8,224 matches
-
poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu regularitate în biserică și îmi dau seama, cunoscând bine viața Sfântului Silvestru și recitind acest cuvânt al patriarhului Teoctist din Catedrala San Giovani , Laterno, ce cuprins teologic și ce formă frumoasă, artistică, literară, avea cuvântul acesta, pe care îl avem aici, la biserică, din anul 2003. Părintele Profesor Constantin Galeriu a trecut la cele veșnice pe data de
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
trebuia popa Gheorghe să-și anunțe superiorii de la patriarhie de rîvna lui? Nu putea să trăiască mai departe cu modestie, așa cum îi stă bine unui slujitor al bisericii, ce își primește salariul lunar direct de la Dumnezeu?! Biserica trebuia sfințită de patriarh?! Fără el nu exista? Atunci, eternitatea de cine este condiționată, tot de patriarh?! Thomas mi-a spus că nu-și dă seama pînă unde se întinde ambiția lu' popa Gheorghe și nici nu-l interesează acest subiect. Uite, părinte, i-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 24-25 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348366_a_349695]
-
putea să trăiască mai departe cu modestie, așa cum îi stă bine unui slujitor al bisericii, ce își primește salariul lunar direct de la Dumnezeu?! Biserica trebuia sfințită de patriarh?! Fără el nu exista? Atunci, eternitatea de cine este condiționată, tot de patriarh?! Thomas mi-a spus că nu-și dă seama pînă unde se întinde ambiția lu' popa Gheorghe și nici nu-l interesează acest subiect. Uite, părinte, i-am spus eu; problema cu apa sfințită este adevărată, dar trebuie să-mi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 24-25 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348366_a_349695]
-
observăm în această primă parte (primul volum) a sintezei sale influența binefăcătoare a nenumăratelor scrieri despre frumos, care fac parte din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
numit Ianus, avea haine murdare spunea una Raluca Ion, iar poetașul Dinescu, în zeflemea, zicea în redacția „Adevărului”, am și eu speranțe că voi calcă pe urmele mai tânărului meu coleg, mai tanar cu 100 de ani, si ca urmașii Patriarhului mă vor blagoslovi cu titlul de sfânt. Vorbele acestea au căzut că un trăznet peste noi. Albul din jur parcă căpătase culoarea cenușie. - Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!, am auzit vocea Sfintei Mării venind de undeva de un Sus
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existențială, spre a defini acel nou tip de umanism, destinat zilei de mâine, despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirmă că „trebuie să redescopere legătura profundă dintre libertate și sfințenie” . În prezent, Biserica desfășoară activități de asistență socială prin sistemul propriu, având suport de organizare legile emise de stat, promovând politicile sociale și măsurile de protecție socială pe
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existențială, spre a defini acel nou tip de umanism, destinat zilei de mâine, despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirmă că „trebuie să redescopere legătura profundă dintre libertate și sfințenie” . II. Despre gândirea teologică și acțiunea socială a Bisericii în lumea contemporană 1. Abordarea teologică a persoanei umane Această problemă pe care o vom aborda în paginile care
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
neamului fiecărui popor . Și la noi, la români a fost tradusă, comentată și tipărită ,,Cântarea Cântărilor” atât de ,,Personalități ale vieții ecleziastice, culturale și literare precum : Pr.Prof. Dr. Nicolae Neaga, Pr. Vasile Radu și Scriitorul Gala Galaction, apoi Nicodim Munteanu - Patriarhul României, Ioan Alexandru, Petru Creția.”. [30] Pe lângă aceste personalități, această carte a fost tradusă și tipărită în versuri de Iuliu Dragomirescu, Corneliu Moldovan, Emilian Păsculescu Orlea, Radu Cârneci, precum și I.P.S. Bartolomeu Anania. [31] În spiritualitatea românească această sublimă scriere poetică
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
și se deschide către Dumnezeu”. [41] [1] Pr.Prof.Dr. Nicolae Neaga - Mitropolia Olteniei, pag.186 [2] Studiul Vechiului Testament - Manual pentru Instituțiile Teologice, E.I.B.M.B.O.R. București, 1985, Pag.324 [3] P.Join ,,Le Cantique des Cantiques,, p. 10-11 [4] Comentariu- Patriarhul Nicodim Munteanu [5] Prof. Dr. Vasile Tarnavschi, Cernăuți, 1928 [6] Ibidem [7] Biblia sau Sfânta Scriptură, Traducere, note și comentarii de I.P.S. Bartolomeu Anania, ediția jubiliară a Sfântului Sinod București, 2001 [8] Petru Creția ,,Cântarea Cântărilor” tradusă și comentată ed.
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
Armenia, Egipt ori Siria. Aceste segmentări și fracționări confesionale stabilite în urma unor divergențe de ordin hristologic, generau noi diviziuni profunde de genul celor de ordin politic sau cultural, între diferitele populații semitice. În cadrul Imperiului Otoman minoritățile arabo-creștine erau sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol, secondat de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
segmentări și fracționări confesionale stabilite în urma unor divergențe de ordin hristologic, generau noi diviziuni profunde de genul celor de ordin politic sau cultural, între diferitele populații semitice. În cadrul Imperiului Otoman minoritățile arabo-creștine erau sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol, secondat de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt de la Alexandria, iar pentru restul Imperiului de către Patriarhul armean a cărei autoritate se întindea și asupra siriacilor-iacobiți, ca și asupra nestorienilor de la frontiera turco-persană, vorbitori ai limbii arameene. Maroniții proveneau dintr-o erezie ieșită din monofizism, numită monotelism, care
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt de la Alexandria, iar pentru restul Imperiului de către Patriarhul armean a cărei autoritate se întindea și asupra siriacilor-iacobiți, ca și asupra nestorienilor de la frontiera turco-persană, vorbitori ai limbii arameene. Maroniții proveneau dintr-o erezie ieșită din monofizism, numită monotelism, care accepta în persoana lui Iisus Hristos o singură voință
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
1386), acest teritoriu făcea parte din Mitropolia Moldovei, care era păstorită de ierarhi români, cu reședința la Suceava și apoi la Iași[1]. Când Biserica Ortodoxă Rusă l-a ales, în anul 1448, pe Mitropolitul Iona (fără a avea binecuvântarea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol), considerându-se ca fiind autocefală (recunoscută ca atare de Patriarhia Ecumenică de abia în anul 1589, în timpul primului patriarh cu numele de Iov), aceasta nu avea jurisdicție canonică asupra teritoriului dintre râurile Prut și Nistru. Foarte târziu
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
1]. Când Biserica Ortodoxă Rusă l-a ales, în anul 1448, pe Mitropolitul Iona (fără a avea binecuvântarea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol), considerându-se ca fiind autocefală (recunoscută ca atare de Patriarhia Ecumenică de abia în anul 1589, în timpul primului patriarh cu numele de Iov), aceasta nu avea jurisdicție canonică asupra teritoriului dintre râurile Prut și Nistru. Foarte târziu, în anul 1812 - anul anexării lui injuste de către Imperiul Țarist - acest teritoriu a fost inclus, în mod necanonic, în jurisdicția Bisericii Ortodoxe
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
moldovenești", cu mitropolit moldovean în frunte, preeminența limbii române în actele de cult și în învățământul religios. La 21 noiembrie anul 1917, în urma dezbaterilor unui larg sobor, la care a luat parte și arhiepiscopul Chișinăului, Atanasie, era înscăunat la Moscova patriarhul Tihon, care era de acord cu "democratizarea" Bisericii, însă se pronunța pentru menținerea unității Bisericii ruse, așa cum fusese ea în perioada imperială. Preluarea puterii de către bolșevici și evenimentele politice internaționale au schimbat însă dramatic și cursul evenimentelor pe plan bisericesc
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Române de a participa cu o delegație la lucrările soborului din vara-toamna anului 1917, acela care urma să dea o nouă organizare Bisericii Ortodoxe Ruse. Delegația română a fost condusă de Episcopul de Huși, PS Nicodim Munteanu, cel care, în calitate de patriarh, va efectua, peste aproape 30 de ani, o nouă vizită la Moscova, atunci însă în cu totul alte condiții. Conform raportului întocmit de înaltul ierarh, delegația română a sosit la Moscova pe data de 31 august anul 1917, fiind primită
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
primatul României, să promoveze limba română în biserică și școlile teologice și să accepte o dezvoltare a bisericii basarabene în limitele impuse de legile statului român. Plecând la Moscova, pentru a lua parte la lucrările Sinodului rus, Atanasie a cerut patriarhului Tihon să trimită o "scrisoare irenică" mitropolitului Pimen al Moldovei (datată 23 mai anul 1918). Prin această scrisoare, Patriarhul Rus punea la îndoială realitatea unirii Basarabiei cu România, cerând ca problemele bisericești să fie discutate abia după încheierea păcii și
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
în limitele impuse de legile statului român. Plecând la Moscova, pentru a lua parte la lucrările Sinodului rus, Atanasie a cerut patriarhului Tihon să trimită o "scrisoare irenică" mitropolitului Pimen al Moldovei (datată 23 mai anul 1918). Prin această scrisoare, Patriarhul Rus punea la îndoială realitatea unirii Basarabiei cu România, cerând ca problemele bisericești să fie discutate abia după încheierea păcii și retrasarea noilor granițe. La fel ca și Atanasie, Tihon afirma că modificarea granițelor nu trebuie, de la sine, "să rupă
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
după încheierea păcii și retrasarea noilor granițe. La fel ca și Atanasie, Tihon afirma că modificarea granițelor nu trebuie, de la sine, "să rupă imediat legăturile canonice cu Biserica Rusă și să se supună jurisdicției canonice a Bisericii Române". Din nou, patriarhul rus venea cu eternul argument al "Sfintei Rusii", invocând faptul că situația din anul 1918 nu poate fi comparată cu cea din anul 1812, deoarece atunci Rusia "a eliberat" pe creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
anul 1812, deoarece atunci Rusia "a eliberat" pe creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și a "civilizat-o", în timp ce se sugera că evenimentele din anul 1918 ar fi un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să fie hotărâtă de basarabenii înșiși: Este cu totul natural și chiar necesar în momentul de față a întreba clerul și poporul basarabean cum și în ce formă ar dori ei să
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
și Biserica Română". "Poporul" trebuia să-și exprime voința prin Soborul local sau prin Adunarea Eparhială și, în funcție de deciziile adoptate, Sinodul rus urma să ia o hotărâre. 7. Despre integrarea Basarabiei în cadrele Ortodoxiei românești - expresie a voinței poporului Scrisoarea Patriarhului Tihon a fost privită de către basarabeni drept semnul prin care Patriarhia Moscovei deschidea posibilitatea reunirii bisericești a românilor. În schimb, partea rusă va interpreta în mod diferit gestul. Loviturile primite de Biserica Rusă în acei ani din partea bolșevicilor au împiedicat
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
ocupații armate ale Basarabiei[6]. Ce ar trebui să știe Patriarhia de la Moscova? Că în canonul 34 apostolic se spune limpede: „fiecare episcop și credincioșii săi, vor asculta de cel mare din neamul lor”[7]. Ori moldovenii sunt români și Patriarhul românilor este la București. Biserica rusă și-a arogat de la sine putere jurisdicția canonică asupra Basarabiei, în urma unui fals istoric, pactul Hitler-Stalin. Mai mult, ocupația politică a însemnat și ocupația canonică, chiar și fără un tratat, fie el legal sau
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Material documentar întocmit de Stelian Gomboș. [1] http://www.patriarhia.ro/ro/relatii externe/probbas 1.html [2] Patriarhia Română sub îngrijirea Inalt Prea Sfintitului Nestor Vornicescu Mitropolitul Olteniei ; apare cu binecuvântarea Prea Fericitului Parinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Adevărul despre Mitropolia Basarabiei , Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, p.6. [3] http://www.biserici.org/show events.php?id=23014 [4] http://www.dejure.md/library upld/d22.txt [5] http
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
care a fost și pedepsit pentru asta și este modelul cel mai convingător, ca să nu mai vorbim de epoca iconoclastă. Dar nu trebuie zis că modelul unui Sfânt Părinte este să se opună puterii politice, ci doar atunci când este nevoie. Patriarhul Atanasie la Bizanț a făcut o mare reformă chiar înainte de problema palamită a energiilor divine necreate, în secolul al XIV-lea; sau Mitropolitul Filip care a murit asasinat în timpul domniei lui Ivan cel Groaznic în Rusia. Al doilea punct: problema
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]