19,544 matches
-
expresă sau tacită, sau să nu te ridici la nivelul așteptărilor cărora le-ai dat naștere prin propriul comportament. În al cincilea rând, este universal admis că, incompatibil cu ideea de justiție este să fii părtinitor, adică să îți arăți preferința pentru o persoană sau alta, în situații în care trebuie să fii imparțial. Strâns legată de ideea de imparțialitate este cea de egalitate, deseori considerată ca parte a conceptul de justiție. Privind diversele aplicații ale termenului de justiție, J. S.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exemplu, "Dacă vrei să-și păstrezi credibilitatea, nu înșela încrederea celorlalți!"). Autorul D. Crăciun clasifică expresiile normative în funcție de caracter în: obligații impun un anumit comportament, interdicții (prohibiții) solicită imperativ abținerea de la comiterea anumitor fapte și permisiuni îngăduie anumite comportamente în funcție de preferințe ori interese 21. Autoritatea normativă, cel de-al doilea element ce alcătuiește structura normei morale, se referă la emitentul normei, ce are capacitatea de a impune respectarea normei fie prin persuasiune, fie prin coerciție 22. Subiectul normei este considerat acea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ne refugiem la nivelul critic al gândirii morale și să judecăm acest tip de acțiune ca și cum am fi "arhangheli". Prin urmare, trebuie să explorăm cât mai multe dintre consecințele posibile, să determinăm probabilitatea producerii lor, să determinăm în ce măsură ele satisfac preferințele tuturor celor implicați, adică "utilitatea", să comparăm aceste utilități și să respingem acțiunea a căror consecințe sunt inacceptabile. Prin acest mecanism deliberativ îmbogățim nivelul intuitiv cu reguli noi, morala progresează și se rafinează 41. Oamenii nu sunt de la natură nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sancțiuni juridice să le atașeze"180. Filosoful englez sugerează ca nou propusele principii să fie judecate în lumina utilității care ar rezulta din punerea lor în aplicare, sau altfel spus, să fie analizate din perspectiva modului în care ar satisface preferințele tuturor celor implicați. Prin urmare, "cele mai bune principii vor fi acelea a căror adoptare generală va avea cele mai bune consecințe în total pentru toți cei afectați, considerați în mod imparțial"181. Așa cum a demonstrat în lucrare sa Moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea utilitarism, crede Hare, nu este vulnerabil la obiecțiile legate de obicei de pedeapsă, respectiv la acuzația că dacă faptul de a trimite un om nevinovat la închisoare ar avea cele mai bune consecințe într-un caz particular
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nucaă dintr-o mulțime pe baza unei caracteristici specifice; să ia decizii în funcție de reacțiile celor din jur, respectându-i; să denumească criteriul pe bază căruia și-au ales nuca și modul cum au rezolvat conflictele cu cei care aveau aceleași preferințe. Modalitate de organizare: Copiii stau pe scăunele, cu fața spre interior. Mod de desfășurare: Etapa I: Conducătorul jocului aruncă în mijlocul cercului, pe covor, un coș cu nuci, egale numeric cu copiii prezenți. Copiii fixează vizual o nucă, pe care și-
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
copii și forme neologice, populare, regionale, argotice chiar, în funcție de influențele de mediu; * sunt favorizate anumite împrumuturi din alte limbi, în condițiile în care copiii sunt atrași de formele inedite ale unităților lexicale respective: (oops, ok, hello, merci etc.); * se remarcă preferința copiilor pentru semele [+ concret], [+ individualizant] atât în cazul cuvintelor polisemantice (culoare ,,creion colorat, acuarele"), cât și în condițiile construirii de metafore, comparații, epitete (,,cărbunele este ca întunericul din pivniță când este noapte", ,,și când plouă, norul se face așa, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în premise ale cunoașterii/identificării anumitor blocaje în comunicare, respectiv în mijloace de prevenire, dar și de depășire a acestora. ( Temele abordate prin actualizarea conversației pot fi stabilite/sugerate de către educatoare/educator, pot fi alese împreună cu copiii, prin prisma intereselor, preferințelor, preocupărilor acestora dintr-o anumită perioadă, pot avea ca pretext o carte, o jucărie, o întâmplare petrecută în drum spre grădiniță, o știre auzită la televizor, un cântec auzit la copiii dintr-o altă grupă etc.; de asemenea, și copiii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limbajul verbal nu este preferat, dar nu numai) și, pe de altă parte, ca factor destresant 181; funcție evaluativă prin prisma faptului că activitatea în sine și produsul acesteia pot furniza informații despre copil (capacitatea de concentrare, gradul de atenție, preferința pentru anumite culori, pentru anumite tipuri de linii, de forme, maniera de reprezentare a realului, raportul real fantastic etc.); etc. 6.3.9. Exercițiul Exercițiul este metoda didactică ce constă într-un demers de tip repetitiv, desfășurat în mod conștient
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
precum și despre gradul în care acestea influențează formarea/dezvoltarea copilului pot fi: sintetizate ca urmare a observării copilului în diferite contexte (la venirea la grădiniță, în momentul despărțirii de părinte/părinți), în relațiile cu ceilalți copii, în cadrul activităților comune, în preferințele manifestate față de un anumit ,,colț", față de anumite tipuri de activități, în cadrul serbărilor organizate cu public (cunoscut sau nu), în cadrul activităților desfășurate pe grupe, în contexte competitive, în eventuale situații conflictuale etc.; cumulate din discuții cu părinții copilului, cu alte persoane
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivelul de vârstă 3-5 ani, respectiv maximum două extinderi pentru nivelul de vârstă 5-7 ani, iar proiectarea acestora de către educator trebuie avizată de inspectorul de specialitate; d) activități opționale activități propuse de către educator/educatoare, prin prisma cunoașterii/evaluării posibilităților/predispozițiilor/preferințelor copiilor și în urma consultării părinților acestora; pot fi valorificate, în acest sens, sugestiile de opționale venite din partea Ministerului (cel puțin la nivelul categoriilor de opționale) sau cadrul didactic proiectează (necesitând avizare) o astfel de activitate (în limitele: un opțional pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
confruntare în cadrul unei competiții; grupul de interevaluare realizat în vederea familiarizării copiilor cu activitatea și criteriile de evaluare în anumite contexte (de exemplu, juriul alcătuit din copii la un concurs de recitări); grupul de antrenament mutual (de sprijn reciproc) format după preferințele copiilor, în vederea promovării întrajutorării în realizarea unor sarcini (de exemplu, copiii știu că, pentru a rezolva o anumită sarcină cu succes, în ,,echipă" trebuie să existe un copil care să deseneze cu ușurință, unul care să recite frumos etc.); grupul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
centrat pe interesele preșcolarilor, cu elemente corespunzătoare nivelului lor de așteptare (fără a exclude surpriza, ca factor motivant, ca premisă pentru cunoaștere), prezentate într-o formă simplă, concisă, accesibilă, adaptată particularităților de vârstă și individuale ale copiilor (vezi, de exemplu, preferința pentru mesajele dialogate și narative vs. cele descriptive sau monologate caracteristică a nivelului de vârstă, diferențe în ceea ce privește vocabularul activ/pasiv al copiilor trăsătură care poate fi și de ordin individual prin prisma influențelor exercitate de mediul familial); jocuri didactice de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
totuși, conceptele în cauză conduc spre un singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările (sub și supra ordonări), ierarhizările funcționale etc. pot exprima puncte de vedere asupra filosofiei kantiene, interpretări ale acesteia. Din perspectiva preferinței pentru o anumită ordonare, poate fi croită o "nouă" interpretare a acestei filosofii sau poate fi construit un instrument de interpretare a unor construcții filosofice, ceea ce constituie și intenția mea în această parte a lucrării. La un prim nivel al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aptitudinilor individuale ale acestora; - primul pas, în școli și licee, în ceea ce privește schimbarea mentalității conducerii, cadrelor didactice, elevilor și, implicit, a părinților; - posibilități concrete prin care profesorii pot da dovada măiestriei lor profesionale și psihopedagogice, prin abordarea tematică a propriilor lor preferințe; - oportunități ale elevilor în alegerea domeniului în care doresc să-și dezvolte deprinderi și capacități și să-și contureze propriul sistem de atitudini și valori; - cadrul oferit de școală: - elevilor, pentru a-și alege propriul demers școlar; - părinților, de a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
această categorie se înscrie și modelul de Curriculum Vitae European, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 633/ 13.VII.2004 funcțional, ce pune accentul pe realizările obținute, fără a ține cont de cronologia lor; candidatul prezintă posturile deținute, după preferința sa, punând accentul pe realizările și deprinderile însușite. b) Scrisoarea de prezentare însoțește curriculum vitae, este redactată de candidat într-un stil direct și conține informații care arată motivarea pentru noul post, salariul actual și firma la care pot fi
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de acordare de gratificații contingente performanțelor. 3. Managerii trebuie să fie conștienți de caracterul personalizat al motivației. Este posibil ca o persoană să nu fie motivată de ceea ce motivează o altă persoană. prin urmare, este necesară sensibilitate la diferențele în preferințele individuale. 4. Managerii trebuie să realizeze că există posibilitatea ca nevoile salariaților să se schimbe din timp în timp și de la situație la situație. Prin urmare, potrivit lui Maslow, la diferite date oamenii se vor afla la nivele diferite ale piramidei
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
au o relevanță specială pentru comportamentul organizațional: nevoia de realizare; nevoia de afiliere; nevoia de putere. Nevoia de realizare semnifică faptul că indivizii manifestă o dorință puternică de a executa bine sarcini provocatoare. În acest context, sunt evidențiate următoarele caracteristici: preferință pentru situațiile în care se poate asuma responsabilitatea personală pentru rezultate; tendința de a stabili obiective de dificultate medie care se înscriu în riscurile calculate. Atunci când obiectivele simt ușoare, nu este asigurat sentimentul de realizare, în timp ce obiectivele exagerat de dificile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
corespund și cu interesele țării noastre ca vizita ministrului nostru de externe să fie pregătită cu multă atenție astfel încât să conducă în direcția normalizării depline a relațiilor între cele două state. Drept urmare, s-a convenit organizarea întâlnirii preliminare, confidențiale, de preferință (pentru noi) la București, între experții celor două ministere de externe, cu care prilej să se discute propunerile pe care le va prezenta Partea vest-germană. 2. Contextul în care a avut loc stabilirea relațiilor diplomatice între România și R.F. a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Această declarație să fie făcută sub forma unei scrisori, iar Partea română să-și poată reafirma poziția . Minuta din 9 ianuarie 1967. Răspunzând la propunerile vest-germane prezentate, dl. C. Bogdan, director în MAE, a menționat că: * Partea română nu are preferințe cât privește forma în care se va anunța stabilirea relațiilor diplomatice, dar ar considera mai indicat ca aceasta să se facă printr-un comunicat comun prin care să se sublinieze importanța evenimentului. * Cu privire la declarația unilaterală a R.F. a Germaniei referitor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu ambasadorul român Corneliu Bogdan. În cursul întrevederii, Kissinger a transmis prin diplomatul român un mesaj oral, în cuprinsul căruia Washingtonul se declara dispus să discute cu partea chineză toate marile probleme internaționale, inclusiv chestiunea Taiwan-ului. A relevat, totodată, preferința americanilor de a continua schimbul de mesaje prin canal pakistanez, motivând abil că diplomația autorităților române ar fi fost pusă într-o situație delicată față de Moscova. Pe de altă parte, Kissinger păstra tăcerea asupra posibilității unei vizite a președintelui SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
relațiilor bilaterale. Era pentru prima oara când Europa celor 6 își afirma interesul pentru America Latină. Demersurile ulterioare pot fi sintetizate în următoarea cronologie: 1969 Comisia Europeană își exprimă interesul de intensificare a relațiilor cu America Latină. Odată cu aprobarea Sistemului Generalizat de Preferințe (SGP), se semnează acorduri de "prima generație"-Argentina 1971, Uruguay 1973, Brazilia 1973, Mexic 1975. 1973 Se creează, în conformitate cu Acordul de la Lomé, grupul ACP Africa, Caraibe și Pacific. 1974 inițierea Conferințelor bianuale Parlamentul European-Parlamentul latino-american(Parlatino). De la constituire și până în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
director în MAE și ca ambasador am discutat cu oficialități ale țărilor în care am fost acreditat, cu mulți diplomați, pentru primirea României în Grupul celor 77, interesul țării noastre fiind acela de a fi încadrată în sistemul generalizat de preferințe vamale care era acordat țărilor în dezvoltare. Toate acestea mă îndreptățesc să prezint, în acest capitol, conceptul de dezvoltare umană, dominant în conștiința lumii în care eu mi-am desfășurat activitatea diplomatică, astfel cum l-am promovat eu în peste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a acestor relații este bine cunoscută. În mod frecvent, la reuniunile internaționale, țările în dezvoltare s-au plâns de inechitatea sistemului economic mondial actual. Indirect, această inechitate a fost recunoscută și de țările industriale prin facilitățile, ajutoarele, sistemul generalizat de preferințe vamale și altele, pe care le-au instituit în favoarea celuilalt grup de țări. Desigur, legile și regulile pieței libere acționează după natura lor, ele nu pot fi eliminate prin convenții internaționale, chiar dacă unele țări în dezvoltare pot fi defavorizate. Conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderarea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și non-violente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente nu sunt superioare, ci, dimpotrivă, programelor non-violente. Examinând preferințele de consum televizual în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele non-violente difuzate în paralel. Semnificative sunt și rezultatele barometrului Telerama-Sofres (Franța), din anul 2005. La întrebarea „Printre următoarele canale (se dă lista principalelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]