2,902 matches
-
a așeza actorii în scenă, adică de a-i situa într-un anumit loc și de a indica ceea ce fac: (45) SCENA I Interior burghez englezesc, cu fotolii englezești. Seară englezească. Domnul Smith, englez, în fotoliul său englezesc și în papucii săi englezești, își fumează pipa sa englezească și citește un ziar englezesc, în fața unui foc englezesc. Poartă ochelari englezești, o mustăcioară cenușie, englezească. Alături de el, într-un fotoliu englezesc, doamna Smith, englezoaică, cîrpește ciorapi englezești. Un moment lung de tăcere
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
C.4. Ea se așeză în fața lui. Privea undeva departe, ferindu-și privirea de privirea lui. CORPUS B 1. Era una din acele frumuseți uimitoare, absolute, o femeie din acelea pe care natura le creează cu multă migală. 2. Cu papucii săi grosolani și cu silueta sa lipsită de grație, ea sosi în fugă, cu picioarele împleticite, cu cocul său mult prea mare și greu. 3. Natura o înzestrase cu cele mai minunate daruri: distincție, noblețe, grație, finețe, eleganță, o piele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ridica pînă la șolduri și îi stătea tot adunat pe burtă, în timp ce pantalonii, fără tălpici, i se ridicau pînă la genunchi, lăsînd să se vadă gambele înroșite, de cît erau frecate de trăgătoarea șeii și ciorapii albaștri căzuți peste papuci. (p 4) Hamul animalului era legat cu fel de fel de sfori; hainele cavalerului erau și ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deși-rată" etc.) și PĂRȚI ("pofil", "potcoave", "coadă", "crupă" etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4) descrie în alternanță mîrțoaga și călărețul, amestecînd atributele. Mîrțoaga și cavalerul sînt desemnați succesiv prin nume, apoi prin pronume: animal/stăpîn animal/cavaler animal/om unul/celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de pînză armătură șolduri mantou trăgătoarea hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Și cum ajung, o dată întră tusșase, Harap-Alb înainte și ceilalți în urmă, care de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după dânșii, parcă era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul [...] Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo be și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr. 95 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Anti-piesă Scena I Interior burghez englezesc, cu fotolii englezești. Seară englezească. Domnul Smith, englez, în fotoliul său englezesc și în papucii săi englezești, își fumează pipa sa englezească și citește un ziar englezesc, în fața unui foc englezesc [...] DOAMNA SMITH: Iată că s-a făcut nouă. Am mâncat supă, pește, cartofi cu slănină, salată englezească. Copiii au băut apă englezească. Am mâncat
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații Grimm, Povești, București, 1909, Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Simbolistica se poate nuanța dacă este vorba de: - cizme, care insistă mai ales asupra caracterului protector (ploaie, zăpadă) sau erotic, atunci când se mulează pe picior; expresia «a fi la picioarele cuiva» arată supunerea față de o persoană sau față de o situație; - papuci de casă sau saboți, care simbolizează mai ales interioritatea și constituie încălțămintea sedentară prin excelență; ei exprimă atașamentul față de pământ, de familie și de cămin; - pantofi decupați, de tocuri înalte, ce cresc semnificația feminină și sexuală a încălțămintei; în vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir du Moyen Age à nos jours, Seuil, Paris, 1995 MONTEGUT, E., Leș contradicțions françaises, în L'Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.32-34 MORĂRESCU, M.; ZBÂRNEA, A.; PAPUC, L., Modelul femeii în context național actual, în Studii Gender nr.1/5, 2002, p.20-22 MUCHEMLED, Robert, Sociatatea rafinată. Politică și politețe în Franța, din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, Cartier, Chișinău, 2004 MUMFORD, Lewis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Vremea i-a venit / De căsătorit / Și el că mi-și umblă, / Crez, de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca gustul unei țigări să fie respingător. Ceai de trifoi de câmp, o linguriță de frunze și flori la o cană cu apă clocotită. Se bea ceaiul În loc de apă. Ceai de magnolie, ulm roșu, gura lupului, verbină, mentă, iarba mâței, papucul doamnei, așchii de lemn amar, talpa gâștii, angelică, din rădăcină de brusture. Masarea, prin tonifiere (Înșurubare) a zonelor din apropierea aripilor nasului, deasupra marginii superioare a scobiturii urechii. ALCOOLITSMUL (ETILISMUL) Potrivit definiției date de Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.), starea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
careu este unul apăsător. Trigonul și sextilul au, dimpotrivă, un efect liniștitor, armonizant. Or, ființa umană este astfel alcătuită Încât se gândește mai mult la picior când are o pietricică În pantof... Dacă această „anexă” se cuibărește confortabil Într-un papuc bine căptușit, uită de existența ei... până la următoarea pietricică! Diferența Între trigon și sextil este infimă, dar În același timp semnificativă: trigonul Înseamnă armonie, absența tensiunilor, În timp ce sextilul este un factor de integrare, de adaptare, Într-un sens ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
despre sine, dar pe care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze, Adrian SOLOMON, Orașul medieval. Probleme de terminologie, Andrei HUIBAN, Terorismul și conflictul dintre culturi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ofer ei, să nu mănânc eu și să aibă ea... In: Asta v-a enervat rău... I: Da, când fata a venit jos plângând, am văzut-o cu genunchiul zdrelit..., am văzut roșu..., m-am dus sus la ea, în papuci și capot. Am acuzat-o, i-am spus: Cum îți permiți să lovești copilul meu, ai văzut cum se naște și crește un copil singură, cum mi l-am crescut eu pe al meu. A dat și ea, am dat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de literatură comică. 3.2. Doi poli ai realității și ficțiunii Să urmărim, așadar, pe cei doi protagoniști de-a lungul progresului dramaturgic al piesei. Pornim de la costumația celor două personaje care este esențială și simbolică; Leonida este prezentat în papuci, halat și cufie, având ca martor și reprezentant al realismului pe Efimița, stăpâna reală a acestui univers domestic, la rândul ei, în camizol, fustă de flanelă roșie, iar la cap legată cu un turban alb. Conul Leonida este un nou
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
oameni cînd știau că vor muri." Destinația poartă un nume necunoscut pentru ei, Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă crede că le vor mai vedea pe femei. Încearcă să-l liniștească: e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
femei. După plecarea torționarilor, prizonierii se tîrăsc, fiecare cum poate, către ieșirea din lagăr. Mulți sunt ajutați de un vecin de captivitate, un prieten sau necunoscutul de lîngă ei. Nu se rostește nici o vorbă. Zgomotul e unul și același: scîrțîitul papucilor tîrșîiți pe pămînt. În scurt timp, peste curtea părăsită a lagărului se așterne iarăși liniștea. Un dulap metalic, lipit de peretele curții. O mînuță nesigură se strecoară prin fanta asemănătoare cu cea a unei cutii de scrisori. Ușa dulapului se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
putea scoate, prin cuvinte, și în scris și când ne vedeam, comunicând cu el cu orice preț, cu vorbe și cu zâmbete, în joacă și regizând supărări, doar doar și-o lăsa deoparte restricțiile, doar doar și-o lăsa deoparte papucii de om mare și l-oi mai vedea, măcar o dată, pe puștiul care se ascundea temător de numărul anilor din cartea de identitate. Tare greu era și a trecut mult timp până când am reușit să smulg un surâs amărât atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ceva de pensie se uita la tine de parcă îi spuneai că ai văzut, ieri, un extraterestru în vizită prin Italia, cu Giulia am sporovăit de toate, mult despre mare și călătorii, nimic despre nevroze. M-a trimis să-mi cumpăr papucii ăia oribili de cauciuc, care arătau mai mult a galoși și care zile întregi mă făcuseră să mă întreb la ce folosesc, trecând pe lângă tarabele unde erau vânduți, și de ce s-ar încălța cineva cu asemenea urâțenii. Mă lămurise Giulia
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
tufiș, la câte o cotitură a scărilor, un vânzător ambulant cu zece, douăzeci de pălării de soare, una peste alta pe cap, șiraguri colorate de mărgele la gât, niște pareo înflorate atârnate pe un braț, iar pe celălalt, ori niște papuci ori niște genți cu pretenție de Vuitton sau Gucci... și tot mai era loc, sau cel puțin așa spunea privirea lui, aidoma cu cea a pisicilor întinse la soare. Giulia îmi vorbise, cu o seară înainte, despre o vacanță de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vie și să văd din nou, cealaltă față a vulcanului, cea binevoitoare, și, mai ales, să văd oamenii, îmbulzeala de pe străzi și freamătul de pe plaje. Un Mercedes oprește în fața porților uriașe ale unei vile luxoase din Taormina. Din el coboară papuci de plajă, un colac de cauciuc și mai multe costume de baie. Varianta asta de ajuns pe malul mării îmi scăpase. Prefer, totuși, drumul printre tufișuri de capere și agave răslețe, cu frunze tăioase și flori aspre țintind către cer
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]