3,008 matches
-
soare e reprezentată o stea roșie. Toată coroana este împestrițată cu inscripții ale lozincii «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în trei limbi - rusă, ucraineană și moldovenească.”" Aceste arme erau, așadar, unele „de pretenție”. La 21 septembrie 1925 în ședința Prezidiului mic al C.E.C. al R.A.S.S.M. s-au stabilit următoarele amendamente: Proiectul de stemă ales, împreună cu amendamentele de mai sus, au fost aprobate de Prezidiul Comitetului Executiv Central pe data de 19 octombrie 1925. La aceeași dată a fost
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
moldovenească.”" Aceste arme erau, așadar, unele „de pretenție”. La 21 septembrie 1925 în ședința Prezidiului mic al C.E.C. al R.A.S.S.M. s-au stabilit următoarele amendamente: Proiectul de stemă ales, împreună cu amendamentele de mai sus, au fost aprobate de Prezidiul Comitetului Executiv Central pe data de 19 octombrie 1925. La aceeași dată a fost alocată și o sumă de 45 de ruble pentru efectuarea corecturilor, urmând ca pe 10 noiembrie să se mai adauge încă 30 de ruble pentru executarea
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
razele mari ale soarelui au fost aduse la aceeași lungime, formând un semioval puțin înclinat spre dextra. Modificările din 1981 au fost menționate și în „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii”, adoptat la 7 mai același an prin Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M.: "„în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
regulamentului cu privire la Stema de Stat a R.S.S.M.” Această emblemă a fost abandonată o dată cu adoptarea unui nou însemn, stema Republicii Moldova, la 3 noiembrie 1990. La 21 aprilie 1965 directorul institutului E. M. Rusev preciza într-o scrisoare de răspuns destinată șefului cancelariei Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M., G. F. Savcenco, faptul că elementele componente ale stemei republicii semnifică următoarele: O altă interpretare a stemei R.S.S.M. indică următoarea simbolistică: În „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii” din 1981 se preciza faptul că "„stema
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
la momentul alegerii cel mai tânăr academician al Academiei de Științe a Moldovei. Om emerit al Republicii Moldova, 2005; Doctor honoris causa al Universității de Stat din Tiraspol; Laureat al Premiului Republican pentru Tineret in domeniul Științei și Tehnicii, 1983; Premiul Prezidiului A.Ș.M. pentru activitatea științifică, 1992; Premiul anual VIP 2002 - VIP în știință, 2002; Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul științei și tehnicii, 2004; Medalia 60 de ani a AȘM, 2006; Medalia 60 de ani a
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
ocupă diferite poziții administrative în cadrul Academiei de Științe: director adjunct Laborator Internațional de Supraconductivitate și Electronică a Solidului IFA (1996-2000); director adjunct IFA (1997-2000); Director LISES IFA (2000-2006); academician-coordonator al Secției de Științe Matematice, Fizice și Tehnice (2000-2004); membru al Prezidiului AȘM (2000-2004); academician-coordonator al Secției de Științe Fizice și Inginerești (2005-2009); membru al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică (2005-prezent). Este președinte a două instituții obștești în domeniul științei: Societatea Fizicienilor din Republica Moldova (1996-prezent) și Asociația pentru Știință, Educație
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
internaționale; la fiecare conferință a prezentat rapoarte de valoare. Pentru merite deosebite în activitatea medicală, științifică și didactică este menționat cu insigna Eminent al Ocrotririi Sănătății (1968), medaliile "Za doblesnii trud". (1971) și "Veteran truda" (1986), Diploma de Onoare a Prezidiului Suprem al RSSM (1988), ordinul Gloria Muncii (1997), Certificatul de Înaltă Apreciere a Organizației Mondiale a Sănătății (2002), Diploma Prezidiului AȘM pentru monografia editată (2003), diplome de onoare ale Ministerului Sănătății etc. (Grigore Friptuleac, dr.h., profesor universitar Șef catedră Igienă
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
cu insigna Eminent al Ocrotririi Sănătății (1968), medaliile "Za doblesnii trud". (1971) și "Veteran truda" (1986), Diploma de Onoare a Prezidiului Suprem al RSSM (1988), ordinul Gloria Muncii (1997), Certificatul de Înaltă Apreciere a Organizației Mondiale a Sănătății (2002), Diploma Prezidiului AȘM pentru monografia editată (2003), diplome de onoare ale Ministerului Sănătății etc. (Grigore Friptuleac, dr.h., profesor universitar Șef catedră Igienă, USMF „Nicolae Testemițanu")
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
împreună cu A. M. Prochorov pentru investigarea ce a dus la crearea oscilatoarelor moleculare și amplificatoarelor paramagnetice. În 1962, doctorul Basov a fost ales membru corespondent al Academiei de Stiinte din U.S.S.R. În anul 1966 membru al Academiei, în 1967 membru al Prezidiului Academiei de Stiinte U.S.S.R. și un membru străin al Academiei Germane de Stiinte din Berlin. În 1971 a fost ales drept membru străin al Academiei Germane “Leopodina”. Doctorul Basov este un redactor-șef al jurnalelor științifice sovietice Priroda (natură) și
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
Congresele VII, IX, X, XI și XII - membru al CC al PCM. De asemenea, a fost deputat al Sovietului Suprem al URSS în legislaturile 5, 6, 7; deputat al Sovietului Suprem al RSSM în legislaturile 5, 6, 7; membru al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM. În anul 1985 a obținut titlul de doctor în filosofie cu teza "Lichidarea deosebirilor esențiale dintre oraș și sat în cazul RSSM", fapt pentru care a fost inclus alături de marii gânditori ai lumii în "Dicționarul de
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
apoi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina (28 ianuarie 1949 - mai 1951) și prim-secretar al Comitetului Regional de Partid din Lvov (aprilie 1952 - februarie 1954). În această calitate, a cumulat și funcțiile de membru supleant al Prezidiului Biroului Politic al CC al PC din Ucraina (18 ianuarie 1949 - 23 martie 1954) și membru în Biroul organizațional al CC al PC din Ucraina (28 ianuarie 1949 - 23 septembrie 1952). În perioada 8 februarie 1954 - 29 mai 1961, a
Zinovie Serdiuk () [Corola-website/Science/311972_a_313301]
-
25 ianuarie 1949 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. În august 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, conducerea RSS Moldovenești (secretarul Comitetului regional al PCUS, Piotr Borodin, președintele Sovietului Comisarilor Poporului, Tihon Konstantinov și Președintele Prezidiului Sovietului Suprem, Fedor Brovko) a propus ca frontiera de sud a RSS Moldovenești să fie demarcată cu includerea în componența Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a județului Akerman, toate cu o populație majoritară moldovenească. Din păcate, Stalin nu a
Piotr Borodin () [Corola-website/Science/311994_a_313323]
-
instituit prin Decretul nr. 203 din 28 septembrie 1950 pentru înființarea titlurilor ce se pot acorda oamenilor de știință, tehnicienilor și artiștilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 83 din 28 septembrie 1950. Titlurile înființate prin acest decret se acordau de către Prezidiul Marii Adunări Naționale, la propunerea Consiliului de Miniștri. Titlul, instituit în 1950 aducea, mai ales în deceniile 6 și 7, o serie de avantaje materiale și sociale. Potrivit legislației actuale, titlul onorific de profesor emerit poate fi acordat de Senatul
Profesor universitar () [Corola-website/Science/310059_a_311388]
-
în oraș. Operațiunea secretă codificată "Udar" ("Lovitura"), era organizată de Ministerul Apărării, K.G.B. și Ministerul de Interne ale Uniunii Sovietice, rolul esențial fiind încredințat trupelor speciale " Alfa" și trupelor de diversiune "A". Acestea acționau conform stării de urgență declarată de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., act care a fost semnat de președintele Mihail Gorbaciov și anunțat publicului azer ulterior când 82 cetațeni fuseseră deja uciși si 20 de persoane fuseseră grav răniți pe străzile din Baku. Una dintre cele mai
Ianuarie negru () [Corola-website/Science/309192_a_310521]
-
generale de la New Delhi (1961), Uppsala (1969), Nairobi (1975) și la sesiunile anuale ale Comitetului Central la Paris (1962), Geneva (1966,1973 și 1976), Heraklion Creta (1967), Canterbury (1969), Addis-Abeba (1971), Utrecht (1972), Berlin (1974) ș.a. A făcut parte din Prezidiul Conferinței Bisericilor Europene și din Comitetul Consultativ, participând la Adunările generale Nyborg IV (1964), Nyborg V (1966), Nyborg VI (1971) și Engelberg (1974), precum și la sesiunile Prezidiului și Comitetului Consultativ. A condus delegațiile Bisericii Ortodoxe Române la Conferințele panortodoxe de la
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
Canterbury (1969), Addis-Abeba (1971), Utrecht (1972), Berlin (1974) ș.a. A făcut parte din Prezidiul Conferinței Bisericilor Europene și din Comitetul Consultativ, participând la Adunările generale Nyborg IV (1964), Nyborg V (1966), Nyborg VI (1971) și Engelberg (1974), precum și la sesiunile Prezidiului și Comitetului Consultativ. A condus delegațiile Bisericii Ortodoxe Române la Conferințele panortodoxe de la Rodos (1961, 1963, 1964) și Chambesy (1968), la prima Conferință pregătitoare a Sfântului și marelui Sinod panortodox (Chambesy 1971). Ca ierarh a publicat numeroase articole, pastorale, cuvântări
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
(în ; n. 3/16 mai 1904 - d. 24 ianuarie 1960) a fost un lider comunist din RSS Moldovenească, care a îndeplinit funcțiile de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSSA Moldovenească (1938-1940) și apoi pe cea de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenească (1941-1951). s-a născut la data de 3/16 mai 1904 în satul Popencu (de pe malul stâng al Nistrului, astăzi în raionul Rîbnița), într-o familie de țărani săraci. Este membru al PCUS din 1927
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
al Moldovei. În perioada 1938-1940, Fiodor Brovko a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSSA Moldovenească, după ce fusese o scurtă perioadă prim-vicepreședinte. La data de 3 august 1940 a fost numit în funcția de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenească, deținând această funcție până la 28 martie 1951. În această perioadă, el a locuit într-o casă cu curte de pe Strada Mihai Kogălniceanu nr. 83 din Chișinău, casă declarată astăzi monument de arhitectură locală. În august
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
Strada Mihai Kogălniceanu nr. 83 din Chișinău, casă declarată astăzi monument de arhitectură locală. În august 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, conducerea RSS Moldovenești (secretarul Comitetului regional al PCUS, Piotr Borodin, președintele Sovietului Comisarilor Poporului Tihon Konstantinov și Președintele Prezidiului Sovietului Suprem, Fiodor Brovko) a propus ca frontiera de sud a RSS Moldovenești să fie demarcată cu includerea în componența Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a județului Akerman, toate cu o populație majoritară moldovenească. Din păcate, Stalin nu a
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
poate găsi aici de lucru în orice domeniu.” Refugiat după eliberarea Basarabiei de către armata română, el a revenit în martie 1944, alături de armata roșie, la Soroca, unde s-au stabilit organele sovietice, menite să administreze pământurile românești recucerite, împreună cu întreg prezidiul Sovietului Suprem al RSSM. În afară de funcția de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, Brovko a fost în paralel și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, având în subordonare Ministerele Industriei, Agriculturii și Muncii din
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
eliberarea Basarabiei de către armata română, el a revenit în martie 1944, alături de armata roșie, la Soroca, unde s-au stabilit organele sovietice, menite să administreze pământurile românești recucerite, împreună cu întreg prezidiul Sovietului Suprem al RSSM. În afară de funcția de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, Brovko a fost în paralel și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, având în subordonare Ministerele Industriei, Agriculturii și Muncii din RSS Moldovenească. De asemenea, a fost ales ca deputat al
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
poet rus A.S.Pușkin cu intonație socio-economică”. Dl I.Ustian este decorat cu ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, 6 medalii ale URSS și altor țări, două medalii de aur a EREN-ului din URSS, precum și 2 Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova. 1953-1958 Colegiul de economie agrară din Cocorozeni, r-nul Orhei 1959-1965 Facultatea de economie agrară, Universitatea agrară din Moldova, or. Chișinău 1970-1973 Doctorantura la Academia de Științe Sociale a URSS (or.Moscova), facultatea de economie, specialitatea - “economie
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Medalia “Pentru munca cu abnegație”. 100 ani de la nașterea lui V.I.Lenin 1982 Medalia jubiliară - “1500 ani ai or. Kiev”. 1984 Medalia jubiliară - 100 ani de la naștarea lui G.Dmitrov 1985 Medalia “Veteran al muncii”. 1965 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R.Moldova”. 1967 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R. Moldova”. 1984 Medalia jubiliară - „1300 ani ai statului Bulgaria”
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Lenin 1982 Medalia jubiliară - “1500 ani ai or. Kiev”. 1984 Medalia jubiliară - 100 ani de la naștarea lui G.Dmitrov 1985 Medalia “Veteran al muncii”. 1965 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R.Moldova”. 1967 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R. Moldova”. 1984 Medalia jubiliară - „1300 ani ai statului Bulgaria”
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiului Prezidiului A.Ș.M., „Eminent al Învățămîntului Public”, premiant al Academiei Româno-Americane, decorat cu „Ordinul Republicii” și cu Medalia A.Ș.M. „D. Cantemir”. Autor a peste 400 de lucrări științifice și științifico-didactice publicate atît în țară, cît și în străinătate
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]