3,386 matches
-
poezie: Epilog, de Neculai Roșca, Seara-n codru, de Al Biletchi-Oprișanu, Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
studenți, fiind în afara normelor universitare. În concret se făcea referire la directorul ziarului Gazeta Poporului. Traian Brăileanu care curios lucru, nepotul unui evreu și al unei evreice, colaborator la revista Wahrheit și profesor de științe sociale, dădea lecții de fals patriotism studenților săi. În același număr ziarul informa: condamnarea a 10 studenți gardiști la câte 3 ani închisoare iar doi la câte un an de către Consiliul de război din Cernăuți. Criticând fascismul și în special rasismul, Petre Andrei a căzut în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știre: La Vaslui sa stins din viață Constantin Țurcanu plutoniermajor, erou, care în toate cele trei războaie, la 1877, împotriva turcilor, la 1913, în campania din Bulgaria și la 1916 în Războiul cel Mare, a purtat și a apărat cu patriotism drapelul regimentului 25 infanterie... (nr.9/27 noiembrie 1932). Numărul 13, ziar scos de Crăciunul lui 1932, cu un editorial „De Crăciun”, scris de dr. C.Jeleriu, redactorul responsabil al foii, cu un sfat „Păziți-vă de netrebnici”, cu un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în ruină prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate și pensiuni exorbitante”. ... Convins că împărtășiți și dumneavoastră sentimentele mele patriotice, sunt și rămân al dv. Devotat servitor, I.L. Caragiale, fost impegat cl.I în administrația Centrală R.M.S. Trecând peste bruma de patriotism pomenită, gazetarii de la Poporul consemnau știri diferite la 25 decembrie 1926: „Cât costă pe țară un parlamentar? Din calcule făcute reiese că un parlamentar încasează anual aproximativ 312.000 lei. Din costurile lor personale, ce profit dau ei țării în schimbul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ca fiică a Bisericii, școala rămâne și ea în atenția Foaei ... „Carele e caracterul și tendința învățământului public la noi?” era documentarul semnat de A. Hurmuzachi în numărul 3/martie 1868, care spunea „Școala adevărată pe'ntru onoarea umanității e patriotismul, precum școala patriotismului e spiritul familiei.” Exista instituția cenzurii? După cum se știe, în ziarul Dâmbovița din 3 ianuarie 1859. Dimitrie Bolintineanu spunea că multă vreme la români n-a existat cenzură atâta vreme cât n-a existat presă, scriitori și nici cititori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bisericii, școala rămâne și ea în atenția Foaei ... „Carele e caracterul și tendința învățământului public la noi?” era documentarul semnat de A. Hurmuzachi în numărul 3/martie 1868, care spunea „Școala adevărată pe'ntru onoarea umanității e patriotismul, precum școala patriotismului e spiritul familiei.” Exista instituția cenzurii? După cum se știe, în ziarul Dâmbovița din 3 ianuarie 1859. Dimitrie Bolintineanu spunea că multă vreme la români n-a existat cenzură atâta vreme cât n-a existat presă, scriitori și nici cititori. Regulamentul Organic însă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cea interbelică, a avut, după câte se știe, scăderile inerente, față de care presa n-a rămas indiferentă. Corupția, arivismul, îmbogățirea rapidă, dezmoștenirea mulțimii etc. erau frecvente și atunci, dar ziarele s-au ridicat împotriva celor lipsiți de onestitate și dăruirea Patriotismul nu era un cuvânt de ocară. Dezvăluind asemenea tare sociale, presa s-a ocupat și de multe alte probleme, unele fiind reținute de subsemnatul pentru a proba interesul pentru știință, folclor, clarviziunea ziariștilor. Astfel, cititorii se vor întâlni cu rânduri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
optimistului, împănată cu fraze de genul: "Construcția socialismului este pentru noi o problemă națională, și a solicita scriitorului să fie un magistral incitator la fapta de ridicare a civilizației materiale și a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său. E lesne de dedus, chiar de aici, că rolul literaturii într-un regim socialist este de a ridica conștiința la nivelul existenței. Oricînd și oriunde, marele creator a intuit încleștările de clasă, sugerînd imaginea viitoare a unei existențe mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oamenii vorbeau despre el ca și cum ar fi fost încă prezent. Cahuleanu era pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun, poet basarabean născut la Cahul, din tată german și mamă cu sînge grecesc, amestec ideal pentru nașterea unui mare patriot român. Din patriotism spărsese el piatră la canalul Dunăre-Marea Neagră, într-o primă condamnare măruntă, doar la patru ani, iar acum, pentru că nu se învățase minte și recidivase în aceeași culpă a patriotismului, justiția populară îi dăduse exact atît cît ar fi meritat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
grecesc, amestec ideal pentru nașterea unui mare patriot român. Din patriotism spărsese el piatră la canalul Dunăre-Marea Neagră, într-o primă condamnare măruntă, doar la patru ani, iar acum, pentru că nu se învățase minte și recidivase în aceeași culpă a patriotismului, justiția populară îi dăduse exact atît cît ar fi meritat de la început: optsprezece ani de muncă silnică. Prima condamnare o primise pentru o carte de poezii publicată la Chișinău, în 1944, Cîntece de dor și de război, și pentru o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
siropoase ? Când dumneata, își îngroașă brusc vocea Eliade, ești deja atât de faimos și influent și ai putea să cânți și ceva despre țară, mai ales în situațiunea de acum, când e atâta nevoie. Ah, nu mi se potrivesc mie patriotismele, iar politică nu fac defel. — Păi, cum adică, vă e totuna un liberal c-un comunist ? — Dar nici că -mi pasă, amândoi pot să iubească la fel. Eu nu cânt doar pentru unii sau alții, râde Cristi. Își comandă amândoi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
apoi, des- chiderea monarhiei către Vest și implicarea alteței sale în toate domeniile, până și ca soră de caritate în spitalele militare, au făcut-o să fie foarte iubită de popor, care o ținea în suflet drept un model al patriotismului și al conștiinței civice. Nu a fost deloc întâmplătoare efervescența culturală din anii ce au urmat, regina fiind o împătimită iubitoare și colecționară de artă, ea susținând tot timpul personalitățile artistice ale vremii, în special prin burse și bani, oferindu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
diferit de ceea ce făceau colegii săi din conducerea celorlalte țări comuniste din Est, a Împins-o spre putere, dând la o parte fără menajamente vechi tovarăși de-ai lui, inși cu experiența puterii și posedând elemente de moralitate și de patriotism. (I-am citat mai sus.Ă Străin și dușman așa cum numai unul „de-al nostru” poate fi, un fel de pion al unei alte lumi, eternă și ea, acea marginalitate istorică și morală, lumpenul moral și național, cei fără origini
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
manuale, dar și din biblioteci, iar mulți istorici literari prestigioși, un Balotă, de exemplu, dar și alții, erau presați să scoată textele exegetice care se ocupau de scrierile sale din cărțile lor de sinteză. Nu, nu m-am Întors din „patriotism” - doar În martie ’90 -, am făcut-o dintr-o expansiune morală, doritor de a participa la bucuria națională, colectivă și, mai ales, uimit și „Înfometat” de acea „justiție” care a operat, ca un Deus ex machina, sub ochii noștri, noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
doritor de a participa la bucuria națională, colectivă și, mai ales, uimit și „Înfometat” de acea „justiție” care a operat, ca un Deus ex machina, sub ochii noștri, noi, „obișnuiți” de secole cu injustiții și brutale contra-adevăruri sociale. Nu din patriotism și nici pentru că mă „speria” exilul, cel german sau francez, familia mea, soția mea, se găseau „acolo”, În „libertate sau bogăție”, aveam un editor și mă aflam Într-un „vis” al pubertății, ne-exprimat niciodată - un vis al multor scriitori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mea, soția mea, se găseau „acolo”, În „libertate sau bogăție”, aveam un editor și mă aflam Într-un „vis” al pubertății, ne-exprimat niciodată - un vis al multor scriitori români! - de a „fi publicat la Paris!”. Nu, repet, nu din patriotism. Patriotism, În cazul meu, dacă vrem să forțăm lucrurile, e poate faptul că eu continui să scriu Într-o limbă de „circulație restrânsă” cum se zice, argument al multor scriitori care, visând „gloria europeană”, dau vina pe „limbă” - iată un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
soția mea, se găseau „acolo”, În „libertate sau bogăție”, aveam un editor și mă aflam Într-un „vis” al pubertății, ne-exprimat niciodată - un vis al multor scriitori români! - de a „fi publicat la Paris!”. Nu, repet, nu din patriotism. Patriotism, În cazul meu, dacă vrem să forțăm lucrurile, e poate faptul că eu continui să scriu Într-o limbă de „circulație restrânsă” cum se zice, argument al multor scriitori care, visând „gloria europeană”, dau vina pe „limbă” - iată un alt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În „stăpânire”, a-l susține, a-l forma la rândul lui, a-l nutri și a-i da propria-i imagine, propriul „relief”. Sunt convins că generațiile mai tinere, citind aceste rânduri „inflamate de un romantism depășit” sau de un „patriotism de școală, belferesc, depășit”, vor zâmbi, ei, care au devenit acum voiajori internaționali și care nu dau multe parale nici pe „unitatea națională”, nici pe „România” și, și mai puțin, pe noi adulții și bătrânii unei „alte ere”, cei care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
avea intenția să meargă atât de departe. „Liberalizarea“ rusească, denunțarea „cultului personalității“ și schimbarea, cam peste tot, a vechilor garnituri de staliniști erau de natură să-l neliniștească. Îndepărtarea lui de Uniunea Sovietică se explică nu numai prin motive de „patriotism“, ci și prin teama de a-și pierde poziția, dacă s-ar fi lăsat atras În mișcarea declanșată de Hrușciov. A mizat, așadar, pe dubla carte a patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îndepărtarea lui de Uniunea Sovietică se explică nu numai prin motive de „patriotism“, ci și prin teama de a-și pierde poziția, dacă s-ar fi lăsat atras În mișcarea declanșată de Hrușciov. A mizat, așadar, pe dubla carte a patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând Albania), nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și de comuniști, a fost Înfățișat Într-o lumină negativă de-a lungul perioadei comuniste (deși cu o oarecare atenuare a tonului În anii naționalismului lui Ceaușescu). După 1989, mulți români au ajuns să vadă În el o personificare a patriotismului și anticomunismului. Dar cum să-l asociezi cu democrația și cu respectul datorat celuilalt? Nucleul dur al admiratorilor săi este alcătuit din partizanii soluțiilor autoritare și xenofobe, aparținând Îndeosebi Partidului România Mare — cam tot aceiași care au și nostalgia lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Felicitând din suflet pe autori (Jenița să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar potrivitele propuneri de realizări muzeistice să devină, de asemeni cât mai curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul celor două volume „Arpegii pentru patru anotimpuri” (vol. II apărut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În care nu s a Întâmplat nimic. Prea s-au Întâmplat, din totdeauna, multe și Însemnate fapte ce au legat acest „colț de romantică Moldovă” de istoria cea mare a țării... Și voi știți că nu-i de vină, doar „patriotismul local”. Nu? Încă o dată, toate cele bune. Cu drag, Melanica </citation> <citation author=”OSTAP Melania” loc=”Iași” data =”10.III.1983”> Dragii mei, Căutând să fac rânduială În gândurile și planurile mele În legătură cu cele ce ar trebui să mai aflu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dimitriu, Mâine intrăm În noul an 1976. Cu emoție Îmi amintesc de amabilele Dv. atenții, auspiciindu-mi-se atâtea rodnice conferințe la Suceava și Fălticeni. Dv. și dl. prof. Bălan m-ați impresionat adânc prin devotamentul pentru tot ce reprezintă cultură și patriotism. De aceea, vă rog să primiți urări sincere de sănătate și Împliniri bogate. Aștept apariția volumului proiectat . La mulți ani cu Întreaga familie, Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SMÂNTÂNESCU Dan” loc=”Buc.” data =”8 ian. 1977” desc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
călătorind în Vest și, mai ales, în Est. Cei care o scaldă, că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori de iluzii, dar sunt oameni periculoși, lipsiți de orice urmă de patriotism. Nici în cele mai negre coșmaruri să nu ne imaginăm România pusă să tragă la o căruță care s-a sfărâmat o dată. A doua oară s-ar putea să ne fie fatal. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Brașov, iulie 2000 Chingiz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]