3,263 matches
-
ca fiind de preferat. Soțul trebuie să-și iubească soția așa cum îl iubește pe Hristos! A o iubi pentru plăcerea sexuală pe care ne-o procură nu înseamnă a iubi. Adevărata plăcere constă în viața comună trăită sub semnul unui partaj armonios al acelorași valori. în virtutea acestei idei, cu cât scade dragostea senzuală, cu atât crește iubirea adevărată... 5. O horticultură transcendentală. Erasmus consacră un alt colocviu imaginării posibilităților unui creștinism epicurian. Fără a o spune în acești termeni, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
știu dar nu spun nimic. Astfel, când fratele îi moare într-un accident de pelotă bască, toți caută peste tot lănțișorul lui de aur pentru a-l trece în inventarul succesiunii. Nu-l găsesc... Ca frate mai mare, Montaigne prezidează partajul. Cere să se deschidă sipetul soției sale: și, într-adevăr, lănțișorul e acolo. Antoinette, mama filosofului, își salvează nora pretinzând că ea a pus acolo bijuteria într-un moment de zăpăceală. Montaigne nu face nicio obiecție, dar cere ca această
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi / 42 2. Principiile reprezentării și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o diversitate și o tipologie care permit clasificări pe mai multe criterii, instituția s-a consolidat treptat, conturând imaginea în care s-au derulat raporturile Adunărilor de stări cu monarhia în țările europene în care a funcționat regimul de stări. Partajul contractual al suveranității a determinat dese fluctuații în raporturile stabilite între monarhie și stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constitui. Burgundia, de exemplu, apanaj al Capețienilor din secolul al XI-lea până la 1360, va constitui un veritabil stat, care nu va avea nimic de împărțit cu regatul Franței. Caracteristica regimului politic al Franței sub monarhia de Valois este acest partaj al vieții publice în multiple unități cu care regele este obligat să o împartă: orașe, mânăstiri, capitluri, episcopii, principate, stări ale diverselor țări. Numai în acest sens se poate vorbi de o monarhie temperată. Se pot face constatări asemănătoare pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
elemente ale stării senioriale în sânul fiecărei țări, apoi între stările aceleiași țări. În ambele cazuri este vorba de organizări sociale născute spontan în mijlocul unei semianarhii sau al controlului îndepărtat al unei puteri centrale încă imprecis definită și obligată la partaj. Termenul "regim corporativ" răspunde cel mai bine structurii sociale a orașelor și comunelor. Cel de-al doilea moment va apare ca un compromis 27 între regimul corporativ al orașelor și comunităților religioase, regimul seniorial și suveranitatea teritorială în ascensiune. El
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două noțiuni nu par însă suficiente pentru a înțelege ansamblul vieții politice urbane și rurale, civile și ecleziastice din secolului al XIV-lea. Regula de drept fundamentală a acestui secol, de care am amintit anterior, pare a fi fost tocmai partajul contractual al prerogativelor suveranității, rezultat al unei lungi evoluții. De la acordarea libertăților orașelor la cele ale servilor, la Cartele de libertăți acordate ansamblului stărilor unei țări, de la libertățile acordate unei fundații religioase la privilegiile consimțite de o casă princiară, o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de convenții, Carte și privilegii, delimitând drepturile și libertățile fiecărei părți contractante, fixând prerogativele puterii și limitele acesteia. Monarhia stărilor își trage seva și din aceste contracte, de tipul Magnei Charta, în general numite pactis conventis. 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității 42 Societatea medievală a fost, mai mult decât altele, una a înfruntărilor și confruntărilor. Stările și ordinele cunocute în Evul Mediu, devenite elementul privilegiat al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
imperativ: alegerea odată făcută, ei nu depind decât de conștiința lor, și votează după propriile convingeri. Interdicția mandatului imperativ a fost înscrisă în Constituțiile a numeroase țări, după ce a dominat viața Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate timp de câteva secole. Partajul contractual al suveranității implică echilibrul puterilor. El se va manifesta în raporturile monahiei cu stările privilegiate, constituind și un punct de plecare în abordarea teoriei separația puterilor în stat. Teoria, care poate fi numită nu doar a "separației puterilor", ci
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unor instituții specializate: adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind la început cu adunările doar puterea judecătorească, suveranii au fost constrânși să accepte să legifereze numai în cadrul și împreună cu Adunările de stări (chiar dacă acest atribut privea la început doar probleme de ordin financiar, ridicarea impozitelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se opune cu privire la atribuțiile celuilalt organ. Autoritatea suverană se exercita prin intermediul legii. Autonomizarea activității de guvernare în raport cu funcția suveranului aduce în același secol al XIII-lea, în prim plan, un pesonaj nou stările privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) Trecerea de la o regulă juridică la alta a fost imperceptibilă. Pentru feudalii obișnuiți cu dublul principiu contractual al suveranității și al înstrăinării tuturor prerogativelor publice, nimic nu a părut mai natural decât să fixeze
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate Raporturile monarhiei cu stările privilegiate trebuie privite și analizate în complexul context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune, pe baza nevoii de consilium et auxilium derivat din legăturile vasalice, convocarea și consultarea stărilor. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, impuneau cererea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vechilor titulari, au făcut ca regula repartizării contractuale a suveranității să se armonizeze cu apariția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. Regimul politic al stărilor este fundamentat tocmai pe existența acestei reguli de drept, iar viața publică se desfășoară în virtutea acesteia. Partajul contractual al prerogativelor suveranității subliniază diferența între regimul bazat pe dualitatea raporturilor feudale și cel întemeiat pe dualitatea puterii statale. Stările sunt chemate să presteze "sfat și ajutor" în propriile Adunări reprezentative. Sfatul nu mai are simplul aspect politic și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obținut chiar dreptul de a depune regele care nu respecta condițiile impuse la încoronare 107. În perioada secolelor XIV-XV, stările din toate țările Europei urmăreau să fixeze definitiv condiția lor colectivă în planul dreptului public. Complementaritatea sferei de drepturi și partajul suveranității puteau fi stabilite cât mai exact numai printr-un contract. Acesta nu se mai realiza de la individ la individ, ci de la suveran la stările organizate corporativ: drepturile din contract (charta, pacta conventa) sunt drepturi de grup, ele accentuează caracterul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIV-lea, antrenează două consecințe: o limitare contractuală a puterilor care încearcă să mențină moștenirea regimului feudal, și o diversitate de situații politice și juridice, care impun puterilor să trateze 113. Investite cu drepturi publice, stările participă la guvernare în cadrul partajului contractual al suveranității. De la începutul secolului al XIII-lea stările devin mai puternice și acționează împreună în majoritatea țărilor Europei. Apariția noii nobilimi și a orășenimii a determinat însă reacții și poziții diferite față de monarhie, iar aceasta va înțelege că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este legată de modificările politice datorate crizei de sistem a regatului maghiar în secolul al XIII-lea și transformarea comitatului regal în comitat nobiliar. În acest fel, o parte din puterea regală este deja uzurpată de nobilime, care va impune partajul contractual al suveranității. Conform hotărârii Dietei din anul 1298, doi membri aleși de Dietă făceau parte din Consiliul regal, Dieta asigurându-și astfel controlul asupra Consiliului. Decretul a rămas în vigoare până în anul 1301 și apoi, cu mici modificări, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Modelul său nu se limitează la politică, ci tinde să se extindă în domeniile economic, religios etc. considerate instrumente în serviciul puterii absolute a regelui. Statele Generale vor fi convocate și în anul 1614, dar echilibrul pe care îl impunea partajul contractual al suveranității era rupt definitiv. Cu acest prilej ele vor formula, în sprijinul monarhiei, principiul că pe pământ nu există o altă putere, spirituală sau temporală, care să aibă vreun drept asupra regatului, în afara monarhului suveran. Stările s-au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
centre exterioare trebuie să arate o afișare budistă mereu mai puternică. Fuziunea acestor spirite cu budismul, asimilarea lor într-un spațiu budist este cu atât mai simptomatică cu cât ele se înscriu într-o relativă ruptură în raport cu vechile linii de partaj care separau geniile pagodelor sub monarhia budistă. Filtre sistematice, mediatori de simbolizare și interpreți dedublați ai raporturilor sociale, geniile se află în centrul articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cunoaște o expansiune însemnată. Ea arată în plus, de la un capăt la altul, o propensiune pentru contestarea constantă a modalităților de acțiune, întotdeauna considerate nesatisfăcătoare, ale căror obiective condensează însă din ce în ce mai mult noțiunea de dezvoltare în jurul unui imperativ construit în partaj binar: inserția pe o piață mondială impunându-și caracterul său de evidență incontestabilă, pe de o parte, repararea sau prevenirea efectelor devastatoare atribuite acesteia din urmă, pe de alta. În punctul acesta precis, aceste evoluții sunt strâns corelate cu desfășurarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea X, acestea devin acum: Un etnolog la Y sau Un etnolog într-o instituție dată. 95 G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal pentru a ajunge la absurda contemplare a "eului" cercetătorului de către sine. G. Lenclud (coord.), Vers une ethnologie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de grădinițe, de cele mai multe ori în cogestiune cu întreprinderile unde lucrau părinții. În plan teritorial, un rol important în implementarea legislației referitoare la egalitatea de gen, revenea administrației locale. Instanțele erau implicate mai ales în probleme familiale (divorț, custodia copiilor, partajul bunurilor) și avantajau, în general, femeile. Probleme legate de locul de muncă ajungeau rarisim în instanță, deși, potrivit Art.172.din Codul Muncii: "Litigiile dintre persoanele încadrate în muncă și unități, în legătura cu încheierea, executarea și încadrarea contractului de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
extindere a umbrei și lărgire a perspectivei locatarilor. Cu un citat din memorie, într-un târziu șeful lor subliniase misterios că rolul acoperișului chinezesc de altădată era să susțină, nu să fie susținut, și că astfel el ar fi făcut partajul echitabil între domeniul celest și cel pământesc. Se constatase aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui. Domnul Ian Rechner, șeful delegației, aducea cu el toată priceperea nordică într-ale canalelor și drenajului hidrografic presupusă de întemeierile arhitecturale; ceva din excesul ce îmbibă funciar ființa umană trebuia condus în afară spre a o putea așeza, deși partajul punea mai multe probleme decât apăreau la prima vedere. În cazul nomazilor, ștergerea urmelor reprezenta tocmai garanția clandestinității, adică gestul prin care modul lor de a fi își rezerva privilegiul accesului la posibilități mai puțin licite, refuzându-l totodată curioșilor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de nevoia creării și consolidării unității naționale. Numai că opțiunea politică a marii boierimi în favoarea Rusiei, întemeiată pe experiența tristă a deceniilor anterioare și exprimată prin amputările teritoriale săvârșite succesiv, în 1775 și, respectiv, 1812, ca și prin proiectele de partaj încă existente, generând îngrijorări majore, a condus la întărirea influenței împărăției pravoslavnice în Principate, vădită și confirmată, mai întâi, prin natura și conținutul Convenției de la Akkerman (7 octombrie 1826) și, apoi, prin textul Tratatului de la Adrianopol (2 septembrie 1829), care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]