2,904 matches
-
este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii) - este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și cele ale comunelor Hopârta și Lopadea Nouă), în imediata apropiere a drumului național DN1, care
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
, situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți, se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Mănăstirea și-a început activitatea încă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
epocii brâncovenești, ce dovedește din partea meșterilor autohtoni o stăpânire deplină a metodelor tehnice și artistice și un deosebit simț al echilibrului și proporțiilor care fac posibilă treptat cutezanța inovatoare. Mănăstirea Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, orașul comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Râul Brebina străbate acest vechi
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
generală a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei republicii. Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile care se produc aproape simultan pe tot teritoriul, în condiții naturale (inclusiv cu zona Podișului Codrilor) și fără intervenția factorului antropic, duc la estomparea acestora. Durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940 până la 2180 ore, vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Constanța (în Podișul Dobrogei, în nordul satului Limanu), pe teritoriul administrativ al orașului Mangalia, în imediata apropiere de drumul județean DJ391, care leagă municipiul de satul Albești. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.691 din 11 octombrie 2007 (privind instituirea de noi arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 242,70 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic din Podișul Casimcei alcătuită din abrupturi calcaroase (atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii, ce adăpostește o gamă variată de floră (cu specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Chirnogeni. Aria naturală se află în Podișul Negru Vodă, în partea central-sudică a județului Constanța, pe teritoriul vstic al satului Credința, în sud-estul Lacului Plopeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al Românii, Nr.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
Râul Bug sau Bugul de Vest (, , ; ) este un fluviu major european, ce curge prin trei țări, și are o lungime totală de 830 km. Râul Bug izvorăște din Podișul Podoliei (Ucraina), în apropiere de orașul Ternopil și se îndreaptă spre nord, vărsându-se, pe dreapta, în Vistula, pe teritoriul Poloniei, la nord de Varșovia. Râul Bug creează granița dintre cele două state pe o lungime de 300 km. Cea
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
străini au sosit și în trecut, dar doar dupa călătoriile lui Cristofor Columb în secolele XV și XVI au început națiunile europene explorarea și colonizarea acestui continent. Expedițiile spaniole au atins repede Munții Apalași, Fluviul Mississippi, Grand Canyon și Marile Podișuri. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prin 1540 Hernando de Soto a întreprins o expediție mare a teritoriilor care constituie azi SUA. În același an, Francisco Vásquez de Coronado împreună cu
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic floristic, faunistic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Podeni. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mehedinți, aproape de limita teritorială cu județul Caraș-Severin (în Podișul Mehedinți), în partea nord-vestică a satului Podeni, în apropierea Parcului Național Domogled - Valea Cernei. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
de filozofie iudaică a Universității Bar Ilan din Ramat Gan. Cherlow și-a început cariera sa rabinică în kibuțul Tirat Tzvi, unde a slujit ca rabin si profesor. Ulterior a slujit ca rabin la Ieșiva Hagolan din Hispin, în sudul Podișului Golan.După asasinarea în noiembrie 1995 a premierului israelian Itzhak Rabin de către un militant religios de extremă dreapta, student la Universitatea Bar Ilan, rabinul Cherlow a contribuit la înființarea organizației de rabini Tzohar, al cărei obiectiv a fost reducerea tensiunilor
Yuval Cherlow () [Corola-website/Science/328526_a_329855]
-
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Ponoarele. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 100 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți), aproape de limita teritorială cu județul Gorj. Aria protejată se învecinează la sud cu rezervatia naturală Pădurea de liliac Ponoarele și este străbătuta de drumul județean (DJ670) care leagă orașul Drobeta Turnu-Severin de Baia de Arama. Rezervatia naturală a fost declarată arie
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori și arbuști, în cea mai mare parte cu specii de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Isverna. Aria naturală se află în extremitatea central-nordică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți, între Munții Mehedinți și Piemontul Getic), aproape de limita teritorială cu județul Caraș-Severin, în imediata apropiere sud-estică a Parcul National Domogled - Valea Cernei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în
Tufărișurile mediteraneene de la Isverna () [Corola-website/Science/329403_a_330732]
-
agrare mondiale, precum și înnoirea continuă, chiar și în timpuri de restriște, a plantațiilor proprii - toate acestea permit companiei să păstreze locul de frunte conform indicelui de calitate a propriilor podgorii. Ferma Agricolă „Cricova-Criuleni” este situată în cadrul extremității de est a Podișului Codrilor și anume în zona de Centru a Republicii Moldova. Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
râioasă brună este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Bufo bufo bufo". În România se găsește de la 300 m în sus, începând cu regiunea dealurilor, până la granița pădurilor de munte, ca și în Podișul Transilvaniei, fără a depăși 1 800 m altitudine. În Dobrogea nu a fost găsită decât în zonele împădurite din nord. Are un corp voluminos, îndesat și umflat. În România este cea mai mare broască. Femelele au o lungime până la 13
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie. Are o lungimea de 5 cm. Corpul este îndesat, bufoniform. Pupila ochiului rotundă sau
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. Ținutul Tutova se afla într-o zonă colinară împădurită din partea de sud a podișului Moldovei, foarte lungă și strâmtă, străbătută de râurile Tutova și Bârlad și mărginită la vest de râul Zeletin și parțial la nord-est de râul Bârlad. Dealurile coboară de la altitudinea de peste 400 de metri (la vest) până sub 200 de metri
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
-lea și până în anul 1864, cănd ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. Ținutul Covurluiului se află în sudul Moldovei, pe valea râului Covurlui, într-o zonă colinara de la marginea sudică a podișului Moldovei, ce coboară înspre Dunăre și Prut. Ea era delimitata de râurile Prut și Siret, precum și de fluviul Dunărea, întinzându-se în anumite perioade și în câmpiile de la est de Prut. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, cuprinzând orașul
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]