3,039 matches
-
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Benia și Moldova-Sulița (reședința). Comună Moldova-Sulița este situată în N-V Județului Suceava, la poalele Obcinilor Bucovinei, pe râul Moldova. Acest râu izvoraște chiar de pe teritoriul comunei, de sub Muntele Plai. Vecinii comunei Moldova-Sulița sunt comunele Breaza, Moldovița, Izvoarele Sucevei și Cârlibaba. Comună Moldova-Sulița se află la 45 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, înspre granița cu Ucraina, pe DJ 175. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și Monica Dincă și nu în ultimul rînd prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă,Jean Mihail, din Craiova, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiștii plastici membri ai U.A.P. din România enumerați, ca mentori ai elevilor talentați din localitate.. Anul 2006, anul celei de a II a ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți elevi
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
lăcaș de cult aparținând “Oastei Domnului”. Turism Turismul din zona poate fi clasificat astfel: - turism cultural; - turism religios; - turism rural (agroturism). Prezența unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi și pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o functie prioritar turistică, pretabila agroturismului, turismului religios, cât și cel cultural. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exterioare și interioare, edificii unice în lume (zona Bucovinei a primit în 1975
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de Sălătrucu de Sus; Mormântul este dealul cel mai înalt din partea de nord a satului Găujani, după legendă numele acestui deal ar proveni de la faptul că aici a fost îngropat un conducător de seamă al celor care locuiau pe aceste plaiuri în timpul formării poporului român; Fața Sfântului Ilie, este numele unui munte dăruit de voievodul Vlasdislav, unde până nu demult se ținea un târg care dura o lună de zile; el avea ca scop nu numai schimbul de produse, ci și
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din alte sate era percepută o taxă
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
Petreștii de Jos (în ; denumirea veche rom. "Petridul de Jos") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,25
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și stufărișul. Inițial acesta a poposit pe plaiurile secelene, actualul oraș Săcele, imigrând spre nord și stabilindu-se pe partea stângă a malului Râului Negru. Cu timpul așezarea a ajuns la 48 de familii numindu-se “Bacitelec” sau Cătunul Baciului. Doar pe la începutul anului 1918 așezarea va primi
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică, zidită între 1847 și 1851 de marele pitar Ion Popescu
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
restituit trei județe din sudul Basarabiei. Între acestea era și Cahul. Acestea sunt împrejurările datorită cărora adolescentul Vasile Conta, născut în Ghindăoani din ținutul Neamțului, a avut posibilitatea să-și petreacă vacanțele la Cahul, care era atât de îndepărtat de plaiurile copilăriei sale. La finele acestor vacanțe, petrecute în aceste locuri de câmpie, se simțea atât de bine încât credea că a scăpat definitiv de boala crudă ce-l chinuia (TBC). Conta n-a folosit aceste vacanțe numai în scopul întremării
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
în cadrul Patriarhiei Române, reactivata pe 14 septembrie 1992. este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonica, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcționat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonica asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică și diaspora Republicii Moldova). Potrivit propriilor date, Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane, 15 protopopiate, 278 parohii și 10 schituri sau mănăstiri. În calitate de Exarhat al Plaiurilor
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonica asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică și diaspora Republicii Moldova). Potrivit propriilor date, Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane, 15 protopopiate, 278 parohii și 10 schituri sau mănăstiri. În calitate de Exarhat al Plaiurilor (extrateritorial), Mitropolia Basarabiei include mai multe comunități din Federația Rusă, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, precum și două parohii și o mănăstire de călugări în SUA. Potrivit primului articol al Statutului Mitropoliei Basarabiei, înregistrat la 30 iulie 2002 și modificat la 7
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Mitropoliei Basarabiei. Dat fiind contextul istoric, ea este acum autonomă și urmează stilul vechi. Petru Păduraru, fostul episcop de Bălti al Mitropoliei Chișinăului a devenit mai întâi locțiitor, si mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Și-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetății Albe - Ismail, în 2006) și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006). Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei are rangul superior de Exarhat al Plaiurilor și la ea pot adera, extrateritorial, comunități ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit tradiției heraldice bisericești, Mitropolia are o stemă proprie care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006). Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei are rangul superior de Exarhat al Plaiurilor și la ea pot adera, extrateritorial, comunități ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit tradiției heraldice bisericești, Mitropolia are o stemă proprie care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală a Mitropolitului, pe frontispiciul publicațiilor bisericești și pe foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
rezemat activitatea educativă, pe lângă materialele instructiv-educative generale, pe valorificarea atrăgătoare a bogatelor tradiții locale. Mă refer la variantele locale ale nestematei creații românești Miorița care și aici la Moisei, ca la tot românul consfințește înfrățirea pentru vecie a românului cu plaiurile natale, reflectă credința în viața veșnică de după moarte, ceea ce l-a făcut și pe moiseian creator de valori materiale și spirituale perene. Alături de Miorița, ca valoare de simbol, se situează la noi și Balada Măricuței, auzită de la bunica mea, în
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Darac, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XIX ; e. Piua hidraulică, localizată în satul Vaideeni și datata din sec.XIX ; f. Ansamblu rural, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XX. • Rol teritorial deținut anterior de localitate - plai, plasă, tirguri zonale tradiționale (zona pe care o deservea) Localitatea Vaideeni era inclusă în Plaiul Horezu. Evoluția în perioada comunistă - Industrie. În localitatea Vaideeni nu a fost mare industrie, erau niște punte de lucru a: ICH Cerna; ICH Balotă; Forestiera
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
satul Vaideeni și datata din sec.XIX ; f. Ansamblu rural, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XX. • Rol teritorial deținut anterior de localitate - plai, plasă, tirguri zonale tradiționale (zona pe care o deservea) Localitatea Vaideeni era inclusă în Plaiul Horezu. Evoluția în perioada comunistă - Industrie. În localitatea Vaideeni nu a fost mare industrie, erau niște punte de lucru a: ICH Cerna; ICH Balotă; Forestiera Lacul Mare; Forestiera Recișoara - mică industrie a fost reprezentată de: • tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stani, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng. Unul se desfășoară pe cumpănă apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
665 2007-2008 6. Modernizare drum sătesc Talănci - Slatioara 1,95 km 2008-2009 7. Pod Izvorul Rece - Cornet 2007-2008 8. Finalizare sistem canalizare în comuna Vaideeni 2008-2010 9. Modernizarea stadioanelor "Seci - Vaideeni" și "Râpă - Izvoru Rece" 2007-2008 10. Modernizare drum "Valea Plaiului - Coasta Lacurilor 2007-2008 11. Reparații capitale drum " Pârâul cu Răci - Valea Seaca 2008-2009 12. Reparație capitala Căminul Cultural Izvorul Rece 2008-2009 13. "Plan urbanistic zonal " pentru zona Atârnați 2008-2009 14. Restaurare monumente istorice - Biserică din satul Mărită 2007-2008 15. Regularizare
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
în partea de sud-vest de Răul Suceava, ce trasează linia administrativă dintre oraș și comuna Putna. Din punct de vedere administrativ, orașul este împărțit în două cartiere: Vicovu de Sus (format din Vicovu de Sus Est, Vicovu de Sus Centru, Plai și Lăură) care reprezintă 70% din suprafața orașului și Bivolărie (format din vatra satului Bivolărie și cătunul Poderei) 30% din suprafața orașului. Localitatea deține 1.200 mp de spații verzi amenajate și peisaje naturale de la poalele Obcinelor Mari. În orașul
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
1959-1960 se amenajează o școală într-o clădire aparținând fostei fabrici de cherestea, fabrica aflată lângă Gară CFR Bivolărie. După anul 1966 se construiește actualul local al școlii Bivolărie. În 1959 se înființează școală cu clasele I-VIII din satul Plai, școala care funcționează într-o casă particulară având trei săli de clasă plus locuința directorului. Între 1959-1960 se înființează și o școală cu trei săli de clasă în zona Laura-Straja. Începând cu anul 1964 se trece la construirea Liceului „Ion
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]