35,537 matches
-
publică, elaborează și implementează acțiuni locale de sănătate publică, autorizează structurile sanitare, eliberează decizii de conformitate în vederea autorizării unităților farmaceutice sau decizii de neconformitate, efectuează controlul în sănătate publică, organizează evidențele statistice pe probleme de sănătate, precum și de planificare și derulare a investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate, precum și din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, sponsorizări și donații. Articolul 2 Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București evaluează și monitorizează modul
REGULAMENTUL din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293018]
-
Directorul executiv adjunct de sănătate publică are următoarele atribuții: a) reprezintă instituția în lipsa directorului executiv, în condițiile art. 438 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ; ... b) răspunde, împreună cu directorul executiv, de planificarea, organizarea și îndeplinirea atribuțiilor direcției de sănătate publică; ... c) coordonează activitatea de evaluare a stării de sănătate a populației din teritoriul arondat și propune directorului executiv activități specifice pentru îmbunățirea acesteia; ... d) propune directorului executiv numirea prin decizie a coordonatorilor
REGULAMENTUL din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293018]
-
asigură îndrumarea tehnică și metodologică a activității de asistență medicală comunitară la nivel județean și al municipiului București; ... c) acordă sprijin tehnic unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domeniul evaluării nevoilor de asistență medicală comunitară în vederea acoperirii acestora, al stabilirii priorităților de planificare a dezvoltării rețelei de asistență medicală comunitară pentru acoperirea treptată a nevoilor, a implementării și monitorizării politicilor de asistență medicală comunitară integrată la nivel județean; ... d) propune și înaintează spre avizare directorului executiv planul anual de asistență medicală comunitară elaborat
REGULAMENTUL din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293018]
-
cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar; ... c) respectarea reglementărilor naționale din domeniul educației privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient; ... d) respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS). ... Articolul
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293665]
-
numărul de locuri pentru învățământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind organizarea acestui tip de învățământ și pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieței muncii, a tendințelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI și PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a solicitărilor motivate ale inspectoratelor școlare/unităților de învățământ. (2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condițiile existenței contractelor de
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293665]
-
consulta și cu CNDS în procesul de elaborare a măsurilor necesare desegregării școlare. Dacă o astfel de situație este imputabilă unității de învățământ preuniversitar, ISJ/ISMB va aplica sancțiunile prevăzute în legislația în vigoare. Articolul 52 ISJ/ISMB include, cu prioritate, în planificarea inspecțiilor școlare acele unități de învățământ care, în urma monitorizării segregării școlare, au obținut scoruri peste pragul de alertă precum și acele unități de învățământ care au în implementare un plan de desegregare școlară. Articolul 53 După finalizarea implementării Planului
METODOLOGIE din 6 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293538]
-
ministerele și instituțiile cu rețele sanitare proprii, cu autoritățile administrației publice locale și cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în ceea ce privește instituțiile de asistență medico-socială și de îngrijiri paliative, de stat sau private, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și controlul IAAM. Articolul 3 (1) Îndeplinirea tuturor măsurilor legale pentru prevenirea și controlul IAAM constituie o obligație a autorităților administrației publice centrale și locale, a rețelelor de unități sanitare
LEGEA nr. 3 din 8 ianuarie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293725]
-
medicale. ... – Digitalizare și e-sănătate centrate pe nevoile pacienților - Elaborarea și implementarea Strategiei naționale de digitalizare și e-Sănătate, prin: • Aprobarea Strategiei naționale de digitalizare în sănătate (SNDS) și a planurilor de acțiune regionale, realizarea registrelor naționale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; • Realizarea unei noi platforme unice a asigurărilor de sănătate pentru facilitarea accesului pacienților, debirocratizare și eliminarea fraudelor; • Operaționalizarea Dosarului electronic de sănătate (DES), instrument
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
unei productivități crescute sunt: reducerea costurilor, creșterea competitivității, îmbunătățirea serviciilor, iar factorii care influențează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor. Cum vom crește productivitatea în transporturi în România, prin: • Implicarea în continuare a comunităților locale în procesele de planificare și luare a deciziilor pentru a se asigura că proiectele de infrastructură răspund nevoilor lor de dezvoltare; • Dezvoltarea și îmbunătățirea nodurilor regionale de transport pentru a facilita logistica eficientă, a îmbunătăți accesul în zonele îndepărtate și a sprijini economiile locale
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
operațiile și misiunile NATO și UE; • Îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO și UE pentru asigurarea capabilităților necesare atingerii unui nivel înalt de pregătire; • Participarea la inițiativele UE în domeniul apărării și la procesul NATO de planificare a apărării și de investiții în securitate; • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și UE; • Lucrări de modernizare și extindere a infrastructurii din bazele militare și centrele din România unde sunt dislocate sau urmează să fie dislocate trupe
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
pieței interne, cu o contribuție majoră la creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să se asigure o alocare adecvată pentru România, în acord cu nevoile de finanțare și de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de media europeană. • Planificarea următoarei perioade de finanțare trebuie începută în timp: trebuie elaborate planurile de dezvoltare pentru perioada 2028-2034 la nivel regional și național. Această sarcină îi revine guvernului și agențiilor de dezvoltare, însă este nevoie de o consultare extinsă pentru a evalua
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
2 mai 2025 se stabilește ca zi liberă. (2) Pentru recuperarea zilei de muncă stabilite ca zi liberă potrivit alin. (1) , instituțiile și autoritățile publice își vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități și instituții publice. (3) Pentru munca prestată în condițiile alin. (2) nu se acordă timp liber corespunzător. Articolul 2 Prevederile art. 1 nu se aplică personalului încadrat în locurile de muncă
HOTĂRÂRE nr. 2 din 10 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293478]
-
prevăzute termene sau responsabili, masurile incluse pentru acest obiectiv specific pot fi relevante pentru strategia industriala a României. Obiectivul 12 include 3 sub-obiective: ● 12.1. Conștientizarea riscurilor climatice pentru industrie și formularea elementelor de adaptare diferitelor sectoare industriale ● 12.3. Politici și planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările climatice ● 12.4. Reducerea riscurilor în lanțul de aprovizionare și distribuție în sprijinul economiei circulare Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - România neutră în
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
2024-2030 este construit pe cadrul logic al strategiei, în structura căreia obiectivele generale sunt corelate cu cele specifice iar realizarea activităților contribuie la rândul său, la îndeplinirea obiectivelor specifice. Îndeplinirea obiectivelor Strategiei industriale a României 2024-2030 presupune un proces de planificare a resurselor și activităților. Însă, o caracteristică extrem de importantă a acestui proces este că resursele și activitățile nu sunt exclusiv în subordinea sau sub controlul MEAT, ci și în cele ale altor autorități publice centrale. De aceea, monitorizarea și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Însă, o caracteristică extrem de importantă a acestui proces este că resursele și activitățile nu sunt exclusiv în subordinea sau sub controlul MEAT, ci și în cele ale altor autorități publice centrale. De aceea, monitorizarea și evaluarea Strategiei necesită o planificare atentă și un efort de coordonare deloc neglijabil. Această provocare este generată de descentralizarea structurilor și programelor guvernamentale cu impact asupra politicilor industriale sub multiplele sale aspecte (financiar, de mediu, de securitate, inovare-cercetare-dezvoltare). În consecință, ar trebui să existe o
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
în Planul de Acțiune asociat SNMRI. . ... 1.3. Metodologia utilizată pentru elaborarea Strategiei Elaborarea Strategiei a urmărit asigurarea concordanței depline cu viziunea, obiectivul general și obiectivele specifice, respectiv furnizarea unui document realist, actual, fundamentat tehnic și corelat cu alte documente de planificare strategice. Strategia a fost elaborată în mai multe etape distincte, derulate complementar și succesiv, care au urmărit să asigure calitatea, claritatea, actualitatea și utilitatea demersului, prin următoarele elemente: a) raportarea la contextul internațional și european, precum și la documentele programatice
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
protecția speciilor și habitatelor, îndeosebi a celor dependente de apă, precum și a peisajului. Elaborarea hărților de hazard la inundații și determinarea modalităților de atenuare și tranzitare ale undelor de viitură care produc inundații trebuie să servească drept bază pentru planificarea spațială și informarea populației cu privire la riscul la inundații. Este de așteptat ca în viitor, riscul la inundații să fie redus într-un mod semnificativ, prin intermediul unei abordări integrate, respectiv prin punerea în aplicare a unor pachete de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
creșterii rezilienței și gradului de securitate a lucrărilor de infrastructură esențială. Noile dezvoltări/construcții sunt permise în zonele inundabile doar atunci când nu există amplasamente alternative rezonabile, disponibile în zone cu risc redus sau fără risc, care îndeplinesc, de asemenea, obiectivele planificării și dezvoltării durabile. În cazul în care este absolut necesar sau oportun ca amplasarea dezvoltării/construcției să fie realizată într-o zonă inundabilă: a) se vor avea în vedere dezvoltări/construcții mai puțin vulnerabile (clasele de "vulnerabilitate scăzută" și "compatibile cu apa
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la schimbările climatice și dezastrele naturale atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare privind schimbările climatice. De asemenea, referitor la managementul resurselor de apă, ODD 6 al SNDDR specifică importanța îmbunătățirii capacității de retenție a apei în bazinul hidrografic, promovarea soluțiilor bazate pe natură, restaurarea cursurilor
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
urbană integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022 - 2035, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1575/2022 - Politica Urbană a României (SNDU), a fost realizata în cadrul proiectului Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacității administrative și de planificare strategică a zonelor urbane din România (SIPOCA 711), derulat de către MDLPA și Banca Mondiala în cadrul unui parteneriat de asistență tehnică și cofinanțat din FSE, prin POCA 2014 ț2020. SNDU reprezintă un instrument de planificare care să răspundă nevoilor
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
capacității administrative și de planificare strategică a zonelor urbane din România (SIPOCA 711), derulat de către MDLPA și Banca Mondiala în cadrul unui parteneriat de asistență tehnică și cofinanțat din FSE, prin POCA 2014 ț2020. SNDU reprezintă un instrument de planificare care să răspundă nevoilor de dezvoltare locală și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare. Strategia ajuta administrațiile locale sa ia cunoștință de problemele / aspectele principale ale comunității, să formuleze priorități de viitor și, în special, să
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor post- eveniment (reconstrucție / refacere). ... 5.2. Obiective specifice 1. Obiectivul 1. Evitarea / controlul noilor riscuri Pentru atingerea obiectivului, accentul se pune pe măsurile de planificare spațială și nestructurale, precum amenajarea / zonarea teritoriului, dezvoltarea așezărilor umane și reglementarea construcțiilor în zonele inundabile. În acest sens, este necesar să fie determinat hazardul și riscul la inundații, iar rezultatele evaluărilor să fie comunicate celor potențial afectați. Printr-o
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
spațială și nestructurale, precum amenajarea / zonarea teritoriului, dezvoltarea așezărilor umane și reglementarea construcțiilor în zonele inundabile. În acest sens, este necesar să fie determinat hazardul și riscul la inundații, iar rezultatele evaluărilor să fie comunicate celor potențial afectați. Printr-o planificare a teritoriului, bazată pe caracteristicile geografice / geomorfologice ale unităților administrativ-teritoriale - centrată pe planificarea sustenabilă a modului de utilizare a teritoriului în zonele expuse la inundații - riscurile pot fi adesea evitate înainte ca acestea să apară. Prin acest obiectiv se are
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
în zonele inundabile. În acest sens, este necesar să fie determinat hazardul și riscul la inundații, iar rezultatele evaluărilor să fie comunicate celor potențial afectați. Printr-o planificare a teritoriului, bazată pe caracteristicile geografice / geomorfologice ale unităților administrativ-teritoriale - centrată pe planificarea sustenabilă a modului de utilizare a teritoriului în zonele expuse la inundații - riscurile pot fi adesea evitate înainte ca acestea să apară. Prin acest obiectiv se are în vedere conservarea strictă a zonelor de albie majoră inundabilă în zonele neurbanizate
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
Elaborarea hărților de pericol este o măsură națională, prevăzută în cadrul Planurilor de management al riscului la inundații, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023. Acestea reprezintă un instrument de zonare a teritoriului, necesar în integrarea managementului riscului la inundații în planificare teritorială. Metodologia de elaborare a hărților de pericol se aprobă prin Ordin comun al autorităților publice centrale din domeniul Gospodăririi Apelor și al amenajării teritoriului. ... 2. Obiectivul 2. Reducerea riscurilor existente Reducerea riscurilor existente se realizează prin adaptarea obiectivelor aflate
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]