10,542 matches
-
sa de va sta sau va lucra zilnic el va semăna, iar sămânță împrăștiata, pretutindeni aruncată, care rodul ei va da este bună sau e rea. Când vorbim de Dumnezeu răsare grâul mereu Neghina și mărăcini când pe cel rău pomenim. Semănam când în tăcere răbdam orișice durere. Semănam când în prigoane plecăm genunchii la icoane. Și când scriem semănam, balsam sufletelor dăm când cuvintele sunt bune și otravă aruncăm când cuvintele-s ne-bune. Semănam și când muncim, semănam când
ORICE OM ESTE UN SEMANATOR de DORINA STOICA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347518_a_348847]
-
firea-ți ai dracu’ de golani, că vă dă statu’ bani cu găleata și voi nimic! Sesizând însă o schimbare, în sensul că Istrate nu dispărea pe sub ușă ca de obicei, căscă ochii și își înghiți restul de cuvinte. „Te pomenești că tâmpitul ăsta a ajuns mare mahăr la partid și mă zboară, că doar știe ce studii am“, gândi șeful suspect de repede. Prin urmare, schimbă tonul și spuse umil: - Vai, domnu’ Istrate, să nu vă mai recunosc, Doamne, ce
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
i-au înmormântat cu mare cinste. Potrivit tradiției populare, ar fi fost vorba de 44 de soldați creștini care au murit la Sevastia, dar Tradiția Bisericii reduce numărul acestora la 40. În această zi, Biserica ortodoxă a rânduit să fie pomeniți toți mucenicii, martirii și eroii neamului românesc, dar și morții fiecărei familii de credință ortodoxă, prin participarea cu ofrande la slujba bisericească, prin binecuvântarea „bucatelor” (mucenici, colăci, coliva, vin) și împărțirea acestora la Biserică sau la persoanele nevoiașe, dar și
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
care, fie sunt indiferenți față de fenomenul spiritualității autentice, fie merg doar la sărbătorile mari de peste an, doar să-i vadă lume, fără ai mai lua în calcul pe politicieni care au monopolizat discursul religios pentru că prinde la votanți. Nu îi pomenesc pe membrii grupului, din teama de a nu omite pe cineva, dar aș dori să fac câteva precizări despre o persoană misterioasă, discretă a acestei școli duhovnicești, părintele Ioan Kulîghin, despre care nu s-a prea scris și care, din
RUGUL APRINS SAU LITURGHISITORII ADEVĂRULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347651_a_348980]
-
de elevi. Dar acest eveniment, al primei întâlniri cu elevii, l-a umplut de gânduri, și chiar de deznădejde. Copiii erau ca vai de ei, nici tu echipați ca lumea, nici tunși, nici curat îmbrăcați. De încălțări - nici să nu pomenim, fiecare era încălțat cu ce putea, vreo câțiva umblau chiar desculți. Numai vreo doi-trei dintre copii erau îmbrăcați mai decent, ca pentru școală. Și câte planuri mari își făurise tânărul profesor în legătură cu viitoarea sa meserie! Acum, văzând starea jalnică a
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
avut loc la data de 20 decembrie 107. Creștinii au dunat moaștele lui și le-au trimis fraților din Antiohia ca un dar binecuvântat de Dumnezeu și această prăznuire are loc în ziua de 29 ianuarie. Viața Sfântului Ignatie este pomenită de Biserica Ortodoxă la 20 decembrie. Referință Bibliografică: 29 ianuarie: Aducerea moaștelor sf. Ignatie Teoforul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
Stăniloae, mai ales de teologii din jurul instituțiilor de formare a clerului, pe care Doctorul în Teologie Cristinel Ioja le descrie cu rigoare, evidențiind rolul avut de profesori în depășirea condiției lor scolastice. Pentru activitatea lor teologică (și în domeniul dogmaticii), pomenim pe Alexandru Comoroșan, Vasile Loichiță, Vasile Găină (Cernăuți), pe Constantin Erbiceanu, Constantin Chiricescu, Irineu Mihălcescu, Ion Gheorghe Savin și, evident, Dumitru Stăniloae (Sibiu apoi București), precum și a preoților profesori din cadrul Institutelor și Academiilor Teologice din Sibiu, Arad, Caransebeș, Oradea și
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
Răsărit în carne și oase, cu alai mare, iar de Paști se parcurge pas cu pas calvarul lui Iisus, de ce să nu-ți poți da întâlnire zilnic cu ”Miracole” sau să ieși la o cafea cu ”Încarnarea”? Pentru că tot am pomenit numele Mântuitorului, iată că la bărbați lucrurile stau cu totul altfel. Constat că binecunoscutele nume sfințite de biserică Jose, Antonio și Jorge își dau mâna de-a lungul și de-a latul celor 52 de Provincii, asezonate pe alocuri cu
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
mai erau nici legi care să-i pedepsească. Purtau nume destul de ciudate hoții, precum Mercedesa Fierar, Saxonia Lingurar, ori Jărmania Hândel dar erau, conform actelor, băștinași de cel puțin o generație. Unii nemți, austrieci, sau englezi, din ce în ce mai mulți, îl tot pomeneau pe unu’ Hitler, pe numele lui, cum că el ar fi de vină, alții se dădeau cu capul de pereți, pentru că, în urmă cu numai un deceniu, le plângeau de milă acestor nefericiți, considerați, pe atunci, în țările lor, discriminați
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
chem un taxi. Iar a oftat vecina: ușor de zis, dar omul meu nu poate fi dus pe jos până la un taxi și nici nu poate să stea decât culcat. Și-așa țipă de durere. Am mai încercat eu să pomenesc de ceva unguente, s-o încurajez, că...până la urmă se va face bine, că o să treacă și prin încercarea asta, că... Dar vecina mi-a retezat orice urmă de încurajare, mai ales că țipetele de durere ale soțului se intensificaseră
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
la adresa acestui OM, și nu conteniți să aruncați cu fecale orale în el. Dar, cine vă poate suporta stilul? Până și bunul Dumnerzeu s-a săturat de nemernicia voastră ereditară și v-a dat conducătorii care vă seamănă perfect. Nu pomenesc argumentele acestor spuse ale mele, că tot nu sunteți printre oamenii acestei planete. Voi aveți nevoie de o planetă separat. Și iar nu pomenesc de argumente. Voi cei săraci cu duhul, a voastră va fi împărăția Prostiei. Strămoșii voștri a
TUTUROR FEISBUCIENILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350171_a_351500]
-
a săturat de nemernicia voastră ereditară și v-a dat conducătorii care vă seamănă perfect. Nu pomenesc argumentele acestor spuse ale mele, că tot nu sunteți printre oamenii acestei planete. Voi aveți nevoie de o planetă separat. Și iar nu pomenesc de argumente. Voi cei săraci cu duhul, a voastră va fi împărăția Prostiei. Strămoșii voștri a implementato în voi și așa vă consumați mizeria și umilința in care trăiți. Jucați cum vă cântă țiganii, nu americanii. Voi cârcotașiI supradotați ȘI
TUTUROR FEISBUCIENILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350171_a_351500]
-
câteva ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Vițelul era preocupat cu ultimul petec de iarbă de pe speteaza băncii, iar iepurașul ronțăia înfundat frunzele ultimului morcov. Și peste tot, trilurile privighetorii, boabe de mărgăritar și parfum de lăcrămioare... Ce feerie!... Dar huruitul primului tramvai rupse vraja și mă pomenii singur pe banca veche cu spătarul rupt, cu pălăria turtită, nins de petale și ud de rouă. Frigul îmi muiase oasele și nasul îmi era roșu. Pe jos numai coji de semințe de dovleac și de alune. Am fugit imediat
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
ești de acord? Aduc la repezeală două cafele și mai îndulcesc atmosfera. - Câți miei fată bre, o oaie? - Unu' sau doi. - Dar o cățea? - Poate să fete și opt, nouă, dar atunci sunt prea mici și nu trăiesc toți. - Ai pomenit undeva vreo turmă de câini? - Nu. - Dar turme de oi, sunt. - Mda... Asta așa e. - Vezi că a avut Dumnezeu grijă de toate? Zici că acum ai cinci câini mici. Te scap eu de ei când se fac mai mărișori
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
Tot circulă o vorbă , deloc adevărată Că omul ar descinde din bună noastră rasă . Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa ! Și , zău , savantul Darwin , tot neamul ni-l jignește Când spune cum că omul cu noi se înrudește ! Ați pomenit vreodată divorțuri printre noi ? Copii lăsați pe drumuri sau arme de război ? Am inventat , noi , cipuri și alte drăcării ? Însemne sataniste , otrăvuri , șmecherii ? văzut-ați pe vreunul , retras în jungla deasa , Ca să scornească armă distrugerii în masă ? Tot ce lăsăm
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
și sporuri. Am avut unde lucra. Am avut unde mânca și unde locui. Să-mi dea loc de muncă și merg la treabă, dar îmi dă? N-au ăștia tineri, cu diplomă, unde lucra, dar noi! Unde s-a mai pomenit, bă frate, așa ceva, f...e muma-n c...r de hoți?” Întrebarea plutea în aerul uscat de razele soarelui din primele două ore ale zilei și rămânea fără răspuns. Chiar dacă încerca vreun altul să-l formuleze, era acoperit de alte
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic deosebit. O fi venit și el în control să vadă cum se mai descurcă. Acum întâlnirile lor erau mai rare. Îl
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
și mama, si nu în cele din urmă poeta, una cu un grad sporit de sensibilitate, gingășie și grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elenă și Coca Farago, Mariana Sperlea și Constantă Marcu. Îi pomenesc numele Doamnei învățătoare, îngenunchind în fața poeziei autentice: Titina Nica Țene, cu obârșii în pământul sfânt al Olteniei, tărâmul românesc care l-a dat și pe regretatul nostru confrate, Damian Ureche. Doamna Titina Nica Țene face parte dintr-o familie de
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
se plimbă, mai merge la o conferință, pe la examene și printr-alte părți, numai la biserică și la utrenie nu-i. Și paraclisierul n-are unde să se mai ducă, toacă săracul cu 25 de blagoslovenii de la... bec. Terminam de pomenit înainte ca să vină preoții, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi și atâtea boli. Acum s-au înmulțit bolile psihice, organice, demonizările. Apoi nu erau atâtea construcții
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
înapoiere. Am tras concluzia că, dacă românii sunt urmașii romanilor (teorie contestată în ultima vreme), sunt mai degrabă urmașii celor din sudul peninsulei, cu care avem mai multe lucruri în comun. Dar cum nici românii nu sunt perfecți, ne-am pomenit că pe biletele noastre scria Mr. Elena și Mrs. Dan. Ca urmare, la coborârea din autobuzul care ne-a dus pe pistă, Leni a coborât prima și mi-a întins mâna să mă ajute. În avion ai voie doar cu
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
sacoșa de voiaj. Dacă Renașterea italiană a avut un loc de naștere, acela nu poate fi decât Florența. Nu voi enumera lungul șir de nume celebre care s-au născut sau s-au afirmat în Florența. În schimb, vreau să pomenesc (inclusiv în sensul creștin al cuvântului) pe cei care au monumente funerare în Basilica Santa Croce, după mine unul din cele mai celebre cimitire din lume: Michelangelo, Machiavelli, Dante, Galilei, Rossini, Ghiberti, Marconi, Fermi... În câteva orașe italiene, Florența, Sienna
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]