3,972 matches
-
inițiale o poziție pe care McGuigan (1992) o adoptă și el într-una din criticile sale pe tema "populismului cultural" al studiilor culturale britanice ori ale altor studii înrudite. 36 Stuart Hall a accentuat cîndva semnificația rupturilor din interiorul unei problematici "în care sînt disputate linii de gîndire învechite, constelații apuse sînt dislocate iar elemente vechi și noi sînt regrupate în jurul unui set diferit de premise și teme. Schimbările într-o problematică transformă în mod semnificativ natura întrebării puse, forma în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mișcărilor feministe și a mișcărilor pentru drepturile omului, asupra acestei puteri. Ca urmare, lectura textului ideologic Rambo necesită punerea sub semnul întrebării a imaginilor și figurilor prezentate de film, dar și a discursului și a limbii traversînd întreaga varietate de problematici și înscriindu-le în contextul conflictelor existente. Așa cum voi dovedi mai jos, o asemenea analiză sugerează că figura lui Rambo reprezintă un set specific de imagini ale puterii masculine, inocenței și forței americane, a eroismului războinic care servește ca vehicul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
statului ca binefăcător și care a deplasat accentul pe valorizarea nonconformismului și a unui eroism individualist în epoca de stimulare a spiritului întreprinzător din perioada mandatului Reagan. Și totuși, identificarea lui Rambo cu omul aflat în luptă cu tehnologia este problematică, pentru că Rambo este identificat și cu tehnologia, în speță cu tehnologia militară ucigașă. Arcul cu săgeți al lui Rambo lansează proiectile care explodează prin impact nuclear, îmbinînd astfel natura cu tehnologia. Cuțitul lui Rambo, ridicolul simbol falic al masculinității agresive
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mitologiile americane și ideologiile dominante, producînd un text complex care problematizează tocmai relația cu formele culturale dominante, Top Gun exploatează imaginile, simbolurile și formele trecutului cu scopul de a plasa într-o lumină favorabilă atitudinile ideologice conservatoare din prezent. Abordarea problematicii rasiale în Top Gun este foarte diferită de rasismul virulent care infesta filmele din seria Rambo, Vulturul de fier și multe alte filme politice ale epocii. "Dușmanul" nu are chip și, deși este periculos și trebuie distrus, este nedeterminat politic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publicul este un mister și că este imposibil de stabilit cu exactitate efectele pe care diferitele domenii și produse ale culturii media le au în fapt asupra audienței. Mai mult încă, teoriile generale cu privire la efectele mijloacelor de comunicare sînt probabil problematice și lipsite de conținut, deși se pot stabili efectele anumitor produse precum Rambo, Slacker, Beavis și Butthead, rap-ul sau prezentările în media ale Războiului din Golf, Madona și alte fenomene reprezentative; voi încerca așadar în studiile ce urmează să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ucis, experimentată și eficientă, care, în scena bătăliei finale, ucide zeci de vietnamezi într-un mod care i-ar umple de mîndrie pe Audie Murphy și John Wayne. Și comparația dintre "maleficul" sergent Barnes și " bunul" sergent Elias este la fel de problematică. Încă de la început, Barnes este prezentat ca un lider cu adevărat brutal, pentru care doar disciplina contează. El îl împroașcă efectiv pe Chris cu obscenități, spunîndu-i să-și "miște fundul" atunci cînd este pe cale să se prăbușească în timpul primului său
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
113ff). În acest context, filmele lui Spike Lee constituie o prezență semnificativă în cadrul filmului hollywoodian. Abordînd, din punctul de vedere al negrilor, diferențele de rasă, sex și clasă, filmele lui Lee ne oferă ocazia de a pătrunde în esența acestor problematici explozive care lipseau din cinematografia "albă". Începînd cu pelicule independente, cu buget scăzut, precum Joe's Bed-Stuy Barbershop: We Cut Heady (un film din studenție, din 1983) și The's Gotto Have It (1986), Lee s-a mutat la Hollywood
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rap, avînd în vedere că diferențele dintre raperi sînt extrem de semnificative. Astfel, după cum vom vedea în cele ce urmează, în timp ce un anume gen de rap glorifică stilul de viață al gangsterilor, drogurile și atitudinea misogină, alți interpreți contestă aceste intervenții problematice, folosindu-și muzica pentru articularea unor valori și opinii politice cu totul diferite. Deși au existat interpreți de rap și în anii '70, stilul a fost conștientizat, căpătînd o popularitate masivă, abia în anii '80. Anii '80 au constituit o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analiza acest moment, folosind resursele studiilor culturale pentru a diseca Războiul din Golf ca eveniment mediatic. În momentul actual, publicitatea, televiziunea, filmele și muzica produc noi forme de identitate. Viitorul aduce schimbări tehnologice dramatice ce duc la apariția unor noi problematici și anxietăți. Este timpul ca studiile culturale să se adreseze acestor preocupări. În consecință, studiile mele vor continua să acorde atenție unei agende multiculturaliste și să analizeze componentele de clasă, rasă, sex proprii studiilor pe tema culturii media, dînd atenție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimbare. Există și situația în care individul este angajat în atît de multe roluri diferite între ele și adesea contradictorii încît nu mai știe pur și simplu cine este. În asemenea cazuri, identitatea în epoca modernă devine o chestiune din ce în ce mai problematică și constituirea unei identități devine ea însăși o problemă. Este evident însă că numai într-o societate extrem de preocupată de chestiunea identității problemele identității personale, ale autoidentificării și crizele de personalitate pot deveni subiect de dezbatere și de îngrijorare. Teoreticienii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în privința revoluției științifice și industriale 8. Dar cyberpunk prezintă un întreg univers care se află deja într-o stare avansată de dezordine și care se îndreaptă rapid spre un viitor înspăimîntător în care orice se poate întîmpla, supraviețuirea devenind din ce în ce mai problematică. Cu toate acestea, curentul cyberpunk nu are un caracter atît de apocaliptic pe cît au unele dintre filmele sau romanele SF din ultimele decenii: scriitori ca Gibson pun în lumină atît aspectele negative, cît și pe cele pozitive ale potențialului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu adoptat, este adevărat că există o secvență, cel puțin din punct de vedere analitic. Există articularea și agregarea cererilor; există crearea regulilor, implementarea regulilor și adjudecarea regulilor. În timp ce trecerea de la o asemenea distincție analitică la criterii operaționale precise este problematică, existența fazelor distincte în procesul de creare a politicilor constituie o caracteristică incontestabilă a vieții politice. Figura 2.1 Sistemul politic Structuri, instituții și grupuri Până acum ne-am referit la termenii "instituții" și "grupuri" la modul general pentru a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în construirea elitei politice în societățile contemporane. Procesul de luare a deciziilor la nivel național În privința rolului partidelor în procesul de luare a deciziilor la nivel național nu putem fi la fel de preciși. În primul rând, evaluarea acestui rol este mai problematică; de exemplu, dacă partidele sunt puternic descentralizate, impactul lor poate fi mai difuz. În linii mai generale, influența partidelor asupra procesului de luare a deciziilor trebuie evaluată împreună cu influența altor entități, cum ar fi grupurile de interese, birocrația și forțele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
va contribui la formularea unor scopuri realiste ale tratamentului și la alegerea unor strategii de intervenție cu șanse mai mari de succes. De asemenea, este importantă și stabilirea istoricului experiențelor traumatice anterioare. Cu siguranță, acest ultim element poate fi extrem de problematic; este posibil ca în prima ședință să nu se obțină informații relevante. Deși terapeutul trebuie să fie extrem de atent și să nu presupună existența unor traume anterioare pe baza profilului simptomelor sau a reacțiilor la tratament, se recomandă totuși să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
serviciilor de urgență. Fiecare eveniment poate fi evaluat din punct de vedere al severității, iar expunerea imaginară se va desfășura în mod corespunzător. Deși în cazul traumelor singulare (sau al incidentelor individuale din cadrul traumelor multiple) gradarea expunerii imaginare este mai problematică, există o serie de strategii care permit realizarea ei. Aceste tehnici trebuie folosite doar dacă este neapărat necesar dacă pacientul tolerează anxietatea, este indicat să avansați cît mai repede posibil la imaginile cele mai traumatizante și la detaliile cele mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
securitate (de exemplu, A fost vina mea că am fost atacat, pentru că m-am dus într-o zonă periculoasă din oraș, singur, dimineața devreme. Nu voi mai face asta niciodată). Cu toate acestea, vinovăția caracterologică are un potențial mult mai problematic (S-a întîmplat din cauza mea, pentru că nu sînt bun de nimic). În astfel de cazuri, terapeutul trebuie să evidențieze erorile logice inerente din autoevaluarea pacientului, subliniind distincția dintre un comportament rău sau imprudent și o persoană rea. Această strategie este
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dintre noi. Sigur, noul drum nu ne va îndepărta de tot ce ne leagă tare bun și tare frumos. Și desigur, pe 30 octombrie n-ar trebui să lipsesc de acolo. Dar e necesar să am și costum, ceea ce e problematic oarecum. Dacă nu mă descurc și vin pe 31 octombrie să vă îmbrățișez, n-o să vă supărați, sper! Ei, dar voi veni la Iași în curînd! Mi-i tare dor de tine și apoi de ceilalți pe care-i iubesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că rămăsesem destul de departe de Mircea, care cerceta, interesat, un vagon adaptat pentru stupărit. Mircea ar fi dorit să mai rămânem acolo, însă eu, intenționând să revin acasă pe 23, eram oarecum grăbit. De altfel, fetiței îi fusese rău, era problematică și ajungerea pe Transfăgărășan. În a treia zi, după masa de dimineață la Valea Uzului, am trecut munții pentru prima oară, spre Sânmartin. Drumul, știam de pe hartă că era neasfaltat, aveam să aflu că era mai lung decât era indicat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
în calcul, scoasă în evidență sau susținută, atunci când construiește și creează bunuri materiale sau simbolice. Doar trecută cu vederea, ca o insectă sau ca un obiect tolerat, ce are o oarecare utilitate. Iată-ne, deci, trăitori într-o lume complicată, problematică, greu de suportat, dar și limpede, în același timp. Cu legi dure de joc. Artistul, scriitorul, creatorul, filosoful...ei bine, ei au avantajul că pot privi la lumea aceasta ca la o versiune neconvenabilă, deci care poate fi respinsă, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le consideră camuflate în canavaua mitică, anume, potrivit contextului de mai sus, caracterul specific al concepțiilor arhaice iraniene cu privire la timp, omogenitatea dintre „origine, început” și eschaton prin recursul (antropologic) la funcția memoriei 2. Nu vom insista mai mult asupra acestei problematici complexe. E suficient însă să remarcăm că ceva din natura acestei disparități inclusiv teoretice s-a prelungit până la liziera biografiilor celor doi savanți, intersectate din nou în preajma acestor conferințe. Diferența nu s-ar datora doar sensului eshatologic indus de Eliade
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
difuzat atât la București, cât și la Paris - prin librăria Geuthner, în timpul sejurului la Maison Suédoise de Paris. Interesant este modul cum această citare, fără a se repeta pe parcursul lucrării, utilizează din întreg ansamblul lucrării cea mai largă și mai problematic documentată perspectivă a acesteia: problema fondului autohton pre-arian în India, perspectivă integratoare care l-a încurajat pe Eliade să facă analogii și cu situația comunităților tradiționale românești 2 și pe care o elogiază în perioada călătoriilor în Germania, spre exasperarea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
4, p. 419, și în RHR CXV (1937), nr. 1, pp. 113-114, cea dintâi reprodusă în versiune franceză în Dosarele Eliade V, p. 14. Pe lângă acordul general față de ipotezele principale ale tezei, Masson-Oursel găsește discutabile anumite detalii, bunăoară cel considerat problematic și de Wikander în cea dintâi scrisoare, anume originea pre-ariană a lui Shiva în postură yoghică: „Ni se pare că dl Eliade acceptă foarte repede și fără suficientă prudență ipoteza unui Shiva în poziție yoghică, printre reprezentările de la Mohenjo-Daro. Absența
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în rest ea conține multe alte lucruri captivante, întreținând suspansul, astfel încât cei care pot sări peste părțile speculative mai pot savura totuși descrierea tumultuoasă a atmosferei și a oamenilor. Odiseea nu-l conduce doar pe Ștefan prin etapele unei întunecate problematici personale, ci în același timp ne poartă prin Europa anilor ’40, sub ocupație nazistă și rusă. Retrăim în România regimul Antonescu, lichidarea Gărzii de Fier și războiul antisovietic de partea Germaniei. Urmărim destine de diplomați și emigranți în Franța, Anglia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pentru a arăta că... sunt Încă aici și nu numai cu trupul acesta - cu care Încă nu m-am obișnuit! -, că sunt prezent, prezent cu Întreaga ființă și cu Întreaga ei vigoare! Prin interesul viu pe care-l arăt unei problematici diverse, dar, mai ales, prin interesul pentru ființă! A fi bătrân, cred eu - și pentru o dată mă conformez părerilor diverse și unanime, sceptice, dar și realiste despre această vîrstă -, Înseamnă, de fapt, Închidere În sine, stingerea sau anemierea interesului pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ani, dintre care ultimul, Animale bolnave, l-a făcut cunoscut opiniei largi românești, dincolo de hotarele lumii literare, și nu puțini au văzut În această carte un semn al speranței! -, dar ambiția „sa” a fost mai Înaltă: de a afirma romanul problematic, cel pe care marele Lovinescu și grupul său Încercaseră să-l acrediteze Înainte de război, În plină afirmare a romanului naturalist și istoric românesc. Era, după cum bine se vede, o „adaptare a dezadaptării” pe mai multe planuri, iar romanul meu Îngerul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]