18,757 matches
-
Atât timp cât defunctul nu era titularul unei indemnizații stabilite conform legii, certificatul de revoluționar conferindu-i doar dreptul de a solicita acordarea unei indemnizații, în condițiile art. 103 din Legea nr. 263/2010, instanța a constatat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta casa teritorială de pensii, este întemeiată. ... 17. Prin cererea de apel, reclamanta a arătat că, în timpul vieții, soțul său a parcurs în totalitate procedura specială de preschimbare, iar prin Decretul nr. 1.053/2019 privind
DECIZIA nr. 57 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296351]
-
procedurii [a se vedea Aksu împotriva Turciei (MC), nr. 4.149/04 și 41.029/04, pct. 50 și 51, CEDO 2012]. Noțiunea de „victimă“ este interpretată în mod autonom și independent de normele de drept intern precum interesul de a acționa sau calitatea procesuală, deși Curtea trebuie să țină seama de faptul că un reclamant a fost parte în procesul intern (ibidem, pct. 52). ... 100. Revenind la prezenta cauză, Curtea observă că acest capăt de cerere al reclamanților privește redeschiderea proceselor penale care au
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
esență, că dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, cât timp limitează sfera căii extraordinare de atac a contestației în anulare, bazată pe lipsa citării/citarea nelegală, strict la hotărârile pronunțate în apel. Susține că stadiul procesual nu poate constitui un motiv obiectiv de limitare a căii de atac a contestației în anulare, dat fiind faptul că hotărâri judecătorești definitive pot fi pronunțate și în alte proceduri. ... 6. Judecătoria Buhuși apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
în alte proceduri. ... 6. Judecătoria Buhuși apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, prin reglementarea instituției contestației în anulare, legiuitorul nu a urmărit introducerea unui „al treilea grad de jurisdicție“, accesibil oricărei părți din proces, pentru orice vătămare procesuală realizată printr-un act sau printr-o măsură a instanței de judecată. Art.2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale îi garantează acuzatului dreptul de acces la o instanță superioară
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul excepției solicită completarea normelor procesual penale criticate, iar, în subsidiar, neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerente din deciziile Curții Constituționale nr. 513 din 20 iunie 2006, nr. 503 din 20 aprilie 2010 și nr. 48 din 22 ianuarie 2019. ... 9. Președinții celor două Camere ale
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;. ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
623 din 8 octombrie 2015, precitată, paragrafele 15-20 (considerente reluate și în Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, precitată, paragrafele 20-35, și în Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, precitată, paragrafele 17-20), Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale criticate, contestația în anulare poate fi formulată de oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de procuror, autorul excepției neavând în procesul penal niciuna dintre calitățile procesuale enumerate anterior (aceeași situație regăsindu-se și în prezenta cauză). Art. 32
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
6 decembrie 2016, precitată, paragrafele 17-20), Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale criticate, contestația în anulare poate fi formulată de oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de procuror, autorul excepției neavând în procesul penal niciuna dintre calitățile procesuale enumerate anterior (aceeași situație regăsindu-se și în prezenta cauză). Art. 32 din Codul de procedură penală stabilește că părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, persoana vătămată și suspectul făcând parte din categoria subiecților
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
enumerate anterior (aceeași situație regăsindu-se și în prezenta cauză). Art. 32 din Codul de procedură penală stabilește că părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, persoana vătămată și suspectul făcând parte din categoria subiecților procesuali principali, cărora alin. (2) al art. 33 din Codul de procedură penală le recunoaște aceleași drepturi și obligații ca și părților, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora din urmă. Potrivit art. 34 din același act normativ
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
alin. (2) al art. 33 din Codul de procedură penală le recunoaște aceleași drepturi și obligații ca și părților, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora din urmă. Potrivit art. 34 din același act normativ, sunt subiecți procesuali și orice alte persoane având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale. ... 15. Cât privește contestația în anulare, instanța de contencios constituțional a reținut că aceasta poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
alte persoane având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale. ... 15. Cât privește contestația în anulare, instanța de contencios constituțional a reținut că aceasta poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Contestația în anulare
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 17. Instanța constituțională a reținut că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 18. Totodată, în Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, precitată, paragrafele 29-37, Curtea a reținut că art. 21 alin. (3) din Constituție garantează
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror alte drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. ... 19. În concluzie, având în vedere cele arătate în precedent, Curtea a constatat că prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală nu contravin dispozițiilor art. 21 alin.
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
mai sus menționate, legiuitorul a reglementat, în dispozițiile art. 126 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, competența procurorului ca - în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre părți sau a unui subiect procesual principal - să acorde statutul de martor amenințat și să dispună aplicarea uneia sau a mai multor măsuri de protecție, în considerarea rolului constituțional al Ministerului Public, care, în activitatea judiciară, reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
a impus acordarea statutului de martor amenințat s-a schimbat, având în vedere că martorii nu sunt audiați în procesul penal la intervale regulate/fixe. Astfel, inculpatul poate cere ridicarea protecției martorului înainte de orice audiere a acestuia, indiferent de faza procesuală. Totodată, Curtea a reținut că verificările efectuate de procuror vizează ordonanța inițială prin care acesta a dispus acordarea statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție, ordonanță ale cărei efecte se mențin până la schimbarea condițiilor care au impus
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009) și, totodată, că dreptul de acces liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate mijloacele procesuale prevăzute de lege, legiuitorul putând stabili reguli diferite, în considerarea unor situații diferite (Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996). ... 25. De asemenea, dispozițiile art. 476
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
și persoana vătămată pot solicita instanței de judecată să sesizeze Înalta Curte în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, însă instanța are dreptul suveran de a aprecia asupra sesizării, nefiind obligată să motiveze respingerea cererii. Rațiunea soluției de nerecunoaștere a calității procesuale active a părților și a persoanei vătămate, în această procedură, este aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție - chemată să pronunțe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - nu este la dispoziția părților și
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că permit ca, în aceeași cauză penală, actele procesuale să fie efectuate de doi sau mai mulți procurori, ca un „organ judiciar colegial“. Arată că în cauza sa actele de urmărire penală au fost efectuate de doi procurori, deși dispozițiile de lege criticate prevăd în mod expres că acestea
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
reguli producând consecințe negative. Susține că intervenția a doi sau mai multor procurori în ceea ce privește realizarea actelor de urmărire penală constituie o încălcare a normelor privind competența organelor de urmărire penală, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor procesuale efectuate. În final, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017. ... 7. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, prin folosirea noțiunii de „procuror“, legiuitorul a urmărit să facă o
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
pentru care competența de a efectua urmărirea penală aparține Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcției Naționale Anticorupție; ... e) în alte cazuri prevăzute de lege. ... ... ... – Art. 286 alin. (1): „Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale și soluționează cauza prin ordonanță, dacă legea nu prevede altfel. “ ; ... – Art. 309: (1) Acțiunea penală se pune în mișcare de procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
a acesteia. Prin urmare - deși în virtutea competenței sale exclusive, conferită constituțional, de a stabili procedura de judecată, legiuitorul este îndrituit ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale -, în situația concretă, din speță, se remarcă faptul că legiuitorul a reglementat reguli de procedură diferite pentru situații identice. Astfel, prejudiciul pretins de partea civilă este consecința săvârșirii unei fapte ilicite, indiferent dacă cererea de acordare a despăgubirilor se soluționează
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
procesului penal. Mai mult, instanța judecătorească observă că, într-o astfel de ipoteză, dreptul de opțiune aparține exclusiv părții civile, astfel încât inculpatului sau părții responsabile civilmente nu îi poate fi opusă o eventuală acceptare implicită a lipsei unui remediu procesual decurgând din opțiunea exprimată. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinară de atac -, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 16. În
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
conținut: „(1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului; (...).“ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]