3,372 matches
-
mint și te fură oglinzile,/ în care cuvintele umblă cu fețe și măști"? Imagine a întâmplătorului, a ceea ce s-ar putea să survină, neașteptat și totuși știut, extraordinarul excepției iluminative care irumpe de nicăieri. Toamna nu pune în vedere o priveliște, ci neasemuita sa putință de a fi altceva, ieșit din comun, din seria cunoscutului previzibil. Preființarea nu e previzibilul deja vestit; dacă ceva începe să se întrevadă, este doar zeitatea care însuflețește firea, dar în fața căreia nimeni nu vede nimic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pereți,/ Roza și raza, ghimpele, ghimpul,/ Aprins pe ecranul de var. Dimineți/ Uitate incendiau anotimpul". În aparență, decorul comun - la îndemâna ochilor - al unei scene pe care joacă un singur actor: trandafirul între pereții albi. Nu e imaginea statică a unei priveliști, natura moartă oferită vederii, căci ceea ce se arată nu are orizont, pare închis între, mărginit de chiar posibilitatea retezată a oricărei perspective. Dar albul e stofa posibilului, pragul incolor al tuturor culorilor. Prin alb se poate trece dincolo, în adâncul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 353, 103, 24, 64. 6 Ibidem, p. 42. 7 Cf. Glasuri, în op. cit., p. 251. 8 Ibidem, pp. 22, 69, 96, 315. 9 Caz în care "signifianța (Bedeutungshaftigkeit) este evident călăuzitoare pentru lectura priveliștii. Suntem capabili să "citim" o imagine doar dacă "recunoaștem" ceea ce este reprezentat; ba mai mult, abia atunci ea este o imagine" (Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, Editura Teora, București, 2001, p. 78). 10 B. Fundoianu, op. cit., p. 58. 11 Ibidem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ta". (ibidem, p. 74). 24 Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 6, 7. 28 Ibidem, p. 102. 29 Poem manuscris datat 1917-1918, neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la scopul urmărit sau la altele asemenea, ci zăbovește asupra priveliștii ca fiind una estetică (...) Privirea și ascultarea zăbovitoare nu este pur și simplu vedere a priveliștii pure, ci rămâne ea însăși o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la scopul urmărit sau la altele asemenea, ci zăbovește asupra priveliștii ca fiind una estetică (...) Privirea și ascultarea zăbovitoare nu este pur și simplu vedere a priveliștii pure, ci rămâne ea însăși o aprehendare drept... Felul de a fi al acelui ceva ce este ascultat "estetic" nu este realitatea nemijlocită" (Hans-Georg
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la scopul urmărit sau la altele asemenea, ci zăbovește asupra priveliștii ca fiind una estetică (...) Privirea și ascultarea zăbovitoare nu este pur și simplu vedere a priveliștii pure, ci rămâne ea însăși o aprehendare drept... Felul de a fi al acelui ceva ce este ascultat "estetic" nu este realitatea nemijlocită" (Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, ed. cit., pp. 77, 78). 33 Proces asemănător developării negativului în tehnica
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Stănescu, op. cit., p. 85. 6 Starea cântecului, vol. Măreția frigului, în op. cit., p. 115. 7 Anatomia, fiziologia și spiritul, vol. Epica Magna (1978), în Nichita Stănescu, op. cit., p. 132. 8 Căci ochii "nu sunt altceva decât doi magneți care atrag priveliștile spre ei. Ochii nu sunt capabili să emită din ei înșiși priveliști" (Nichita Stănescu, Respirări, Editura Sport-Turism, București, 1982, p. 156). 9 Marină, vol. Măreția frigului, în op. cit., pp. 84, 85. 10 Spre semn, vol. Măreția frigului, în op. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 115. 7 Anatomia, fiziologia și spiritul, vol. Epica Magna (1978), în Nichita Stănescu, op. cit., p. 132. 8 Căci ochii "nu sunt altceva decât doi magneți care atrag priveliștile spre ei. Ochii nu sunt capabili să emită din ei înșiși priveliști" (Nichita Stănescu, Respirări, Editura Sport-Turism, București, 1982, p. 156). 9 Marină, vol. Măreția frigului, în op. cit., pp. 84, 85. 10 Spre semn, vol. Măreția frigului, în op. cit., p. 117. 11 Vol. Necuvintele (1969), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, vol. I
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deci să înnoptez acum/ în ceață ca un râu în tâmpla lunii/ cu visele pornite pe un drum/ ce-a încetat de mult și calea nu mi-i// decât o reincludere în cremeni/ acolo unde pot să mă mai cheme/ priveliștile, unui stol asemeni/ de grauri repezi lunecați din vreme" (în op. cit., p. 70). 24 Absență sau gol mai semnificative decât plinătatea prezenței, pentru că ele întruchipează însăși posibilitatea plecării, a înscrierii în ceea ce (orice) va fi: "numai absența semnifică/ sau poate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zadarnic în piept aerul sterp în căutarea unei replici salvatoare, în vreme ce, îngăduitoare și fără ranchiună, gazdele le-ar fi umplut din nou paharele! Cineva mai nerăbdător de prin vecini deschise larg ușa cortului și, oprit în prag în vreme ce căuta noima priveliștii descoperite, fluieră câteva măsuri dintr-un cântec binecunoscut gazdelor, ce le smulse un oftat nedisimulat: "Și-o să-mi cumpăr Volgă nouă/ Și-o să tropăi la volan/ Să vedem cine-ndrăznește..." Hotărât, găselnița asta cu autodefinirea se prelungise mai mult decât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ieftine: țigări, de exemplu. Spaniolii veneau În Franța pentru lucruri interzise acolo: să joace la ruletă la Perpignan sau să vadă filme porno. Hanul e În prima localitate, foarte mică, câteva case de piatră, fără vegetație. În vârf de munte, priveliștea e superbă, sălbatică, vegetație săracă. Nu seamănă cu munții noștri. E un fost han de frontieră, probabil popas pentru contrabandiști, acum mărit și modernizat. Sala de mese e enormă și plină, amestec de francezi și spanioli, o excursie de persoane
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu capoteze. De sus, era vizibil un tanc sovietic distrus, răsturnat cu șenilele în sus. Turela era sărită ceva mai departe, și lângă tanc, uleiul scurs forma o pată întinsă. La câțiva metri, cadavrul carbonizat al unui tanchist sovietic completa priveliștea într-un mod macabru. În lipsa unui mecanic, Mariana încearcă să rezolve singură problema tehnică a avionului. Lucra cu înfrigurare, fiindcă se lăsa seara, era într-un loc pustiu și necunoscut, și în astfel de situații, riscul apariției partizanilor nu era
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
În timpul pogromului, autoritățile române, împreună cu militarii germani, nu numai că au ucis mii de locuitori evrei ai Iașilor, dar au și încercat să distrugă o întreagă comunitate ce existase de mai bine de trei secole. Mărturii „La Chestură ne aștepta priveliștea unui strat de oameni morți” Lazăr Rosen, născut în 1927, strada Ștefan cel Mare, elev „În dimineața zilei de 29 iunie am fost ridicat împreună cu toata familia mea, indiferent de vârstă și sex, cu toate ca nu aveam decât 14 ani. După ce
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cu mâinile ridicate și mereu împunși cu baionetele sau împinși cu patul armelor, am fost eliberat cu acel bilet Liber. Dar în seara aceleiași zile am fost din nou duși, de asta data numai bărbații, la Chestură, unde ne aștepta priveliștea îngrozitoare a unui strat de oameni morți ce zăceau pe pietrele din curte. Două rânduri de soldați români și germani îi primeau cu lovituri de lemne de 1 m pe nefericiții ce erau întâi jefuiți de obiecte de valoare „de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
să se reli efeze, și de aici, construcția unui fel de boltă, făcută din beton, care dă posibilitate cetățenilor, în special minerilor din partea de sat unde locuiesc ei, să meargă la minele de cărbune Livada-Asău. Ca să contemplu și mai bine priveliștea, mă așez jos, trag sub șezut câteva frunze din uscăturile care abundă, mă concentrez cu privirea dornic să desprind de la locul unde m-am aciuat casa părinților, casa noastră. O știu așezată doar la circa 100 de metri de calea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și apoi, am pornit alene spre Via San Gregorio, numărul 701. Trec peste Ponte dell' Accademia și mă strecor printre străzile și canalele calme dintre biserica Santa Agnese și abbazia di San Gregorio, gustînd în sfîrșit! o pace adîncă și priveliștea oferită de trecători potoliți, în general vîrstnici, care nu se grăbesc, nu țipă, nu vînd nimic. Opresc din plimbare un cuplu cu părul alb și întreb care este direcția spre via San Gregorio. Domnul poartă lavalieră și se sprijină într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ale zilei, ce modifică peisajul poetic al Iașului. "Tinerii aceștia [Bălțatu și Băeșu] scria Tonitza au dezertat dezgustați din cuprinsul rânced al Academiei oficiale, unde frumosul este servit în mici doze insipide și pedante și au căutat inspirațiunea în contemplarea priveliștilor pitorești, pe care împrejurimile Iașului le dezvăluie așa de discret și așa de bogat. Aici și-au făcut școala, în natura etern grăitoare și plină de învățământe nestrămutate."5 Gestul pare asemănător prin cutezanță și profunzimea sa cu cel petrecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe vaporul Dacia, cu toate onorurile și înlesnirile cuvenite. Ne îmbarcăm la Constanța. Iarnă, frig și umezeală. După o noapte de călătorie liniștită, a doua zi în zori, intrăm în Bosfor, cerul se luminează și ochii ni se desfată cu priveliști verzi și însorite de pe ambele maluri. Când și când vasul vibrează parcă ar fi scuturat de friguri la curentele contrarii de apă, ce se produc îndeosebi în timpul iernii. Se lasă ceață, navigăm încet și mereu huind sirena, apoi ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
8, stradă care de la Episcopie merge la vale spre cartierul Corni sau mahalaua ungurească, locuită de o populație de rit catolic adusă, se zice, de către Ștefan cel Mare ca lucrători pricepuți la plantarea viilor. Aveam aici o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare tristețe, însă noi eram tineri și viitorul înaintea noastră. Eu lucram foarte mult și faptul acesta ne crea cele mai plăcute mulțumiri sufletești. Multă lume "bună" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Corni sau mahalaua ungurească, locuită de o populație de rit catolic adusă, se zice, de către Ștefan cel Mare ca lucrători pricepuți la plantarea viilor. Aveam aici o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare tristețe, însă noi eram tineri și viitorul înaintea noastră. Eu lucram foarte mult și faptul acesta ne crea cele mai plăcute mulțumiri sufletești. Multă lume "bună" de al începutul așezării noastre în oraș a căutat să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu bucurie Piața San Marco, "cel mai mare salon de recepție din lume", după spusele lui Napoleon, revedeam cu bucurie comorile din Palatul Dogilor și într-o dimineață însorită, din balconul dinspre răsărit al palatului, privim un sfert de oră priveliștea asupra Adriaticii cu Santa Maria Maggiore în bazinul San Marco și toată întinderea aceea de ape albastre-argintii cu minunile presărate ici-colo. Cu toate că ținta călătoriei noastre era mult visatul Paris, plecăm din Veneția cu regret și cu presimțirea că este pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și păstrează aproape neschimbate schimbul de replici dintre servitoarea din palat și membrii corului veniți să se intereseze de soarta lui Alkestis și recomandarea făcută de Admetos servitorilor săi de a-l feri pe străinul sosit la curtea sa de priveliștea manifestărilor de doliu pentru a nu-i tulbura șederea. Uneori, opera antică și cea modernă se suprapun chiar în detaliu și se servesc de imagini și procedee identice : comune sunt, de pildă, lamen tația corului cu privire la inutilitatea oricărei tentative de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
întârzie punerea în aplicare a condamnării decise de Brutus împotriva băieților săi, dar o face doar pentru a le oferi acestora prilejul să ia cuvântul pentru ultima oară și astfel să intensifice spectacolul : Liniștiți-vă, venerabili străbuni, suflete avide de priveliștea morții ! N-am venit să vă stric plăcerile, ci să vi le dozez... (III, p. 70). Cel mai adesea, Petronius comentează evenimentele petrecute sub ochii lui și le anticipează consecințele. Îi lămurește astfel lui Quintus semnificația strigătelor plebei drept ecoul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
retras în spațiul acela pe care sentimentalii îl numesc străinătate, de unde să uneltească împotriva fostei lor cetăți. La prima vedere, această opțiune ar fi pe deplin satisfăcătoare căci cei care s-ar opri la ea ar avea totul la îndemână : priveliștea luminoasă, confortul, siguranța personală și prietenia dușmanilor dintotdeauna ai cetății. Cei rămași în urmă ar încerca singuri experiența inedită a conducerilor revoluționare : să geamă sub biruri și prestații, să-și ardă aripile libertății în propria-i văpaie, să colecteze otravă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]