9,624 matches
-
concentrare și înglobare, cooperări, relații de subsalariat și satelizare, toate acestea demonstrează o intensificare a raporturilor agonistice și o cascadă a legăturilor de subordonare al căror teatru general este, printre altele, financiarizarea economiei mondiale. Aceste tendințe de restructurare a țesutului productiv și comercial se conjugă cu o modificare a puterii politice asupra economiei care ar fi prea simplu de caracterizat ca o dezangajare a statului. Noi forme de mediere a economicului prin politic se schițează odată cu logicile de intervenție și negociere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea imposibilității de a integra această activitate în structura satelor. Ea rămâne ceva impus din exterior, artificial, determinat de această coerciție și neputând decât să dispară odată cu ea. Integrarea acestei activități productive înseamnă a modela ansamblul peisajului uman din jurul ei; este vorba de o revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție totală se poate transforma o producție coercitivă în activitate voluntară (cf.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
găsesc suficiente cuvinte elogioase pentru a sublinia buna dispoziție, ascultarea, sârguința în muncă, amabilitatea și respectul față de omul alb sau de reprezentanții lui. Șeful e ascultat, iar ținutul Mbeti e considerat drept cel mai ușor de administrat și cel mai... productiv: în contextul acestei servilități, Okelataka supralicitează. Până în 1925, acești vânători iscusiți participă la prelucrarea fildeșului (care este, împreună cu adunatul cauciucului, activitatea principală a CFHBC). Ei nu numai că se ocupă de culturile din jurul satului, dar pleacă în plus pentru câteva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
revine în jocul dezvoltării economice. René Dumont afirmă fără menajamente (referindu-se la țăranul mexican): "De ce trebuie ca toată lumea să accepte legea, originară din Europa Occidentală, a muncii dure?". Care este așadar, în această Europă Occidentală, temelia muncii, a activității productive în general? Să observăm un țăran în aspectele concrete ale practicii lui. Activitatea sa este inserată într-un lanț de determinări exterioare; el este constrâns să acționeze după forme asupra cărora nu are nicio putere: cicluri de anotimpuri și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
două maimuțe de agrement care sunt hrănite... și chiar îmbrăcate duminica, spre deosebire de bieții câini care-și caută hrana prin pădure; sunt primele simptome (timide, trebuie să recunoaștem) ale unei posibilități de creștere a animalelor. Vânătoarea Cea de-a doua activitate productivă, exclusiv masculină, este vânătoarea. Există două tipuri de vânătoare, care nu pot fi confundate niciodată: vânătoarea colectivă cu plasa și vânătoarea individuală cu arma. Din cei 25 bărbați adulți pe care îi numără Okelataka, unul sau doi pleacă la vânat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un fel de scandal: un vânător a răpus cu o singură lovitură de armă o antilopă din cerc. Vinovatul nu numai că a fost admonestat cu violență, dar animalul astfel ucis nu a fost împărțit cu ceilalți, ci... vândut. Interesul "productiv" al acestor partide de vânătoare este neînsemnat (pentru 30 participanți: 1 antilopă, 3 gazele) și nu este prin nimic comparabil cu vânătoarea cu arma. Este vorba de un fel de rit, de o comuniune cu trecutul care menține coeziunea comunității
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se hrănește foarte prost, la limita minimei calorice; din păcate, nicio anchetă privitoare la nutriție nu oferă precizări). Dacă vrea să supraviețuiască, acest lucrător manual trebuie să obțină bani pentru munca sa, el nefiind absolut deloc liber în rolul sau productiv; el nu poate rămâne indiferent față de salariu și de posibilitățile de cumpărare pe care i le deschide acesta, căci existența sa fizică, împreună cu cea a familiei sale, e pusă în joc. Săteanul din Okelataka se află într-o situație cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nivelului de trai, "urmărirea" confortului material. În cadrul unui astfel de consum (pe un fond de constrângere, cea a nevoilor imposibil de suprimat) se stabilesc legăturile mecanice esențiale ale socioeconomiei. De exemplu, previziunile de dezvoltare pot fi stabilite prin corelarea activității productive și a consumului: previziuni politico-sociale odată cu cele ale salariaților (putere de cumpărare), presiunea sindicală etc. La Okelataka, consumul monetar e amputat de sectorul hranei, redus la bunurile durabile; aici nu mai există acest fond de constrângere determinant pentru aspectul expus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
magnetofonul, rezolvându-și astfel conflictele fundamentale sub pretextul unui joc. În aceste cazuri, noi părăseam locul. 3. În sfârșit, am înregistrat direct conversații, incidente de tot felul. Fiecare bandă magnetică înregistrată era tradusă frază cu frază, muncă migăloasă, însă deosebit de productivă. Prin intermediul acestor documente se dezvăluie în totalitate universul psihologic în care evoluează acești nord-congolezi. Comparația dintre acest univers psihologic al lucrătorilor manuali din Etoumbi și cel al oamenilor de la sate este deosebit de revelatoare. Nu am putut clarifica încă toate aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o regiune socioeconomică adevărată; pe de altă parte, ar contrabalansa sistemul comercial construit în exclusivitate pe export-import și, pe termen lung, ar alcătui împreună cu el o realitate economică nouă, în care săteanul ar fi mai mult decât o simplă entitate productivă. Raportul comercial interiorizat este actualmente imposibil, de unde consecințele: satul este izolat, formând un microcosm care-și epuizează realitatea; el este în mod direct și solidar legat de suprastructura administrativ-comercială cu care se află în raport de dependență. Realitate umană întoarsă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dezvoltarea capacităților de investigație științifică; folosirea unor metode și tehnici de lucru specifice biologiei; integrarea cunoștințelor în experiența de viață a elevilor; aplicarea cunoștințelor însușite în rezolvarea unor situații-problemă și luarea unor decizii; formarea unor deprinderi de muncă intelectuală și productivă; stimularea motivației pentru protecția naturii și valorizarea acesteia în formarea unor convingeri și competențe ecologice adecvate, pentru antrenarea elevilor în activități de ocrotire a mediului înconjurător; utilizarea cunoștințelor însușite în sensul păstrării sănătății individuale și colective; realizarea în paralel cu
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
prin relațiile lui. Ceilalți îi sunt egali, iar relațiile cu ei constituie mediul de a se dărui pe sine. Cu cât relațiile sale interpersonale sunt mai sănătoase, cu atât viața lui psihică și socială este mai echilibrată, mai prolifică/mai productivă. Prin urmare, în această viziune, relațiile umane sunt primordiale și, totodată, prilejul individului de a fi în lume, în și prin comunitatea din care face parte. În lucrarea de față ne vom ocupa de studiul și aprofundarea relațiilor interpersonale, sub
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unitate, de forță, de acord cu sine însuși și cu viața. Persoana cu această poziție fundamentală de viață tinde să-și actualizeze potențialul, vrea să trăiască profund la toate nivelele (senzații, emoții, idei, valori). Este corectă cu sine, activă și productivă. E. Berne (2006) precizează faptul că "Eu+Tu+ este fie poziția cu care persoana crește la începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intense, mai fluctuante sau mai stabile) au influențat dintotdeauna viața oamenilor, relațiile lor interpersonale, viața socială, în general. Ele sunt construite social: sunt evaluate în raport cu normele și valorile sociale (Chelcea, coord., 2008, p. 101). Stabilirea unor relații interpersonale armonioase, echilibrate, productive/eficiente este influențată atât de competența noastră cognitiv-profesională, cât și de cea socială și emoțională (idem, p. 183). Dacă pentru unii specialiști (precum A. Damasio) emoțiile și sentimentele sunt strâns legate de funcționarea organismului, de starea lui homeostatică (mai viguroasă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a gradului de intenționalitate și malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării benefice; b. a nu ne considera pe noi absolut corecți, iar pe celălalt absolut incorect; c. capacitatea de a sesiza (și) punctul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
terapia. Una este aceea când comportamentul copilului s-a schimbat prin raportarea la școală, la părinți și la egali. O alta este momentul în care se produce o răceală în relația sa cu terapeutul și materialul de sesiune este din ce în ce mai productiv din punct de vedere terapeutic (Mitrofan, I., 2003)86. Astfel că în această ultimă fază, scopul final este consolidarea și întărirea câștigurilor obținute, terapeutul trebuie să își pună o serie de întrebări pentru a putea realiza dacă copilul poate promova
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ale comportamentului, concomitent cu excluderea celor pe termen lung; utilizarea unor standarde autoevaluative perfecționiste, mult mai severe decât față de ceilalți; stil atribuțional depresogen; tendința de autoadministrarea recompenselor care sunt insuficiente pentru menținerea comportamentelor; autopedepsirea excesivă având ca efecte suprimarea comportamentelor productive (Wolman, 1990)178. Această teorie susține, în cele din urmă, că depresivul nedispunând de deprinderi adecvate de autocontrol și fiind dependent de sursele externe de întărire, el nu va reuși să atingă scopuri pe termen lung constituindu-se un cerc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
problemei, ajută la exprimarea adecvată a sentimentelor, creșterea stimei de sine, mobilizarea sprijinului din partea altora și promovează rezolvarea efectivă a problemei. 11.5.1.2. Postvenția Postvenția are ca scop oferirea de ajutor supraviețuitorilor, de a-și trăi viața mai productiv și de a putea să înlăture pe cât posibil, sursele de stres din existența lor. Se cunoaște că o sinucidere a unei rude foarte apropiate, prieten, iubit, induce la supraviețuitori sentimente foarte intense de vinovăție, pierdere, frustrare, chiar ură. În mintea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neorealiști și instituționaliști reprezintă partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali reprezintă partea reflectivistă a abordării. Privit în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra traiectoriei generale a construcției identității și socializării în cadrul sistemului internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale relațiilor internaționale decât orice încercare a instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Toate cele trei teorii acceptă că anarhia rezultă din interacțiunea unităților. Totuși, ele identifică două mecanisme diferite prin care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre neorealiști și instituționaliști reprezintă partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. Înțeleasă în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și dinamicii socializării de lungă durată din sistemul internațional va fi mai productivă din perspectiva căutării unei sinteze generale între teoriile concurente ale relațiilor internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Acest lucru se datorează capacității liberalismului de a oferi un model pe deplin generativ al sistemului internațional, care să explice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai sistemică a teoriei liberale, în care se consideră că sistemul internațional are o logică auto-transformativă. Înțeleasă astfel, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale politicii internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Această perspectivă asupra dezbaterilor contemporane nu mai pune accentul pe rafinarea modelelor raționaliste, ci lansează întrebări fundamentale privitoare la posibilele variații
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a lui William Baumol (Performing Arts. The Economic Dilemma, The MIT Press, Cambridge, 1968), economia spectacolelor vii încorporează un mare efort al mâinii de lucru: în același timp prea puțin capitalistă (substituirea capitalului relativ improbabil prin muncă) și prea puțin productivă (susceptibilă de câștiguri de productivitate nule). • Receptorii Mauss și Hubert au arătat în studiile lor despre sacrificiu și magie că aceste colective se dezvoltă și pe latura receptorilor și utilizatorilor definiției: la fel cum credința în mag generează eficacitatea magiei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ei au trăit-o". Daniel-Henry Kahnweiler, Confessions esthétiques, Gallimard, Paris, 1963, pp. 62-63. În plus, "imaginația artiștilor nu a putut să acopere niciodată complet ceea ce produceau ei". Această neîmplinire trimite la "marja de indeterminare" eliberată prin orice creație, adică "funcțiunea productivă a elementelor non-imaginate, "surprinzătoare", în diverse arte moderne, precum în action painting sau în muzica aleatorie" (Adorno, 1995, p. 64). De asemenea, am fi putut crede, la fel ca Weber, că introducerea scriiturii muzicale va conduce la eliminarea tuturor alterărilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sat un individ ara terenul: era un lucrător; la Metz, face la stânga și la dreapta: este un soldat. Banii și circulația lor sunt aceleași în ambele cazuri; numai că în primul caz era vorba de trei sute de zile de muncă productivă, în timp ce în al doilea caz este vorba de trei sute de zile de muncă neproductivă, presupunând întotdeauna că o parte din armată nu este indispensabilă pentru securitatea publică. Acum să discutăm despre demobilizare. Îmi semnalați un surplus de o sută de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sub tăcere, căci intră în sfera foarte precisă a acestui studiu economic. Acesta afirmă: Chestiunea economică, în materie de teatru, se rezumă într-un singur cuvânt: este vorba de muncă. Nu contează natura acesteia, este o muncă la fel de fecundă, la fel de productivă ca munca de orice altă natură din națiune. Și teatrele, știți acest lucru, hrănesc și dau salarii, în Franța, la optzeci de mii de lucrători de toate felurile, pictori, zidari, decoratori, costumieri, arhitecți etc. care reprezintă însăși viața și mișcarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]