19,061 matches
-
profesor, profesor doctor. Este primul român căruia i s-a acordat titlul academic de doctor în educație fizică la “Universite Libre de Bruxelles”, în 1968. Activitatea să academică s-a desfășurat la Politehnica “Traian Vuia” și la “Universitatea Timișoara”. După pensionare, a cooperat cu Academia Română, Filiala Timișoara, care i-a apreciat o serie întreagă de studii de specialitate. Ulterior va fi ales ca membru titular al Academiei Româno-Americane din SUA. La vârsta de 82 de ani, Prof. Univ. Constantin I. Bucur
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
de investigare; 3. Secția de istorie și arta militară; 4. Cenaclul “George Bacovia”, cu subsecții de pictură, sculptură, grafică, literatura, film, televiziune, arta sportului, de acestea din urmă răspunzând Prof. Cristian Bucur, designer, pictor, sculptor și grafician din Mannheim. După pensionare, în 1986, în urma unei vizite și cunoscând limba germană, s-a stabilit definitiv în Germania, la Mannheim, unde și-a transferat și continuat întreaga activitate, continuându-și muncă publicistica și difuzând lucrări de cercetare, broșuri, teze de doctorat și medalioane
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America și Canada (din 1965), iar în anul 1967, a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit. După întoarcerea din Statele Unite (1976) și până la pensionare, survenită în 1982, este director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1982, s-a retras la Mânăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului. La 21 ianuarie 1993, Sfântul Sinod l-a înscăunat Arhiepiscop al
DE DRAGUL PĂRINTELUI MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347723_a_349052]
-
-i putea să lucrezi la vârsta pe care o ai.”? mă întreabă fetiță." Undeva lângă mașini, lângă automobile- i-am răspuns,- pentru că acestea mi-au plăcut tare mult în ultimi ani. “Ingineria mecanică” practicată în țară câțiva ani buni înainte de pensionare, aici în America nu mai ține să o practic, dar mi-ar place totuși - îi spuneam fiicei mele - să ascult glasul motoarelor, să le ascult “inima” cum bate și să le întrețin funcționarea. Prin intermediul unei cunoștințe ( G.G.) - regulă ce funcționează
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
îi răpea foarte mult din puținul timp liber pe care-l avea la dispoziție. A publicat în presa centrală și locală, la ziare importante ale acelor timpuri, cum ar fi „Scânteia”, „România liberă”, „Flacăra Iașului” și altele. Aflat la vârsta pensionării, a continuat activitatea publicistică, ocupându-se, în special, de cititori la diferite rubrici cu caracter de permanență. În paralel cu publicistica s-a ocupat atent de pregătirea și publicarea mai multor volume de autor în care, în mod deosebit, a
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
boală. Slujba prohodirii și a înmormântării a avut loc în ziua de 04 ianuarie 2006, orele 12,00 la Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe - Purtătorul de biruință” - la care a slujit, cu timp și fără timp, din anul 1979 până la pensionarea sa care a avut loc în anul 2000. Slujba a fost oficiată de un impresionant sobor de preoți și diaconi avându-l ca protos pe P.S. Părinte Dr. Petroniu Sălăjanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului. În dimineața
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
intre în învățământ ca profesor suplinitor. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași la care se califică în domeniul literelor. Lucrează ca profesor de limba română la Școala generală "Dumitru Mărtinaș" din Butea până la pensionare (1990). Fiind un mare iubitor al naturii, refuză propunerea de-a se fixa într-un mediu urban. Așa că trăind în mijlocul ei și bucurându-se de beneficiile sale, a considerat că e de datoria lui s-o și cânte. Deși atracția
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
și întinderi să fie ca stelele, copii în ultimă instanță, ai Universului, refuzul la singurătate și lipsă absolută de origine și identitate. Educatoarea Nicoleta Pascaru are identitate cu cerul. A petrecut, într-o carieră pedagogică apropiată de limita activă, necrezuta pensionare (dacă e privită cât pare de tânără și frumoasă), generații după generații de copii. Sunt oameni, din păcate, și în rândurile unor cadre didactice, uneori atât de înghesuiți în propriile piei groase, de urs, încât dragostea pentru copii are față de
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
de consternare a pus stăpânire pe învățător. Dând să se dezmeticească, s-a întrebat dacă nu cumva este bolnav, dacă nu cumva stăpânit fiind dorința de a vedea sfârșitul comunismului, vede, în orice banalitate, prevestirea sfârșitului acestuia. Avea obiceiul, înainte de pensionare, ca din când în când, să mai citească câte o carte de povești. Asta fiindcă, asemenea Mitrului, cele povestite de vârstici i-au fost baza educației, dar și pentru a fi cât mai aproape de sufletul micilor lui elevi. Chiar dacă, din
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
cetățeni acestei țări. Vreau să atrag atenția guvernanților că au mai rămas ne luate câteva măsuri de creștere a taxelor și impozitelor după cum urmează: 1. Reangajarea obligatorie a pensionarilor (când locurile de muncă vor fi asigurate) și majorarea vârstei de pensionare la 80 de ani. Cei care au tupeul să moară mai devreme, urmașii vor plăti drept pedeapsă 12 salarii medii pe economie pentru fiecare an dintre cei rămași până la data când ar fi împlinit 80 de ani. 2. Impozitarea consumului
MĂSURI ANTICRIZĂ ( PAMFLET ) de IONEL CADAR în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365116_a_366445]
-
eliminând din viața sa o activitate care ocupase un loc important până atunci și rămânând numai cu celălalt timp al său, cel privat. Dacă însă acest timp nu a fost umplut de conținut de-a lungul întregii vieți, perioada de după pensionare va fi trăită cu sentimentul inutilității, al frustrării și al tristeții. Această disociere, separare între viața particulară și muncă este adâncită de modul în care lumea contemporană înțelege activitatea (profesia): în societatea actuală, omul devine o rotiță într-un sistem
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
sa intelectuală de excepție, pentru calitățile și aptitudinile profesionale, precum și pentru capacitatea de gestionare și soluționare a diverselor probleme, având o fire de luptător cu șanse de mare învingător. Și dreptate au acești oameni care cred în doctor, căci după pensionarea sa, fără voie, Nicolae Bulumac nu a renunțat la visul cel mare, nu a stat cu ochii ațintiți spre orizontul așteptării, ci și-a suflecat iarăși mânecile și s-a apucat de treabă, căci nicio forță din lume nu-l
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
să-i admir determinarea de a-și păstra fidel drumul personal și faptul că a rămas egal cu el însuși. Nu s-a temut de pașii mărunți cu care să facă iarăși deschiderea unui nou drum al împlinirilor, nici măcar după pensionarea sa. L-am găsit implicat în munca de pe șantier, nu departe de spital, locul lui de suflet, având în plan transformarea unui fost așezământ din curtea sa, în camere de locuit, chibzuind în așa fel, încât viitorii vârstnici, pensionari, să
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
nimic: este tocmai timpul, de trecerea căruia se teme îngrozitor, și pe care dorește s-o ascundă (operații estetice, tratamente geriatrice, comportament indecent sau promovare a unui stil de viață nonconformist, adolescentin - la vârsta senectuții, angajarea în muncă și după pensionare, invocând falsa penurie etc.). Trecutul nu-l mai interesează: cultul strămoșilor, cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > AL FLORIN ȚENE - JOCUL DE ȘAH Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În ultimii doi ani, până la pensionare, Doru-Sorin nu mai avea răbdare. I se părea o veșnicie cele șaptesute trezeci de zile până la marea zi a ieșirii la pensie. I se urâse să se scoale zilnic la patru dimineața, să ia primul tramvai care să-l ducă
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
părinți. Celălalt i l-au dat nașii. Se pare că Sorin era mai îndemânatic la acest joc al minții. Mai întotdeauna câștiga. „Adevărul este că sunt părtinitor. Înclin să folosesc formulele cele mai bune când mut pentru Sorin.” În ziua pensionării colegii i-au făcut cadou un costum de haine, o umbrelă și un geamantan. - Pentru călătorii nenea Sorin! - Să ai viață lungă, cu sănătate! I-au urat colegii, într-o mică ceremonie, organizată în clubul unității. Emoționat a mulțumit cu
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
pe poarta unității pe unde a intrat și ieșit de mii de ori. Portarul l-a salutat ca de obicei. Strigându-I din urmă: - Pensie îndelungată! „Cât de mult am așteptat această zi! O viață întreagă am visat la clipa pensionării. De ce oare nu mă bucur?!” Se urcă în primul tramvai și zeci de gânduri îi încrețeau și mai mult fruntea. A privit geamantanul pus alături de banchetă și se gândea la Maria. „Eee ... dacă trăia, ar fi fost altfel. Plecam în
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
preocupări comune aveați cu viitorul cercetător și profesor Sorin Ullea, ce trăsături de caracter, pasiuni v-au atras unul pentru celălalt? Simona IOANOVICI: Îmi citea cu regularitate ceea ce scria dimineața socotind că sunt „omul de pe stradă” care-l citește. După pensionarea sa i-am scris la mașină, apoi la calculator textele. Timp de opt ani m-am luptat cu mare perseverență să-mi obțin casa, o mică parte nu am căpătat-o nici până azi. E la CEDO - evident fără speranțe
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
2009), „Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure” (2012) și broșurile „Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492” (2002), și „Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița” (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. Emilia ȚUȚUIANU: Om de o vastă cultură, profesorul Ullea a lăsat multe lucrări în manuscris pe care dvs. acum încercați să le puneți în valoare, ce cărți ați
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
-am fost, azi nu mai sânt!. Ieri, profesoraș de țară, cu pasiune și ardoare, Cât munceam din zori în seară, bătea vântu-n buzunare. . . Azi și fără de pasiune și. . .cu trudă, trudă mare, Pot s-adun în patru luni, banii pân-la pensionare!. N-am regrete că mulți ani și cu sufletul curat, Am muncit cu puțini bani, pentru școală, pentru sat. Tot ce-am strâns peste ocean, o să duc în România, Banul face un alt ban și alungă sărăcia. . . Înțelesuri câte-am
TRIMIT GÂNDURI PESTE APE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366193_a_367522]
-
volume, Constantin T. Ciubotaru, precum și profesorul scriitor Gheorghe Olteanu. Elena Buică - Buni, născută în Teleorman, la Țigănești, a lucrat mai bine de patru decenii în învățământ, fiind absolventă a Facultății de Litere din Cluj Napoca. Cu mulți ani în urmă, la pensionarea din învățământ, Elena Buică a pornit spre lumea occidentală, în cele din urmă găsindu-și locul cel mai potrivit pentru a-și pune în valoare talentul scriitoricesc, dar și experiența de viață la peste 8.000 de kilometri distanță de
AMBASADOAREA SUFLETULUI ROMÂNESC de GEORGE ZAVERA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366221_a_367550]
-
cel mai mare succes cu care se poate lăuda a fost acela că a reușit să convingă autoritățile de la Dallas s-aducă în ținut drumul de fier. Nu puțini sunt cei care și astăzi vin să-i mulțumească. În pragul pensionării îi moare nevasta. Rămâne cu doi băieți și-o fată. Cel mai mare dintre ei, Pat, urmează cursurile univesității din Mineapolis si devine reporter la Chicago Tribune. Fata, Laura, se perfecționează în prelucrarea și industrializarea bumbacului, îl cunoaște pe Edward
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
la uși pentru a anunța inundațiile, sau strângerea banilor pentru niște veșnice lucrări la acoperiș, plus întocmirea notelor informative despre toți chiriașii către „organe” față de care avea unele îndatoriri și obligații, că doar ele îl pricopsiseră cu slujba aceasta după pensionare! Dar dacă lucrurile au luat un alt curs era pentru faptul că domnul Gheban avea o mică și, de ce să nu recunoaștem, foarte omenească, slăbiciune: discursurile în cadru organizat! Cu alte cuvinte, ședințele de asociație, cel puțin una pe săptămână
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
duceau mereu departe...departe. Nu fuma niciodată nervos, agitat... Aprindea o țigară doar pentru a o savura. Zeci de generații și-o amintesc. Alte pedagoge s-au schimbat...au plecat, au născut, s-au mai îmbolnăvit...ea, niciodată! La vârsta pensionării, s-a retras tăcut. Avea un apartament cochet, ”muzeul ei”, rodul celor 40 de ani de serviciu. Neavând copii sau alte rude, pe la 80 de ani, s-a încredințat unei vecine, cu care mai fuma la o cafea. Vecina, de cum
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
exercițiu spiritual în care adesea uit de toate și chiar de mine. A devenit modul meu de a exista. „Scrierile mele oscilează între tonul autobiografic și cel detașat de context” - Vă rugăm să ne vorbiți despre debutul dvs. literar. - După pensionare am trecut prin mai multe făgașuri - cel mai însemnat a fost rolul de bunică - și apoi m-am așezat în cel al scrisului, la vârsta de 70 de ani. Noul meu drum de viață a avut doi piloni. Cel dintâi
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]