3,620 matches
-
de presiune: 10. Distribuția forței de frânare configurate: 11. Specificarea tipului de frână: 11.1.Tipul de frână de față (nr. pistoanelor, cu diametrul/diametrele, discul ventilat sau solid) 11.2.Tipul de frână de spate (simplu sau dublu, dimensiunea pistoanelor) 11.3.În cazul sistemelor de frânare pe bază de aer comprimat, tipul și mărimea lăcașurilor, pârghiile etc: 12. Tipul și mărimea cilindrului master: 13. Tipul și mărimea sistemului de susținere: ANEXA X Cerințe pentru testarea vehiculelor dotate cu sisteme
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
frânei aplicată la 5 secunde urmată de o eliberare a frânei de 10 secunde. Următoarele două metode pot fi folosite alternativ. .2.1. Programul testării la presiune constantă 3.2.1.1.Ansamblurile pernelor de amortizare Presiunea hidraulică p sub pistonul(oanele) șublerului trebuie să fie constantă, urmărind formula: Md = 150 Nm pentru Ak 18,1 cm2 Md = 300 Nm pentru Ak 18,1 cm2 Ak = suprafața pistonului(oanelor) șublerului rw = raza eficace a discului Nr. ciclului Numărul de aplicări ale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
constantă 3.2.1.1.Ansamblurile pernelor de amortizare Presiunea hidraulică p sub pistonul(oanele) șublerului trebuie să fie constantă, urmărind formula: Md = 150 Nm pentru Ak 18,1 cm2 Md = 300 Nm pentru Ak 18,1 cm2 Ak = suprafața pistonului(oanelor) șublerului rw = raza eficace a discului Nr. ciclului Numărul de aplicări ale frânei, Temperatura inițială a rotorului frânei (oC) Temperatura maximă a rotorului frânei (oC) Racire forțată 1 1 x 10 60 deschis Nu 2 - 6 5 x 10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
I, punctul 1.2. a Directivei 71/320/EEC cu transmisie și control (construcție, ajustare, proprția pârghiei, accesibilitate la control și poziție, control la piedică/roată dințată în cazul transmisiilor mecanice, caracteristicile părților principale ale mecanismului cu pârghii, cilindri și pistoane de control cu componenții echivalenți în cazul sistemelor de frână electrică). 8.2.1. Sistemul de întreținere a frânei: 8.2.2. Sistemul secundar de frânare: 8.2.3. Sistemul frână de parcare: 8.2.4. Orice sistem de frânare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
I, punctul 1.2. a Directivei 71/320/CEE cu transmisie și control (construcție, ajustare, proprția pârghiei, accesibilitate la control și poziție, control la piedică/roată dințată în cazul transmisiilor mecanice, caracteristicile părților principale ale mecanismului cu pârghii, cilindri și pistoane de control cu componenții echivalenți în cazul sistemelor de frână electrică). 8.2.1. Sistem de frănare de serviciu 8.2.3. Sistem de frânare de parcare: 8.2.4. Orice sistem de frânare suplimentar: 8.2.5. Sistem de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Universală" (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel). Comprimarea unui gaz conduce la creșterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat în cilindri și este comprimat de către piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre sfârșitul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de circa 700-900. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii și presiunii, care acționează pistonul. În continuare, ca la motoarele obișnuite, biela transmite forța pistonului către arborele cotit, transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de circa 700-900. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii și presiunii, care acționează pistonul. În continuare, ca la motoarele obișnuite, biela transmite forța pistonului către arborele cotit, transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
control inițiază injecția cu 10 grade înainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecție de 10 grade. Avansul la injecție optim este dat de construcția, turația și sarcina motorului respectiv. Avansând momentul injecției (injecția are loc înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior) arderea este completă, la presiune și temperatură mare, dar cresc și emisiile de oxizi de azot. La cealalată extremă, o injecție întârziată conduce la ardere incompletă și emisii vizibile de particule Motorul diesel modern
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul, deși cele mai mici puteau fi pornite și manual. În primele decenii ale secolului al XX-lea, când marile motoare diesel erau montate pe nave, acestea aveau forma motoarelor cu abur, pistonul împingea o tijă cuplată la o bielă ce rotea arborele motor. Urmând modelul motoarelor cu abur, s-au construit motoare cu dublă acțiune, unde arderea avea loc în ambele părți ale pistonului pentru a mări puterea. Acestea aveau doua rânduri
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
pe nave, acestea aveau forma motoarelor cu abur, pistonul împingea o tijă cuplată la o bielă ce rotea arborele motor. Urmând modelul motoarelor cu abur, s-au construit motoare cu dublă acțiune, unde arderea avea loc în ambele părți ale pistonului pentru a mări puterea. Acestea aveau doua rânduri de supape și două sisteme de injecție. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotație, prin modificarea timpilor de injecție. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fără a
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
de a îmbunătății raportul greutate/putere s-au adus inovații privind dispunerea cilindrilor pentru a obține mai multă putere per cilindree. Cel mai cunoscut este motorul Napier Deltic, cu trei cilindri dispuși sub formă de triunghi, fiecare cilindru având 2 pistoane cu acțiune opusă, întregul motor având 3 arbori cotiți. Compania de camioane Commer din Marea Britanie a folosit un motor asemănător pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens, membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri în linie, dispuși
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
motor având 3 arbori cotiți. Compania de camioane Commer din Marea Britanie a folosit un motor asemănător pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens, membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri în linie, dispuși orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu acțiune opusă conectate la arborele cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Deși ambele soluții tehnice produceau o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs și întreținut, iar când tehnica supraalimentarii s-a îmbunătățit în
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
În regiunile tropicale este răspândită și polenizarea prin intermediul păsărilor. Adesea, păsările care realizează polenizarea (păsări colibri și alte păsări consumatoare de miere), nu sunt mai mari decât un bondar. Acestea utilizează pliscul lor aproape închis și limba pe post de piston, pentru a suge nectarul. Albina lucrătoare, de miere, după ce a consumat din belșug, își umple săculețul de polen și transportă conținutul în stup. Mai târziu vizitează o altă floare și având pe spate grăunțe de polen de pe floarea anterioară, le
Polenizare () [Corola-website/Science/304425_a_305754]
-
și în oraș se pot folosi frâne V. La FreeRide(FR) ,Downhill(DH) ,All Mountain(AM) și 4X se folosesc frâne pe disc hidraulice.La FR,DH și 4X frânele au discuri mari(203/180mm),iar etrierele au câte 4 pistoane (în loc de două ca la frânele de XC). Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid. Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi. Mărci de șa: Selle
Bicicletă () [Corola-website/Science/304430_a_305759]
-
intensivă cu insulină, atunci când e utilizată împreună cu monitorizarea glicemiei și a carbohidraților. Asamblarea pompei, necesară la fiecare câteva zile, se face în modul următor: <br> 1. Se deschide un rezervor nou (steril) vid de tipul adecvat; <br> 2. Se scoate pistonul;<br> 3. Se inserează acul în sticluța cu insulină;<br> 4. Se injectează aerul din rezervor în sticluță, pentru evitarea vidului care s-ar forma în sticluță la extragerea insulinei; <br> 5. Se scoate insulina în rezervor cu pistonul, și
Pompă cu insulină () [Corola-website/Science/312515_a_313844]
-
scoate pistonul;<br> 3. Se inserează acul în sticluța cu insulină;<br> 4. Se injectează aerul din rezervor în sticluță, pentru evitarea vidului care s-ar forma în sticluță la extragerea insulinei; <br> 5. Se scoate insulina în rezervor cu pistonul, și apoi se scoate acul;<br> 6. Se elimină orice bule de aer din rezervor, și apoi se scoate pistonul;<br> 7. Se atașează rezervorul la setul de tuburi de infuzie;<br> 8. Se instalează ansamblul în pompă și se
Pompă cu insulină () [Corola-website/Science/312515_a_313844]
-
pentru evitarea vidului care s-ar forma în sticluță la extragerea insulinei; <br> 5. Se scoate insulina în rezervor cu pistonul, și apoi se scoate acul;<br> 6. Se elimină orice bule de aer din rezervor, și apoi se scoate pistonul;<br> 7. Se atașează rezervorul la setul de tuburi de infuzie;<br> 8. Se instalează ansamblul în pompă și se pregătește tubul (împingând insulina și bulele de aer din tub)<br> - e esențial să se facă acest lucru cu pompa
Pompă cu insulină () [Corola-website/Science/312515_a_313844]
-
termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un recipient, prin micșorarea volumului său. Compresoarele comprimă aerul de la o presiune inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
gazului într-un anumit volum, micșorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric are ca parte principală un cilindru prevăzut cu
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric are ca parte principală un cilindru prevăzut cu un sistem de răcire (aripioare de aer sau cu apă). În cilindru este montat pistonul, care este etanșat față de cilindru cu niște segmenți. Cilindrul se termină cu carterul (o cutie care închide mecanismul de antrenare), iar la cealaltă extremitate cu chiulasa (un capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
de antrenare), iar la cealaltă extremitate cu chiulasa (un capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele automate de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele automate de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi acționată de o tijă și un mecanism cu arbore cotit. Numai membrana și caseta compresorului sunt în contact cu gazul comprimat. Presiunea și volumul aerului produs depind de gradul
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]