport, Anglia. O lună mai târziu a murit tatăl său, Louis. Louis-Napoléon a trăit în interiorul granițelor
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
lăuda pe Ludovic al XIV-lea. Apoi a jucat într-o piesa de Molière, în acelasi an, însa fără prea mare succes. În 1665 l-a jucat pe Alexandru cel Mare, care a fost primul său succes. Racine publică două pamflete împotriva mănăstirii din Port Royal, și în special a fostei sale profesoare, care se opunea carierei sale teatrale. Imensul succes al tragediei Andromaca (1667), jucată sub protectia Doamnei Henriette a Angliei îi asigură reputația lui Racine. După o singură comedie
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
octombrie 1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna. Renunță la intenția de a se face pastor evanghelic, dedicându-se cu precădere filosofiei, și pleacă la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reîntors la Copenhaga, începe să publice articole, pamflete, aforisme și parabole cu caracter filosofic și religios, criticând suficiența clerului protestant danez. Debutează editorial încă din 1838 cu lucrarea "Af en endnu levendes Papirer" ("Din hârtiile cuiva încă în viață"), o analiza critică necruțătoare a romanului "Kun en Spillemand
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
titluri apărute antum, semnate cu pseudonim ori cu propriul nume, tematizează primatul individului concret, istoric și contingent asupra oricărei realități depersonalizante și imposibilitatea înglobarii fenomenului vital în categorii abstracte și exhaustiv explicative. Va publica și o serie de texte, de pamflete extrem de acide, in care atacă deschis și demască păgânismul și ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor săi. În 1855 editează revista "Øieblikket" ("Clipa"), dar la inceputul lunii octombrie 1855 suferă o apoplexie cerebrală și moare la 11 noiembrie 1855 într-un
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
evreiești de acolo, fiind expulzat de otomani în perioada primului război mondial deoarece era cetățean al unui stat inamic. A plecat în Statele Unite ale Americii, unde a organizat Mișcarea Mizrachi de acolo. El a desfășurat o intensă activitate literară, publicând pamflete propagandistice în limbile idiș și ebraică. După ce Palestina a trecut sub mandat britanic în 1919, Maimon a revenit acolo. El a devenit lider al mișcării Mizrachi din Țara Sfântă și a editat săptămânalul acestei organizații politice, intitulat “Ha’Tor” (1921-1936
Yehuda Leib Maimon () [Corola-website/Science/312170_a_313499]
-
Între 1902 și 1903 își pierde mama, fratele și una dintre surori din cauza tuberculozei. Până în 1908 corespondează cu jurnalul arab Al-Muhadjir (Emigrantul), condus la New York de compatriotul său Amin al-Ghurayyib. Din 1905 a început să publice în diferite reviste new-yorkeze pamflete și scurte povestiri în limba arabă. În 1905 publică primul său eseu, intitulat "Muzica". În 1906 publică o culegere de 3 povestiri sub titlul "Nimfele văilor". În 1908 apare la New York cea de-a doua culegere de povestiri a lui
Khalil Gibran () [Corola-website/Science/312395_a_313724]
-
6 august 1775, cumnata ei, contesa d'Artois dă naștere unui fiu, ducele d'Angoulême - moștenitorul prezumtiv al tronului Franței când tatăl lui, contele d'Artois devine regele Carol al X-lea al Franței în 1824. Urmează o serie de pamflete grafice satirice care se concentrează în special pe impotența regelui și pe aventurile sexuale ale reginei cu bărbați și femei. Încă fără să fi oferit Franței moștenitori și încă considerată străină, regina devine în 1777 ținta primului cântec ostil care
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
la curtea de la Versailles. A fost tentată să influențeze politica regelui, de a face și desface miniștrii, întotdeauna la sfatul prietenilor. Totuși, contrar zvonurilor, rolul ei politic a fost extrem de limitat. A existat o întreagă campanie împotiva ei, au circulat pamflete, a fost acuzată că are amanți (cumnatul ei contele d’Artois, contele suedez Hans Axel de Fersen) sau chiar amante (ducesa de Polignac), că face risipă de bani publici pentru frivolitate și pentru favoriți, că face jocurile Austriei acum condusă
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
este Nike Ziua Internațională Mobilizare, în care protestatarii din întreaga lume să ia un rol activ în îmbunătățirea condițiilor pentru muncitorii din fabrica Nike. La magazine Nike, cum ar fi cele din Sân Francisco și New York City, protestatarii au fost pamflete în afara și înmânat clienților care descriu condițiile de fabrici în care produsele Nike sunt facute. Deși aceste proteste nu includ în mod normal violență, în Sân Francisco, la începutul anilor 1990, protestatarii au luat cu asalt magazinul, distrugând mii de
Nike, Inc. () [Corola-website/Science/309048_a_310377]
-
(n. 17 iunie 1960, Iași) este un cunoscut publicist, autor de articole și pamflete în diverse publicații din Iași și din România. În prezent, el realizează o rubrică bisăptămânală în cotidianul "Național", intitulată „România lui Mihuleac“. s-a născut la data de 17 iunie 1960 în municipiul Iași. A absolvit Facultatea de Geografie-Geologie-Biologie și
Cătălin Mihuleac () [Corola-website/Science/309089_a_310418]
-
de Halloween și resping sărbătoarea deoarece ei sunt convinși că trivializează (și celebrează) „ocultul” și ceea ce ei percep ca fiind rău. Un răspuns în rândul unor fundamentaliști în ultimii ani a fost utilizarea de Case ale Iadului (Hell Houses) sau pamflete tematice (cum ar și cele ale lui Jack T. Chick), care cred despre Halloween că ar fi o oportunitate pentru evanghelizare. Unii consideră Halloweenul ca fiind complet incompatibil cu credința creștină datorită originii sale păgâne de Festival al Morților. În
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
nicio condamnare sau întemnițare nu par să fi rezultat din aceasta. La începutul lui mai 1593 au fost lipite câteva manifeste despre amenințarea Londrei de către refugiații protestanți din Franța și Olanda care s-au stabilit în oraș. Unul dintre acestea Pamfletul Biserica daneză, scris în vers alb, conținea aluzii la câteva din piesele lui Marlowe și a fost semnat "Tamerlan". Pe 11 mai, Consiliul de Stat a ordonat arestarea celui responsabil de acest pamflet. A doua zi, colegul lui Marlowe, Thomas
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]