3,524 matches
-
să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau preoți de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit de credincioșii din parohie și nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare și exterioare, prin pictarea bisericii de către pictorul ieșean Gabriel Tănase (absolvent al facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de încălzire, prin modificări ale casei parohiale și ale gardului de împrejmuire a terenului. La implinirea a 25 de ani de preoție, Sfântul Sinod, a hotărât ridicarea preotului paroh Mihai Marchidan la rangul de protopop al proaspetei înființate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un număr de 13 parohii. Preotul Mihai a dispus începerea unei construcții noi de mare amploare ce conține la parter un paraclis tip
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
apropiere și bombardamentele din mai 1944 au dus la distrugerea completă a acoperișului și la avarierea altor părți. S-au făcut mari eforturi financiare pentru repararea sa, lăcașul de cult fiind resfințit la 15 aprilie 1945 de către protoiereul Leonida Gavrilescu (parohul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Fălticeni) și preoții Vasile Dăscălescu (parohul de Baia), Vasile Titu, Corneliu Zaharescu și diaconul Radu Dăscălescu. Din cauza faptului că acoperișul fusese reparat provizoriu după război, acesta a trebuit refăcut în anul 1953. Preotul paroh a
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
a acoperișului și la avarierea altor părți. S-au făcut mari eforturi financiare pentru repararea sa, lăcașul de cult fiind resfințit la 15 aprilie 1945 de către protoiereul Leonida Gavrilescu (parohul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Fălticeni) și preoții Vasile Dăscălescu (parohul de Baia), Vasile Titu, Corneliu Zaharescu și diaconul Radu Dăscălescu. Din cauza faptului că acoperișul fusese reparat provizoriu după război, acesta a trebuit refăcut în anul 1953. Preotul paroh a făcut memorii timp de 7 ani în care a cerut ajutor
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Gavrilescu (parohul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Fălticeni) și preoții Vasile Dăscălescu (parohul de Baia), Vasile Titu, Corneliu Zaharescu și diaconul Radu Dăscălescu. Din cauza faptului că acoperișul fusese reparat provizoriu după război, acesta a trebuit refăcut în anul 1953. Preotul paroh a făcut memorii timp de 7 ani în care a cerut ajutor pentru restaurarea bisericii. În martie 1953, documentația elaborată de arh. Andrei Loizo de la Serviciul tehnic al Mitropoliei Moldovei și Sucevei a fost înaintată către Ministrul Cultelor. Se solicita
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
comisia de la Direcția Monumentelor Istorice care s-a deplasat să verifice starea monumentului istoric a constatat că se construiește fără aviz o casă pentru praznicar. Printr-o scrisoare din 25 mai 1966 către Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, parohul Radu V. Dăscălescu se dezvinovățește susținând că „nu am construit ceva nou, ci am căutat ca să refacem căsoaia cea veche care era într-o stare deplorabilă” și care ”nu făcea cinste monumentului”. Direcția Monumentelor Istorice dispune realizarea unei documentații de către
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Administrației Prezidențiale se precizează că ""s-a produs un grav abuz asupra coerenței artistice și istorice a corpului plastic al monumentului, afectându-i unitatea: prin pictarea pereților interiori i s-a aplicat monumentului un element străin bisericii originare"". Printre preoții parohi care au slujit în această biserică de-a lungul timpului sunt următorii: pr. Vasile Zaharescu (ante 1864 - 1896), pr. Vasile Mihăilescu (1896 - ?), pr. Mihai Zaharescu (? - d. 24 ianuarie 1945), pr. Vasile I. Dăscălescu (1 martie 1945 - 1 februarie 1946), pr.
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. s-a născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Câmpie, pe atunci în comitatul Turda-Arieș. A fost unul dintre cei 12 copii (11 băieți și o fată), ai preotului paroh greco-catolic Vasile Rusu din localitate, și ai Rozaliei. Doi dintre băieți au devenit preoți, "Valer" și "Alexandru", viitor episcop și mitropolit. A făcut studii gimnaziale la Bistrița, Târgu Mureș și la Blaj, între anii 1896-1903, unde a promovat maturitatea, după
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
Conform documentelor, satele Bănești și Fântânele au aparținut mai mult timp familiei Cănănău. După tradiția locală, în secolul al XVII-lea a existat prin părțile locului un schit de călugări. Tot în acea perioadă, Cronica Parohiei Bănești redactată de preotul paroh Nicanor Lungu vorbește de existența unei biserici de lemn mai vechi: Actuala biserică de lemn din satul Bănești a fost construită în primul deceniu al secolului al XVIII-lea, în perioada celei de-a doua domnii a lui Antioh Cantemir
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
perioada 1 octombrie 1991-5 ianuarie 1994 a fost preot-paroh al Parohiei "Providența Divină” din Chișinău (Rep. Moldova). La data de 28 octombrie 1993 este înființată Administratura Apostolică a Bisericii Catolice din teritoriile actuale ale Republicii Moldova. Tot atunci, Pr. Anton Coșa, parohul bisericii "Providența Divină” din Chișinău, a fost numit administrator apostolic "ad nutum Sanctae Sedis" pentru Administratura Apostolică de Moldova. La data sosirii sale în Republica Moldova, numărul credinioșilor romano-catolici era foarte mic. ""Una dintre marile mele decepții la începuturile activității mele
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
fost realizată de meșterul Ștefan Alexa din satul Bercea, ajutat de credincioși, în frunte cu primul corator Ioan Ranta. De-a lungul timpului au fost efectuate numeroase modificări și lucrări de reparații. În timpul păstoririi preotului Remus Mureșan, care a fost paroh între anii 1938-1963, s-a turnat o centură de beton la temelie, s-au bătut de asemenea scânduri în exterior pentru o mai bună termoizolare, s-a acoperit biserica cu țiglă. Biserica nu are pictură la interior, iar în anul
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
o centură de beton la temelie, s-au bătut de asemenea scânduri în exterior pentru o mai bună termoizolare, s-a acoperit biserica cu țiglă. Biserica nu are pictură la interior, iar în anul 1966, la îndemnul preotului Constantin Chirițoiu, paroh între anii 1963-1972, bârnele au fost căptușite la interior cu scânduri din brad. În anul 1972 preotul suplinitor Florian Leontin împreună cu credincioșii și primul corator Teofil Ranta au acoperit turnul bisericii cu tablă zincată. Interiorul este auster, doar ușile împărătești
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
Floriță, născută Rus, costând 600 lei, crucile de pe acoperiș, de-asupra altarului le-a dat Cadar Vasile și soția Floare, [...] Nelu tot cu 600 lei. Binecuvântarea bisericii a avut loc la 19 octombrie 1980 de către protopopul Șimleului Tăutu Victor și parohul local Pop Alexandru. La strană a cântat absolventul de teologie și candidat de preot la Zalnoc, Pop Ioan originar din Bălan, județul Sălaj. Cântăreț bisericesc a fost A[...] Traian și prim epitrop a fost Alesuțan Liviu.
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
pisanie. Cu toate acestea, piciorul mesei altarului păstrează înscrisă data ""10 AUGUST 1845"". Din aproximativ aceeași perioadă datează și pictura bisericii. Prin analogia scenelor reprezentate, a stilului și a calității picturii, lucrarea realizată la Solomon este atribuită zugravului-preot Iosif Perșo, paroh în Elciu. Se presupune că același zugrav a mai lucrat în 1809 biserica de lemn din Dragu, în 1842 biserica de lemn din Brâglez, încheindu-și activitatea în părțile Sălajului cu biserica din Solomon în anul 1845. Mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, pe balustrada corului, scrisă în latină și în limba română oferă informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blăjan Lupuț, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Căpîlne Constantin. S-au zugrăvit cu cheltuiala a tot satul împreună, în anul 1822 prin umiliți zugravi anume Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz"". Un alt eveniment important în
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
superioară a trecerii din pronaos în naos. Legat de momentul edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica, de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai numeroasă, la această dată având 335
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
preoți greco-catolici apar intr-un act al familiei Hossu: Nemeșul Butian popa Urs și Crișan popa Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei Perii-Vadului. Și aparținea protopopiatului Buciumi. Numărul caselor (de fapt, al familiilor) ortodocșilor după conscripția forurilor comitatului - 32. Parohul în funcție, popa Ioan Nan, cu reședința în Perii-Vadului. 1788: Convertirea completă a răstocenilor la greco-catolici. Actul care confirmă acest lucru este redactat în imba latină, la Consistoriul din Blaj. Iată-1 în traducere: "In anul 1788, în ziua a 18
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
cu măritul Comitat Solnocul Interior, și a unui număr de 33 de oaspeți (jeleri, nou-veniți în sat) locuitori ai zisei moșii, la sfânta unire, cu știrea oă nimeni nu i-a constrâns, astfel precum se dovedește de către zisul popă Urs, parohul în funcție; (s-a citit) de către nobilii Alexandru Pap Benyei și Nicolae Vidrai având domiciliul în târgul episcopal al Fiscului Blaj, pe credința lor. Treabă pentru care, până acum au mai venit la el (la popa Urs - n.n.) încă șapte
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
oaspeți, cu (aceeași) hotărîre. Pe care oonvertire a lor au întărit-o, însă ou această condiție ca nici acești locuitori înșiși, nici zisul preot, de acum încolo nu vor mai încerca să desfacă de credința greco-catolică. Așa a rămas. Concluzie: Parohul i-a sfințit pe preotul convertit și pe locuitori; la cererea lor, le-a fost confirmat și instalat preot". 1811: Parohia Răstoci aparține protopopiatului Ciocmani. Capi de familii - 75 cu 566 (?) suflete. Slujesc: popa Toader (?), cantorul Dumitru (Hossu) și clopotarul
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
din Sânpetru Almașului, icoanele prăznicare de pe iconostas, ușile împărătești și icoanele Mântuitorului și Preacuratei fiind făcute de către Emilian Nicula-Andreica, lucrarea fiind realizată cu sprijinul material benevol al credincioșilor din Adalin. La acel moment protopop al Zalăului era pr. Marcel Andreescu, paroh pr. Nicolae Lăpuște iar coratori Augustin Cristea, Ieremia Cristea și Ioan Cozma. Istoria recentă a bisericii este completată și de istoricul parohiei Adalin, realizat în anul 1967 de către părintele paroh Vasile Herdea. După cumpărarea bisericii de la credincioșii din Borșa în
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
La acel moment protopop al Zalăului era pr. Marcel Andreescu, paroh pr. Nicolae Lăpuște iar coratori Augustin Cristea, Ieremia Cristea și Ioan Cozma. Istoria recentă a bisericii este completată și de istoricul parohiei Adalin, realizat în anul 1967 de către părintele paroh Vasile Herdea. După cumpărarea bisericii de la credincioșii din Borșa în anul 1900, biserica este reconstruită în 1901 cu ajutorul unor meșteri din Cubleșu Someșan a căror nume nu s-a păstrat. Trasportată de credincioșii din Adalin, după ce a fost desfăcută în
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
pontificatului Sanctității Sale Papa Pius al XI-lea (1922-1939), în zilele Regelui Carol al II-lea al României (1930-1940), fiind Păstor al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București Arhiepiscop - Mitropolit Alexandru Theodor Cisar (1925-1949), prin strădania Prea Cucerniciei Sale Pr. Emanoil Kreis, paroh de Constanța (1935-1951), ajutat de Comitetul bisericesc, după planurile arhitectului Romano de Simon (1900-1981), cu contribuția generoasă a enoriașilor, binefăcătorilor de orice religie precum și a unor instituții și întreprinderi din Constanța și din alte localități ale Dobrogei. MONUMENT DE ARHITECTURĂ
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
5 m. BAZILICA are trei navate, cu empore pe navele laterale; pe crucieră se ridică cupola, hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m. CTITORUL Bazilicii „Sfântul Anton de Padova” (anul 1938): PR. EMANOIL KREIS (1894-1964) Paroh de Constanța (1935-1951) S-a născut la 31 august 1894, la Karamurat (Mihail Kogălniceanu), jud. Constanța, dintr-o familie de gospodari catolici de etnie germană. A studiat în Seminarul arhiepiscopal București și la Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma, unde
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
Mihail Kogălniceanu), jud. Constanța, dintr-o familie de gospodari catolici de etnie germană. A studiat în Seminarul arhiepiscopal București și la Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma, unde a fost sfințit preot, la 19 aprilie 1919. A fost vicar și paroh, profesor și director de liceu, slujind o vreme și în curia Arhiepiscopiei Romano-Catolice București. În vara anului 1935 a fost numit paroh și decan (protopop) de Constanța, misiune pe care a împlinit-o până în noiembrie 1951. A murit la Craiova
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
De Propaganda Fide" din Roma, unde a fost sfințit preot, la 19 aprilie 1919. A fost vicar și paroh, profesor și director de liceu, slujind o vreme și în curia Arhiepiscopiei Romano-Catolice București. În vara anului 1935 a fost numit paroh și decan (protopop) de Constanța, misiune pe care a împlinit-o până în noiembrie 1951. A murit la Craiova, în timpul activității, la 4 iunie 1964 și a fost înhumat în cimitirul catolic din localitate. CRONOLOGIE 1935 - 2013: 1935 - este numit paroh
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]