2,871 matches
-
generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate și cu textul codurilor NC 1101 00 și 1101 00 15 - făină de grâu: 99,85 - sare: 0,15 și din cantități mici de amilază și antioxidant (E300) 4. Preparat de panificație pe bază de făinuri pentru obținerea pâinii de casă constituită din (% în greutate): 1901 20 00 Clasificarea este conformă cu dispozițiile cuprinse în regulile generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii Combinate și cu textul codurilor NC 1901 și
jrc4159as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89323_a_90110]
-
secară deshidratată: 1 Adaosul de ferment și de drojdie conferă produsului caracteristicile unui amestec folosit la prepararea produselor de brutărie, patiserie și biscuiților din codul 1905 și o exclude din capitolul 11 după nota 1b) din acest capitol - drojdie de panificație, emulsifiant: 1 și din cantități mici de amilază și antioxidant (E300) 5. Comprimate de 550 mg conținând ascorbat de calciu (sare de vitamina C) în cantitate de 200 mg, un excipient în cantitate de 342 mg compus din fosfat dicalcic
jrc4159as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89323_a_90110]
-
băuturilor) 201 Tăierea, prepararea și păstrarea cărnii 202 Industria laptelui și a produselor lactate 203 Conservarea și păstrarea legumelor și fructelor 204 Conservarea și păstrarea peștelui și a altor produse piscicole 205 Fabricarea produselor de morărit 206 Fabricarea produselor de panificație, inclusiv pesmeți și biscuiți 207 Industria zahărului 208 Fabricarea dulciurilor din cacao, ciocolată și zahăr 209 Fabricarea de produse alimentare diverse Grupa principală 21 Industria băuturilor 211 Producerea alcoolului etilic prin fermentare, producerea drojdiei și băuturilor spirtoase 212 Producerea vinului
jrc4102as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89265_a_90052]
-
cu umplutură de ..., ciocolată cu interior din ... desemnează produsul umplut, ale cărei părți exterioare constă din unul din produsele menționate la pct. 3, 4, 5 și 6. Denumirea nu se aplică la produsele al căror interior constă din produse de panificație, patiserie, biscuiți sau înghețată. Partea exterioară din ciocolată a produselor purtând una din aceste denumiri trebuie să constituie minimum 25% din greutatea totală a produsului. 8. Ciocolată a la taza desemnează produsul obținut din produse de cacao, zaharuri și făină
jrc4587as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89753_a_90540]
-
de struguri; - băuturilor care conțin 10 % sau mai mult alcool în volum; - băuturilor răcoritoare ne-alcoolice, sucurilor de fructe, nectarurilor de fructe și băuturilor alcoolice în recipiente individuale mai mari de cinci litri, destinate a fi livrate colectivităților; - produselor de panificație și de patiserie care, prin natura lor, sunt consumate în mod normal într-un răstimp de douăzeci și patru de ore după fabricare; - oțeturilor; - sării de bucătărie; - zaharurilor în stare solidă; - produselor de cofetărie care constau aproape exclusiv din zaharuri aromatizate și
jrc4567as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89733_a_90520]
-
de material vinicol; Fabrica de brânzeturi, cu o capacitate de circa 70 tone de produse lactate, 2,3 tone unt și 0,6 tone cașcaval pe zi și combinatul de pâine cu o capacitate de 32 tone de produse de panificație zilnică. În industria ușoară activează întreprinderea „Tricon” S.A., care fabrică articole de confecții și tricotate. În ultimii 5 ani întreprinderea și-a mărit de patru ori volumul de producție, în prezent fiind de 30 mln. lei anual. Capacitatea de producție
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
joacă în primul rând întreprinderile mari: „Orhei-Vit” S.A., "Chateau Vartely" SRL, „Fabrica de pâine” S.A., „Gabiny” S.A. Fabrica de fermentare a tutunului, „Orlact” S.R.L., „Orhei-Vin” S.A., „Galanta” S.A. În prezent sectorul industrial fabrică în special produse alimentare, sucuri, conserve, lactate, panificație, țigări și băuturi alcoolice și răcoritoare, mărfuri de uz casnic, galanterie, încălțăminte. Se reanimează activitatea în construcție. Sectorul comerț și servicii reprezintă o ramură importantă a economiei locale. Numărul prestatorilor de servicii a crescut de 2 ori și a atins
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și educat de tatăl vitreg, care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale. În anul 1961 a absolvit școala profesională cooperatistă din Chișinău și a început să lucreze în industria panificației. A fost membru al PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în funcția de director al Fabricii de Pâine din Dubăsari. În anul 1971 a absolvit Institutul Unional pentru Industria
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară (I. U. P. S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
localitatea componentă (reședința), și din satele Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești. Are o populație de 8.034 locuitori. Este situat în sud estul județului, industria fiind axată pe produse de utilizare locală: panificație, industrie forestiera, ateliere textile, prelucrarea produselor animaliere. Lipsa investițiilor străine este una dintre problemele acestei localități. Disponibilizările repetate au dus la încetarea activității multor societăți. Actualmente, aici mai funcționează Spitalul, Unitățile militare, Judecătoria și câteva mici societăți. Deși are o
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
și criza albaneză din 2001 au dus la noi destabilizări. De la sfârșitul embargoului grecesc, Grecia a devenit cel mai important partener de afaceri. Multe companii grecești au cumpărat fostele companii de stat din Macedonia, cum ar fi Okta, compania de panificație Zhito Luks, o mină de marmură din Prilep, uzinele textile din Bitola etc., creând 20.000 de locuri de muncă. Comerțul transfrontalier local între Grecia și Republica Macedonia constă în mii de greci care vin în Macedonia să cumpere mai
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus, etc. În oraș funcționează 140 de unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe, 8 unități de alimentare publică, 5 filiale ale băncilor comerciale și una a
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
o dezvoltare economică și socială. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965-oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu. În prezent orașul are peste 18 mii de locuitori. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne. Există peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28% din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80% din
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
3 milioane de tone, iar importurile au fost de 685.000 tone. Necesarul de grâu al României se situează între 3,5 și 4 milioane de tone și include consumul uman (urban, rural), cel industrial, precum și grâul de sămânță. Pentru panificație se consumă 3,5 de milioane tone de grâu. Prin comparație, în Bulgaria cererea internă este de 2,2 milioane de tone de grâu anual. În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Vel Pitar este un grup de companii din România, cu activitate în domeniul morăritului și panificației. Grupul deține 12 fabrici de pâine în zece județe din țară și în București, având peste 170 de magazine proprii (martie 2009). Compania a fost formată în anul 2001, prin fuziunea celor patru fabrici din industria de morărit și panificație
Vel Pitar (companie) () [Corola-website/Science/315568_a_316897]
-
panificației. Grupul deține 12 fabrici de pâine în zece județe din țară și în București, având peste 170 de magazine proprii (martie 2009). Compania a fost formată în anul 2001, prin fuziunea celor patru fabrici din industria de morărit și panificație cumpărate de fondul de investiții Broadhurst în anii 1999 și 2000: "Mopariv Vâlcea", "Berceni București", "Granpan Tecuci" și "Panegrano Cluj" (aceasta din urmă, cumpărată în anul 2000 de Mopariv Vâlcea). În septembrie 2002, Vel Pitar a fuzionat prin absorbție cu
Vel Pitar (companie) () [Corola-website/Science/315568_a_316897]
-
anul 2000 de Mopariv Vâlcea). În septembrie 2002, Vel Pitar a fuzionat prin absorbție cu societatea cu același profil "Spicul Argeș". Sediul companiei se află la Râmnicu Vâlcea. În anul 2007, grupul a fost divizat în 3 firme: Vel Pitar (panificație), Șapte Spice (morărit) și VP Magassin (retail). Conform estimărilor companiei, grupul Vel Pitar deține la nivel național aproximativ 15% din piața de morărit și 9% din cea de panificație, însă în localitățile în care are unități de producție, cota de
Vel Pitar (companie) () [Corola-website/Science/315568_a_316897]
-
anul 2007, grupul a fost divizat în 3 firme: Vel Pitar (panificație), Șapte Spice (morărit) și VP Magassin (retail). Conform estimărilor companiei, grupul Vel Pitar deține la nivel național aproximativ 15% din piața de morărit și 9% din cea de panificație, însă în localitățile în care are unități de producție, cota de piață variază între 35% și 70% . În București, Vel Pitar are o cotă de 30-35%, Capitala realizând aproximativ 30% din afacerile companiei Număr de angajați: Cifra de afaceri în
Vel Pitar (companie) () [Corola-website/Science/315568_a_316897]
-
de companii din România, înființat în 1991 de omul de afaceri Gelu Tofan. Cea mai mare firmă a grupului, Danubiana, a fost preluată de în anul 1995. Grupul are activități în domeniul producției și distribuției anvelopelor și în morărit și panificație. Gelu Tofan a intrat în vizorul procurorilor din cauza contractului de schimb "„mașini uzate contra anvelope”". Contractul dintre Statul Major al Forțelor Terestre (SMFT) și Tofan Group a fost încheiat în anul 2000 și s-a derulat până în 2004. În acest
Tofan Grup () [Corola-website/Science/318618_a_319947]
-
4,2 kg). Media europeană era de 22,1 kg/an, iar cei mai mari consumatori de pește erau portughezii (61,6 kg/an), spaniolii (44,8 kg/an) și lituanienii (37,6 kg/an). Piața internă de morărit și panificație valorează circa 2 miliarde de euro (în 2007). Vânzările de pâine din România s-au cifrat în anul 2006 la circa 1,5 miliarde de dolari (1,16 miliarde de euro), un nivel apropiat de cel din 2005, cănd piața
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
valoarea de un miliard de euro, în timp ce piața fiscalizata era de doar 250 milioane euro. Producția de pâine și paste făinoase din România se ridică la circa 2,2 milioane de tone (estimare din anul 2007). Consumul de produse de panificație este de circa 110 kg pe cap de locuitor (anul 2007), față de media europeană de 82 kilograme, și față de Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu 44 de kilograme. În ce priveste cerealele, în
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]