4,479 matches
-
3. Entități ce vin ocazional în planul respectiv în urma unor fenomene de extracorporalitate. 4. Entități din regnuri superioare care s’au reîncarnat în planul respectiv. 5. Un fond amorf, omogen, de informație caracteristică planului, rezultată din procesele disipative. Entitățile ce populează un plan oarecare al Universului: ( − entități; → − ciclul existenței entității (parțial); − transfer de “substanță”. Fondul amorf este permanent actualizat prin disiparea informației entităților din prima categorie, fapt care, pe lângă că-l îmbogățește, oferă posibilitatea adaptării entităților din a doua categorie (corpurile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
starea de sănătate mintală a unei populații trebuie să aibă în vedere relațiile acesteia cu mediul ambiental, sub toate aspectele sale. 2. Mediile ambientale umane Mediul ambiental își pune de fiecare dată puternic amprenta asupra comunității de indivizi care-l populează. Acest fapt este de o mare importanță pentru mentalitatea, modul de viață și comportamentul acestei categorii de populație. În general, mediile ambientale au un caracter variat. Ele sunt de două feluri: stabile și temporare. Mediile ambientale stabile corespund societăților așezate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Și poate pentru că dimensiunea luptei ni s-a păstrat ca o permanență prin milenii [...], gândirea istorică, meditația asupra verigilor dramatice constitutive ale continuității noastre ca popor a cunoscut o preponderență deosebită în cadrul culturii române”. Dintre toate personalitățile culturii naționale care populează acest tip de text se detașează numele lui Mihai Eminescu. Acest al doilea exemplu epitomizează relația dintre timp și istorie în viziunea protocronistă a permanenței etnice: “în opera acestui romantic, înverșunat dușman și descompunător al timpului obiectiv, singurul timp consistent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
concluziile convorbirii sale cu diplomatul iugoslav. Pentru a veni în întâmpinarea dorințelor Belgradului, la Budapesta au fost întreprinși pași concreți pentru activizarea vieții culturale a minorităților iugoslave. Cum se menționa în nota ambasadei URSS din 23 august 1956, “în regiunile populate de minorități au început să fie organizate «săptămâni naționale» cu vaste programe culturale. Asemenea săptămâni au avut loc în regiunile Barania, Samodi și în alte locuri”. La 19 decembrie 1955, într-unul din teatrele principale de la Budapesta, „Vigszinhaz”, în prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unul dintre cele mai nefericite momente ale istoriei sale, comunismul. Este o opțiune care confirmă, involuntar, concepțiile uzuale încă, național-etatiste, asupra istoriei moderne. în plus, autorul preia acuzele aduse inițial comunismului doar din perspectivă națională. în bătăliile simbolice care au populat revoltele și represiunile epocii, emblemele naționale cum ar fi imnul, steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captând aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de vedere cultural, a populațiilor „supuse” spre națiunile “învingătoare”, atunci când se modifică granițe, interesele fiind, în primul rând, de natură economică. Un alt criteriu folosit drept catalizator pentru existența națiunilor a fost componența mediului urban. în general, națiunile „dominante” au populat orașele, ulterior etnia majoritară revendicând și spațiul din proximitatea așezărilor urbane. Aceasta a dus la rezultate contestate de pionierii mișcărilor naționale. Este adevărat că, în primii ani ai secolului al XIX-lea, Bucureștiul era un oraș grecesc, iar la 1848
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
niciodată fazele primare: contestații, suprimări și adăugiri punctuale. Opțiunea pentru o abordare sistemică și decizională a învățământului are însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori. în primul rând, confirmă tacit marginalizarea microcomunităților școlare și a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci o opțiune. Chiar pentru cei care denunță birocratizarea și etatismul excesiv, soluția reală este tot ierarhică. Ei propun, de fapt, o bizară descentralizare „de la centru” și o insolită constrângere, de ordin administrativ, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
animale, la nivelul arenei intrau senatorii, la al doilea nivel erau cavalerii și sus era plebea, se acceptau ca spectatori și doamnele), intrarea celor aproximativ 90.000 de spectatori se făcea în cincisprezece minute. Intrările și ieșirile din stadion erau populate de vânzători de amulete, talismane și amintiri, care corespundea unui sistem economic. Sistemul de acoperire era exterior cu o pânză ridicată prin sistemul velierelor de la corăbii, iar arena putea fi inundată pentru lupte vamale. Înafara unei forme, dependentă de obicei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a izolatelor. Pentru izolatele românești este caracteristică apropierea de secvențele caraibiene. Se presupune că ar deriva din stlV (simian t-lymphotropic Virus) al primatelor (și după zonele de persistență endemică din fig. 8-11). Într-adevăr, aceste zone au fost și sunt populate masiv cu asemenea animale - Africa, America centrală și nordul Americii de Sud, Orientul apropiat (Pakistan) și Extremul Orient (Japonia, Indo nezia). Din aceste focare endemice, virusul ar fi ajuns, prin migrarea populațiilor umane, în SUA, Anglia, Europa continentală, India, Australia și chiar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
distincte, predominante în anumite grupuri populaționale. S-a pus în evidență, astfel, un polimorfism al enzimelor de restricție care, fie că apropie, fie că depărtează genetic tulpinile izolate din anumite zone ale Chinei, țările Mediteranei europene, zona caraibienă și regiunile populate de eschimoși (carcinomul glandei parotidiene din Alaska). În ce privește gena LMP-1, considerată a fi esențială pentru efectul carcinogen al virusului Epstein-Barr, și aici s-au descoperit variații în structura sa, atunci când au fost analizate comparativ tulpini virale izolate din China, India
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În rest, se constată streptococi β-hemolitici, E.colli, Proteus, Pseudomonas. Peste 1/3 din infecții
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt invers proporționale: "A cunoaște înseamnă a evolua către noncontradicție; a cunoaște cunoașterea înseamnă a evolua către contradicție și viceversa"512. În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă, este cunoașterea contradicției ce susține procesul cunoașterii și a faptului că noncontradicția spre care tinde cunoașterea este totdeauna relativă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mecanism de tip membranar (v. §2.3.4.4). De altfel, [16] arată că Desulfovibrio rübentschicki este caracterizată de o putere depolarizatoare pronunțată, generând în consecință pile locale. Necesitatea unui rH al mediului foarte reducător face ca aceste bacterii să populeze preponderent segmentul instalației de răcire ce deservește instalația tehnologică propriu-zisă sau instalațiile de alimentare cu apă (în special în zonele stagnante). De altfel, unul dintre locurile clasice în care acestea au fost întâlnite sunt conductele de apă și zăcămintele de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în sol unde, fără a se cunoaște un motiv precis, populează doar cei aproximativ 15 cm superiori [85]. în ceea ce ne privește, suntem înclinați a explica aceasta nu prin necesitățile de oxigen - conform [85] -, știind că această zonă este explorată majoritar de rădăcinile plantelor, și ele consumatoare de oxigen, ci prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algele albastre. Așa cum am arătat în §2.3.2.2.1.2, eucariotele, ca organisme apărute într’un mediu mai oxidant sunt adaptate, și prin urmare necesită, medii mai oxidante decât procariotele. Urmare a acestor consecințe de natură redox, algele populează în general foulingul biologic exterior, iar în cazul celui interior, zonele oxidante, precum turnurile de răcire. Ele împart rolul de bază trofică a biocenozei foulingului biologic cu chemotrofele; anume, în foulingul biologic exterior și turnurile de răcire în cazul celui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofe“, primele constituie producătorii primari, iar secundele consumatorii, chiar descompunătorii (v. §2.3.3) (desigur, în cazul foulingului interior). Există și „lianți“ sau „jokeri“, adică specii care pot fi fotoautotrofe ori heterotrofe în funcție de prezența luminii, precum Euglena, și care pot popula întreaga instalație de răcire și ocupa orice loc în biocenoza foulingului biologic; un exemplu este Oscilatoria, algă albastră, deci inferioară și, totodată, cert, corosivă. Tot așa, algele eucariote, iubitoare de rH-uri oxidante, sunt întâlnite în foulingul biologic exterior, iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
două antiteze din fiecare caz au ca rezultantă faptul că valorile rH-ului optim pentru fiecare partener lichenic sunt foarte apropiate. Lichenii sunt independenți de substrat, pe care-l folosesc doar ca suport mecanic. Aceasta este posibilă, căci ei nu populează un mediu extern propriu-zis, ci conțin un mediu intern (zona medulară), la nivelul căruia se manifestă relațiile organism-mediu tipice oricărei biocenoze. Singura relație cu mediul exterior este aceea cu atmosfera, pentru că gazul (CO2, O2) nu poate fi stocat decât foarte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu biomassa lichenică descompusă, formează un strat de sol la locul atacului [83], care va facilita instalarea altor plante și implicit biocenoze foulingogene. Este vorba deci de o consecință importantă pentru subiectul în discuție, având în vedere faptul că ei populează pereții din beton ai turnurilor de răcire. Iar un al doilea aspect rezidă în extrapolarea acestui comportament la nivelul biocenozei propriu-zise, cum este aceea a foulingului biologic care, chiar dacă ar avea drept producător primar un organism fotoautotrof, iar nu unul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fixarea pe substrat, mai rar pentru a extrage apa din substrat. Pun însă, ca o consecință, condiția unor medii umede, atât pentru asigurarea apei atmosferice, cât și pentru înmulțire, care are loc exclusiv prin intermediul apei. Sunt și ei plante pionier, populând primele substraturi virgine, naturale (roci) sau antropogene (construcții). Condițiile oferite de pereții turnurilor de răcire le sunt suficiente pentru instalare și proliferare. Și ei generează sol, prin atacul cu acizii secretați și prin dislocarea rocii/betonului prin rizoizi, condiție pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
amintește moluște, brahipode, crustacee sesile (Cirripeda), spongieri, briozoare. Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere corosiv este faptul că acum straturile profunde ale foulingului biologic în formare devin preponderent anaerobe [85] adică, prin rH-ul reducător obținut astfel, se populează cu organisme heterotrofe, cele mai active din punct de vedere biocorosiv; suprafața externă a biofilmului devenind preponderent autotrofă. Formarea biofilmelor și nu numai este stimulată de chiar fizica prezență a suprafeței suport [104], bacteriile aderente prezentând o creștere mai intensă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
85]. 2.3.3.1. Aspecte concretizante ale biocenozei foulingului biologic Sistemul de răcire, concretizat în turnul de răcire, utilajul deservit și circuitele de transport ale apei de răcire, trebuie recunoscut ca un ecosistem, adică un segment de mediu (biotop) populat de o biocenoză, adică de o asociație de organisme care alcătuiesc - obligatoriu - un lanț trofic. Acesta începe cu un producător primar, una sau mai multe specii de organisme autotrofe (fotosau chemo-) care servesc ca hrană pentru consumatorii primari (bacterii sau
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții: producătorul primar, care fixează chimic, prin reducere, în substanțe macroergice, energia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
neapărat heterotrof - de a folosi ca suport material al energiei (hrană) mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trăiau doar cei care văzuseră cum se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul Dumansca, din comuna Tăcuta, majoritatea locuitorilor se ocupa cu confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe dintre produsele lor. în continuare vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]