4,422 matches
-
propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau Giusti (1996) și Aboh (2004) la periferia grupului nominal. Vom prezenta, pe scurt, în secțiunile următoare toate aceste concepte teoretice pe care le folosim în analiza datelor românei vechi și moderne. Până la explicitarea conceptelor de mai sus, este necesar să menționăm că adoptăm analizele curente ale structurii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o serie de proiecții sintactice, organizate ierarhic (43): un domeniu lexical (vP), în care se generează verbul și argumentele sale; un domeniu flexionar (IP; engl. Inflectional Phrase), în care se verifică trăsăturile verbale; și domeniul complementizatorului (CP), care include și periferia stângă propozițională (§2.2 infra): (43) CP > IP > vP (ii) grupurile nominale referențiale sunt grupuri ale determinantului (DP; engl. Determiner Phrase) (Abney 1987; Longobardi 1994); structura funcțională a grupului nominal românesc este următoarea (Cornilescu 2005, 2007; Stan 2009; Tănase-Dogaru 2009
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
concentrează asupra descrierii faptelor limbii române (mai ales a perioadei vechi), considerăm că o formalizare cât mai precisă, de tipul celei pe care o adoptăm aici, va reflecta mai bine analizele sintactice pe care le propunem. 2.2 Faze și periferii sintactice Într-un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Faze și periferii sintactice Într-un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să este o structură în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (v. discuția în §III.3.1.1). Odată cu apariția Teoriei fazelor (Chomsky 2001, 2008)39, periferiile au fost considerate proprietăți ale domeniilor fazale. Modulul sintactic interacționează cu modulele interpretative (Formă Logică / Formă Fonologică) într-o manieră ciclică, prin intermediul fazelor; într-o definiție simplificată, fazele sunt fragmente fonosintactice autonome ale derivării sintactice. Majoritatea cercetătorilor acceptă că există
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fonosintactice autonome ale derivării sintactice. Majoritatea cercetătorilor acceptă că există două faze în structura propoziției (C și v) și că grupul nominal, analizat ca grup al determinantului (DP), este tot un domeniu fazal 40. Fazele au abilitatea de a proiecta periferii, domenii care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Periferia domeniului C a fost identificată de Rizzi (1997); Belletti (2004) delimitează o zonă flexionară joasă ("low IP-area") pe care o identifică cu periferia domeniului v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că există două faze în structura propoziției (C și v) și că grupul nominal, analizat ca grup al determinantului (DP), este tot un domeniu fazal 40. Fazele au abilitatea de a proiecta periferii, domenii care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Periferia domeniului C a fost identificată de Rizzi (1997); Belletti (2004) delimitează o zonă flexionară joasă ("low IP-area") pe care o identifică cu periferia domeniului v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru română de Giusti (2005); Cornilescu (2007) și Cornilescu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniu fazal 40. Fazele au abilitatea de a proiecta periferii, domenii care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Periferia domeniului C a fost identificată de Rizzi (1997); Belletti (2004) delimitează o zonă flexionară joasă ("low IP-area") pe care o identifică cu periferia domeniului v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru română de Giusti (2005); Cornilescu (2007) și Cornilescu și Nicolae (2011b). O proprietate importantă a fazelor, formalizată sub forma Condiției de impenetrabilitate a fazelor, este că doar centrul și marginea (echivalentă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Fazele au abilitatea de a proiecta periferii, domenii care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Periferia domeniului C a fost identificată de Rizzi (1997); Belletti (2004) delimitează o zonă flexionară joasă ("low IP-area") pe care o identifică cu periferia domeniului v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru română de Giusti (2005); Cornilescu (2007) și Cornilescu și Nicolae (2011b). O proprietate importantă a fazelor, formalizată sub forma Condiției de impenetrabilitate a fazelor, este că doar centrul și marginea (echivalentă cu periferia, când
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. Periferia grupului nominal a fost descrisă pentru română de Giusti (2005); Cornilescu (2007) și Cornilescu și Nicolae (2011b). O proprietate importantă a fazelor, formalizată sub forma Condiției de impenetrabilitate a fazelor, este că doar centrul și marginea (echivalentă cu periferia, când aceasta se proiecteză) fazelor sunt vizibile pentru operațiuni (ACORDși/sau deplasare) declanșate din afara respectivei faze: (58) Phase impenetrability condition "[Give the structure [ZP Z... [HP α [H YP]]], with H and Z the heads of phases]: The domain of
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
H and its edge are accessible to such operations." (Chomsky 2001: 14) Reiterând obiectivul nostru principal - analiza datelor din română -, vom reține din această scurtă prezentare ideea că domeniul complementizatorului (C), domeniul lexical verbal (v) și grupul nominal (D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili, precum și centrul fazei, pentru operațiuni din afara domeniului lor. 2.3 Parametrul centrului În modelul antisimetric adoptat (Kayne 1994), Parametrul centrului nu se formulează pornind de la conjectura realizării complementului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2001: 14) Reiterând obiectivul nostru principal - analiza datelor din română -, vom reține din această scurtă prezentare ideea că domeniul complementizatorului (C), domeniul lexical verbal (v) și grupul nominal (D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili, precum și centrul fazei, pentru operațiuni din afara domeniului lor. 2.3 Parametrul centrului În modelul antisimetric adoptat (Kayne 1994), Parametrul centrului nu se formulează pornind de la conjectura realizării complementului fie la dreapta centrului său (centru inițial), fie la stânga centrului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tipul (59d). (60) CP > IP > VP (61) * IP qp VP I' 2 2 V0 O I0 tVP [EPP] Odată cu schimbarea setării Parametrului centrului, structurile reziduale cu centru final (OV) au fost reanalizate ca structuri cu deplasare a obiectului în periferia vP / periferia CP, o formă de deplasare A-bar, care nu se bazează pe roll-up movement. Vom reține ideea, spledid argumentată de Ledgeway (2012), conform căreia trecerea de la latină la limbile romanice a constat într-o schimbare progresivă a Parametrului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
59d). (60) CP > IP > VP (61) * IP qp VP I' 2 2 V0 O I0 tVP [EPP] Odată cu schimbarea setării Parametrului centrului, structurile reziduale cu centru final (OV) au fost reanalizate ca structuri cu deplasare a obiectului în periferia vP / periferia CP, o formă de deplasare A-bar, care nu se bazează pe roll-up movement. Vom reține ideea, spledid argumentată de Ledgeway (2012), conform căreia trecerea de la latină la limbile romanice a constat într-o schimbare progresivă a Parametrului centrului dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C este totuși organizat configurațional în warlpiri 41. Legate (2001) aduce ca argumente pentru existența structurii ierarhice în warlpiri următoarele fenomene: construcțiile aplicative simetrice și asimetrice; restricțiile de ordonare a adverbelor; ordonarea grupurilor topicalizate, focalizate și a cuvintelor relativ-interogative în periferia stângă propozițională. Cu referire la latină, încadrată tot în categoria limbilor nonconfiguraționale, ca urmare a cercetărilor lui Hale, Ledgeway (2012) arată că libertatea excepțională de topică derivă din setarea mixtă centru inițial / centru final, secondată de conturarea periferiilor stângi ale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
relativ-interogative în periferia stângă propozițională. Cu referire la latină, încadrată tot în categoria limbilor nonconfiguraționale, ca urmare a cercetărilor lui Hale, Ledgeway (2012) arată că libertatea excepțională de topică derivă din setarea mixtă centru inițial / centru final, secondată de conturarea periferiilor stângi ale domeniilor fazale, nu dintr-o presupusă organizare sintactică plată a latinei. Termenul configuraționalitate discursivă a fost introdus de Kiss (1995) și nu face referire la concepte de tipul structură sintactică ierarhizată / structură ierarhizată plată, ci la topica determinată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C, constituentul verbal deplasat va fi verbul lexical, nu auxiliarul, după cum se poate observa și din comportamentul imprecațiilor condiționale (9c). În al doilea rând, după cum va rezulta din analiză, în deplasarea V-la-C, verbul se ridică la proiecția FINP din periferia stângă, situată la dreapta proiecțiilor FOCP și TOPP (proiecții care găzduiesc subiectul preverbal). (11) *Aucopiii înțeles problema? (12) a. HasJohn read the paper? (engleză) ' A citit Ion lucrarea?' b. Est-il venu? (franceză) 'A venit?' Un alt paradox pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul lexical este găzduită și proiecția care asigură atribuirea acuzativului (T0P = TenseObjectPhase), proces diferențiat de Pesetsky și Torrego (2004, 2011) de atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități) a domeniului lexical vPeste următoarea: (16) (IP > periferia vP) vP > TOP > VP 2. Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc Tipul de deplasare pe care îl propunem în derivarea verbului românesc a fost identificat de den Besten și Webelhuth (1987, 1990) și a primit, din motive care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Zubizarreta) (23) - și arată că ambele procese sunt, de fapt, disponibile în limbile romanice, însă nu simultan în aceeași limbă. Derivarea prin object shift (22) presupune ca obiectul să fie extras din grupul verbal și deplasat într-o poziție din periferia propozițională internă (periferia vP), la stânga subiectului in situ (Spec, vP), respectiv la dreapta verbului deplasat în domeniul flexionar (IP); derivarea prin topicalizarea VP (23) presupune ca obiectul să se deplaseze odată cu verbul la stânga subiectului in situ (Spec, vP). Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
arată că ambele procese sunt, de fapt, disponibile în limbile romanice, însă nu simultan în aceeași limbă. Derivarea prin object shift (22) presupune ca obiectul să fie extras din grupul verbal și deplasat într-o poziție din periferia propozițională internă (periferia vP), la stânga subiectului in situ (Spec, vP), respectiv la dreapta verbului deplasat în domeniul flexionar (IP); derivarea prin topicalizarea VP (23) presupune ca obiectul să se deplaseze odată cu verbul la stânga subiectului in situ (Spec, vP). Cele două strategii derivaționale se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul flexionar (IP); derivarea prin topicalizarea VP (23) presupune ca obiectul să se deplaseze odată cu verbul la stânga subiectului in situ (Spec, vP). Cele două strategii derivaționale se corelează cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în detaliu în lucrarea lui Gallego (2012), în această secțiune ne propunem să aplicăm pe scurt testele sintactice care arată că româna se încadrează în categoria de limbi în care topica VOS se derivă prin object shift. Deși poziția de periferie internă propozițională în care se extrage obiectul nu este poziția pe care urmărim să o identificăm în vederea evacuării obligatorii a VP în propozițiile tranzitive, pentru a asigura deplasarea verbului ca deplasare VP în condițiile descrise în §2.1 supra (din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să folosim diagnosticul sintactic al cuantificatorilor flotanți, care diagnostichează "urmele" pe care le lasă argumentele deplasate (Sportiche 1988). Exemplele din (29) arată că obiectul s-a deplasat la stânga subiectului (i.e. configurația VOS s-a format) până să se deplaseze în periferia CP21: (29) a. Pe copii i-a văzut pe amândoi / toți Maria. b. Pe care concert spui că nu l-a ascultat pe tot Ion? Testele sintactice aplicate mai sus arată, în sens strict, că ordinea VOS în română este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu care obiectul direct se poate extrage din VP • lipsa efectelor de intervenție în atribuirea cazului nominativ subiectului postverbal în configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
topicalizarea VP, în unele limbi (e.g. germana) complementul lui V este în mod obligatoriu extras din VP (41), pe când în alte limbi (e.g. engleza) complementul lui V rămâne în mod obligatoriu în VP și se deplasează odată cu grupul verbal la periferia CP (42)27, după cum arată exemplele de mai jos: (41) a. [VP t2 Gelesen]1 hat [IP [NP das Buch]2keiner t1] (ger.) citit AUX.PERF DEF cartea.ACCnimeni.NOM b. [VP t2 Gelesen]1 hat [IP keiner [NP das
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]