58,806 matches
-
Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Călina roșie cu fata care a luat cuvîntul într-o ședință contra mea, mai demult. Acum ea este bătrînă, dar văzîndu-mă cu un rînd mai în față, mă strigă din urmă, mă întreabă de sănătate și îmi întinde mîna. Mă plăcea. I-o întind și eu, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Țin minte că înainte de a intra în sala de cinematograf cumpărasem romanul lui Paul Georgescu Înainte de tăcere. După ce văd filmul și mă despart de fata de altă dată
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Acest "cel mai mare" nu traduce oare egocentrismul individualizării? Oare sub badinajul consemnării amuzate nu se întrevede un accent grav, general-omenesc? Firește, nea Gică dorește a-și depăși condiția. Altfel spus, se visează pe sine. E sentimental și i-ar plăcea să scrie versuri. Precum la Minulescu și Topîrceanu (ambii valahi, deci produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă, nu e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
ieșit pe balcon. Eram îmbrăcat în halatul alb și cred că aveam pe revere cîteva fire de păr de la clienți diferiți. De sub nămeți ieșeau parbrizele unor mașini diferite. Cu toate că mi-era frig, am rămas mai multă vreme afară pentru că-mi plăcea (și încă îmi plac) beculețele multicolore pe care primăria le-a înșirat de-a lungul bulevardului. Beculețele clipesc atît de frumos și, cu toate că nu le poți auzi, poți să-ți închipui pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
îmbrăcat în halatul alb și cred că aveam pe revere cîteva fire de păr de la clienți diferiți. De sub nămeți ieșeau parbrizele unor mașini diferite. Cu toate că mi-era frig, am rămas mai multă vreme afară pentru că-mi plăcea (și încă îmi plac) beculețele multicolore pe care primăria le-a înșirat de-a lungul bulevardului. Beculețele clipesc atît de frumos și, cu toate că nu le poți auzi, poți să-ți închipui pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
de țuică îmi relatează mândru cum îi spusese el neveste-si să-și aleagă și ea, d-acolo dă pă plajă, un om, care-o fi, azi ai voie, că era mulți goi pușcă ai naibii și că dacă io plăcea ei vreunul, să-l aleagă, să zică: "Tase, mie ăsta-mi place, io zi să-l iau pe-ăsta, ce zici, bărbate?!" Și-aici, îndemnată să-și aleagă un bărbat, de bărba-su, îl consulta tot pe bărba-su, cu care era
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
-și aleagă și ea, d-acolo dă pă plajă, un om, care-o fi, azi ai voie, că era mulți goi pușcă ai naibii și că dacă io plăcea ei vreunul, să-l aleagă, să zică: "Tase, mie ăsta-mi place, io zi să-l iau pe-ăsta, ce zici, bărbate?!" Și-aici, îndemnată să-și aleagă un bărbat, de bărba-su, îl consulta tot pe bărba-su, cu care era luată). Amîndoi privesc de pe dîmb forfota. Bărbatul insistă, liberal: "Ia-ți, fă
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
căruia aceștia îi aparțin. Circulația actuală a valorilor - dinamică și spectaculoasă - permite aprecierea justă a perspectivelor. Inclusiv a proporționărilor calitative. Existența festivalului, cea de până acum, posibilele ediții viitoare, se constituie în semnale ale unei eventuale orientări spre normalitate. Ne place să sperăm acest lucru. S-a evitat, în bună parte, riscul "provincializării culturii noastre", așa cum remarca compozitorul Ștefan Niculescu, directorul fondator al festivalului. Ediția recent încheiată? Mai mult decât cele precedente, aceasta a etalat absolut toate orientările actuale ale componisticii
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
după texte de Vasile Alecsandri, Matei Millo și Constantin Negruzzi și D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale. E un desăvîrșit om de teatru, profesor și regizor, dar, iată, cu o sensibilitate deschisă către scris, către poezie și proză; îmi place să cred că acest fapt se datorează și întîlnirii cu Dominic Stanca. Sorana Coroamă-Stanca a oferit, în teatru, publicului românesc un ceas de viață; Dominic Stanca i-a adăugat un ceas de hîrtie. Amîndoi, Sorana Coroamă-Stanca și Dominic Stanca, pe
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
și toți regizorii vor să spună ce au înțeles din viață, montînd ceea ce este considerat a fi suma gîndirii și a expresiei teatrale. Dacă ne amintim cum Liviu Ciulei a schimbat reperele teatrului românesc prin eleganța stilistică din Cum vă place, sfidare a realismului terestru practicat atunci pe scenă, înțelegem tentația de a monta spectacolul Hamlet epurat de aluviunile zgomotului modern și postmodern, simplu în expunerea datelor tragediei. Spectacolul citește textul, limpezit prin traducerea Ninei Cassian de reperele temporale și spațiale
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
unui imaginar care echivalează o utopie pozitivă prin estetic, opusă utopiei negative a totalitarismului. Poetul își închipuie un Eden din care normele constrîngătoare au dispărut, pătruns de o căldură mîngîietoare, de flăcări și incandescențe vizionare. E un exotism reparator: "Îmi place să mă plimb prin țările calde (astfel fiecare țară se ridică la orizont). Ușile caselor rămîn deschise și fotograful se dezlănțuie vociferînd ponegrind blîndețea exagerată a conturelor. Îmi place să mă plimb prin țările calde căci regula celor trei unități
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
mîngîietoare, de flăcări și incandescențe vizionare. E un exotism reparator: "Îmi place să mă plimb prin țările calde (astfel fiecare țară se ridică la orizont). Ușile caselor rămîn deschise și fotograful se dezlănțuie vociferînd ponegrind blîndețea exagerată a conturelor. Îmi place să mă plimb prin țările calde căci regula celor trei unități lipsește. Acoperișurile se înalță dînd binețe anului nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
o fire complexă, greu de redus la o unitate rezumativă. E vorba aci de o conștiință de sine a arlechinului de ocazie, care, oferindu-se spectacular, înțelege a-și domina, fie și pe o cale indirectă, auditoriul: În societate îi plăcea să ocupe un loc central, avea replică promptă, amuzantă, gata să-și pună în inferioritate interlocutorul. De toate acestea, de spiritul parodic și de exaltările marelui, inepuizabilului povestitor, ce-l fermeca și pe Blaga, își amintesc colegii de generație, care
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
pe cititor - pe cititorul competent - de la prima pagină și îl ține captiv până la ultima. Principalul element de atracție îl constituie firescul cu care poeta trece de la viața de fiecare zi la suprarealitate. Limbajul poeziei suprarealiste este parcă limba ei maternă. Place, apoi, lipsa de cochetărie - ceea ce nu înseamnă lipsă de feminitate. Așa cum o balerină apare în fața publicului fără o îmbrăcăminte sofisticată, fără mărgele și brățări, Nora Iuga ni se înfățișează în nuditatea gândirii ei poetice. Ea joacă totul pe cartea inteligenței
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Cărții" merită, și azi, atenție, aplicînd sugestiile regale de atunci: Aici cred că intervine rolul statului. Va trebui să găsim un sistem - poate fiscal - prin care să se încurajeze pînă la extrem, prin care să putem - întrebuințînd o expresiune care place în timpul nostru - degreva cartea bună iar, pe de altă parte, să putem pune bariere, încărcînd-o cu impozite, cărții proaste. Acesta cred că va fi singurul mijloc prin care se va putea lucra cu eficacitate, fără a se stînjeni întru nimic
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
fi neserios să pretind a-l fi cunoscut într-un timp atît de scurt. Și totuși! Din Autoportretul scris în 1990 și reprodus de Adriana Babeți în Orizont (după ediția americană a Melancoliei), aflăm cum se vede K. (așa îi place să-și "rezume" numele!) pe sine însuși. Meseria lui fiind "să predea literatura", a scris, pe lîngă romane, eseuri și a îngrijit ediții din scriitorii ruși ai secolului XIX; a făcut parte din cultura underground a tinerilor scriitori (maghiari) din
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind formulele cele mai atrăgătoare, care aduceau cumpărători, fie și de dragul cimiliturilor sale. Un pantof cu bani, altul fără". Sau "cumpărați mănuși rupte gata. Le dau ieftin." Îi plăcea să stea cu coșul de mărunțișuri în apropierea Tribunalului de pe cheiul Dîmboviței, contemplînd spectacolul și iscînd vorbe de duh despre împricinați, avocați și judecători, pe care le striga în gura mare. Cu vremea, devenise o figură ultracunoscută și îndrăgită de
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
falsă umilință nemăsurata ei ambiție. Esteban, scriitor adolescent, are senzația că asistă la originile spectacolului și ale narațiunii: o femeie își spune povestea în fața unui cor de femei. Manuela e și ea foarte interesată de film. Esteban: Nu ți-ar plăcea să fii actriță? Manuela: M-am chinuit destul pînă să ajung infirmieră. De ce mă întrebi asta? Esteban: Dacă ai fi actriță, aș scrie roluri pentru tine. Manuela (recunoaște): Cînd eram foarte tînără, am jucat într-o trupă de amatori. Și
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
împachetată ca un cadou. Face un gest spre ceasul ei de la mînă. Manuela: E miezul nopții! La mulți ani! Se apropie de pat și îl îmbrățișează plină de efuziune. Manuela: Deschide-l ! Dacă-l ai deja, sau dacă nu-ți place, îl schimb. Esteban desface cadoul în fața mamei lui care surîde. Esteban: Muzică pentru cameleoni! Pronunță titlul ca și cum, dintr-o dată, ar auzi această muzică. Manuela: Ai citit-o? Esteban: Nu. Dar de unde ai știut că-mi doream s-o citesc? Mama
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
-mi doream s-o citesc? Mama face un semn spre rafturi...E plin de autori anglo-saxoni de serie neagră. Harfa de iarbă și Mic dejun la Tiffany's, de Truman Capote, în colecție de buzunar. Manuela: Am văzut că-ți place mult acest Capote... Esteban îi întinde mamei cartea. Esteban: Citește-mi un pasaj...ca atunci cînd eram mic... Mama se așează pe marginea patului, deschide cartea și citește cu voce tare. Manuela (citind): "Prefață. Am început să scriu cînd aveam
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
dar în același timp să-i citesc cu mare plăcere o carte. Este însă pentru mine întotdeauna neplăcut să aud sau să citesc că sunt detestat, că cineva are o atitudine foarte violentă sau foarte brutală față de mine. Nu-mi plac lucrurile de felul acesta. Eu nu am vorbit de rău niciodată pe nimeni și, în general, cred că este complet lipsit de sens să polemizezi. Nimeni nu învață nimic niciodată dintr-o polemică, unei cărți nu i se poate răspunde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
degajat permanent în discuții, la relansarea cărții despre sine Lumea magică din spatele cortinei de Ed Menta (tipărită de Marian Popescu la UNITEXT) sau la antrenamentele zilnice oferite trupei (în două rînduri deschise și criticilor - cei de la care maestrului i-ar plăcea să aibă cît mai des ocazia de a învăța cîte ceva!), Andrei Șerban a confirmat ceea ce afirmă mereu: că se consideră nu numai român, ci și cetățean al acestei planete, izbutind să șteargă cu o percutantă eleganță granițele dintre realitate
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
suspecților sunt evenimente mai banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant: Pentru că-mi place arhitectura clădirii!" Putregaiul adunat vreme de zece ani peste gunoaiele mustinde, aglomerate jumătate de secol în România, duhnesc pestilențial, dar asta nu impresionează pe nimeni. Protejați de parfumurile Calvin Kline sau Gucci, politicienii nu bagă de seamă că șoselele naționale
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
necesare, deoarece nu se cuvine a uita nimic din cele întîmplate, aducerile-aminte fiind ecoul faptelor reverberate în memoria tînără, atît de legată de prezent, însă și de trecut, gata să fixeze profund ceea ce-l privește direct pe individ, ceea ce e plăcut, în comparație cu ceea ce e neplăcut, precum și ceea ce coincide cu propriile convingeri). Prin exercițiu, aducerile-aminte sînt un ecou reverberat al celor trăite și învățate de copii, de adolescenți. Cităm pe sărite din multitudinea de suveniruri: " Prima mea amintire în legătură cu comunismul sau cu
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
mediu nesănătos, dușmănos față de orînduirea noastră, l-a citit pe Mark Twain și, lăsîndu-se influențat de haimanalele capitaliste numite Tom Sawyer și Huckleberry Finn, a încercat să destabilizeze școala și unitatea noastră de pionieri. Ia spune, elev, ce ți-a plăcut ție la cei doi derbedei americani? - Mie mi-a plăcut la cei doi derbedei americani... - Spune mai repede! Ce ți-a plăcut? - Mie mi-a plăcut de Huck, fiindcă este îndrăzneț și merge cu pluta pe Mississipi ca plutașii noștri
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]