4,759 matches
-
evidențiază regurgitarea tricuspidă în AD. Aria de regurgitare care ocupă o mare parte din AD indică o IT severă, orificiul insuficient efectiv este mai mare decât 40 mm2 [8] (fig. 12.16). • Ecg: posibil HVD și ocazional HAD. Evoluție, Prognostic Prognosticul IT severă este nefavorabil, deși poate fi bine tolerată funcțional pentru mai mulți ani [9]. De asemenea, evoluția leziunii poate fi lentă și bine tolerată ca leziune izolată, dar ca leziune asociată prognosticul poate depinde de gravitatea altor leziuni valvulare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
posibil HVD și ocazional HAD. Evoluție, Prognostic Prognosticul IT severă este nefavorabil, deși poate fi bine tolerată funcțional pentru mai mulți ani [9]. De asemenea, evoluția leziunii poate fi lentă și bine tolerată ca leziune izolată, dar ca leziune asociată prognosticul poate depinde de gravitatea altor leziuni valvulare și miocardice asociate. IT funcțională moderată sau ușoară poate dispărea după dispariția cauzelor care au produs-o (exemplu, corecția leziunii valvei mitrale). IT poate persista și după corecția leziunii mitrale [9]. Complicații - tulburări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
arteriale ar fi: (1) un efect iatrogen, cauzat de supradozarea medicației antihipertensive; (2) prezența insuficienței cardiace manifeste sau latente; (3) vârsta înaintată sau prezența altor comorbidități generatoare de hipotensiune, precum malnutriția, diabetul zaharat sau infecțiile; (4) erori metodologice: populații cu prognostic rezervat pe termen scurt sau mediu, neaplicarea unor corecții adecvate pentru comorbiditățile enumerate mai sus, durată prea scurtă de urmărire (sub 5 ani) [Covic et al., 2003; Locatelli et al., 2004]. O altă dificultate în interpretarea relației dintre TA și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
scăzut al TA a fost, de asemenea, asociat cu o mortalitate crescută, fapt ce se explică probabil tot prin prezența unor comorbidități, precum insuficiența cardiacă [Foley et al., 1994, 1996, 1997]. Nu există studii randomizate privind efectul controlului TA asupra prognosticului cardiovascular, dar se presupune că menținerea TA sub 140/90 mm Hg ar fi benefică. HTA la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), HTA are o prevalență de 50-80%, după diferite studii [Mailloux et al., 1998
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
et al., 1994; Cosio et al., 1995; USRDS, 1997, 1998; Barbagallo et al., 1999; Olyaei et al., 1999; Peschke et al., 1999; Kasiske et al., 2000]. Nu s-a demonstrat prin studii mari, randomizate și controlate, că scăderea TA ameliorează prognosticul pacienților cu TR, dar nu există motive serioase de îndoială cu privire la aceasta, având în vedere corelația pozitivă a HTA cu prognosticurile cardiovascular și renal la acești pacienți, precum și rezultatele benefice ale scăderii TA în populația generală. Nivelul TA-țintă nu a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1999; Kasiske et al., 2000]. Nu s-a demonstrat prin studii mari, randomizate și controlate, că scăderea TA ameliorează prognosticul pacienților cu TR, dar nu există motive serioase de îndoială cu privire la aceasta, având în vedere corelația pozitivă a HTA cu prognosticurile cardiovascular și renal la acești pacienți, precum și rezultatele benefice ale scăderii TA în populația generală. Nivelul TA-țintă nu a fost definit, dar se crede că reducerea și menținerea TA sub 140/90 mm Hg reduce riscul cardiovascular [Mailloux et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
consideră că (1) relația malnutriție-inflamație poate fi biunivocă adică și malnutriția poate induce un răspuns inflamator și că (2) malnutriția este un factor predictiv independent de morbiditate și mortalitate. Ei susțin că nutriția adecvată poate corecta albuminemia și poate ameliora prognosticul pacienților. Tratament Nu există până în prezent recomandări clare pentru tratamentul inflamației din uremia cronică. Desigur, prezența unei infecții impune antibioterapie. Comorbidități, precum insuficiența cardiacă și cardiopatia ischemică, ce pot fi cauze ale inflamației, necesită tratamente specifice. în acest sens, s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
17]. La pacienții cu CHC incipient, tratați prin rezecție sau transplant, a fost raportată o supraviețuire la 5 ani de 50% [28]. Carcinom hepatocelular incipient/avansat Stadiul TNM al tumorii la primul diagnostic este esențial pentru aplicarea tratamentului și aprecierea prognosticului. Problema CHC este complexă, datorită coexistenței posibile cu o afecțiunea hepatică subiacentă, care este mai adesea ciroza [6,7,8,29]. Disponibilitatea noilor metode de diagnostic radiologice și aplicarea programelor de screening contribuie esențial la diagnosticul de CHC incipient, care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
iar în 2008, 30-60% din cazuri, în țările dezvoltate [30]. Aplicarea tratamentelor potențial curative a crescut de la 5- 10% în anii 1980-1990, la 30-40% în 1990-2010 și se estimează că ar putea crește la 40-60% în anii 2010-2020 [31,32]. Prognostic CHC este un cancer frecvent, grevat de un indice de letalitate ridicat. Diagnosticul tardiv și ciroza hepatică subiacentă fac posibilă numai aplicarea unor mijloace de tratament limitate, cu beneficiu clinic marginal, la 70% din cazuri [33]. Progresele din ultimii ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
pentru CHC, un diagnostic mai frecvent în stadiul incipient și la multiplicarea opțiunilor terapeutice. Cu toate acestea, rezultatele acestor abordări sunt încă suboptimale, mai probabil datorită non-aderenței la ghidurile de conduită practică. La acestea se adaugă lipsa unor biomarkeri de prognostic, mai ales că abordările terapeutice în boala avansată evoluează spre utilizarea agenților terapeutici moleculari [34]. Prevenția primară și secundară, diagnosticul precoce și abordarea terapeutică multidisciplinară pot contribui la reducerea morbidității și a mortalității prin CHC în viitor [12,33-44]. CARCINOMUL
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
VB este una dintre cele mai agresive tumori. Global, supraviețuirea medie a pacienților cu cancer avansat al vezicii biliare este de 6 luni, iar rata de supraviețuire la 5 ani este între 0 și 10% [3,4]. În ultimii ani, prognosticul a fost, însă, îmbunătățit prin apariția tehnicilor imagistice performante și a abordării chirurgicale mai agresive. Factorii prognostici cei mai importanți pentru carcinoamele veziculei biliare sunt: stadiul tumorii (T), cu o importanță deosebită, invazia ganglionară (N) și stadiul R0 postrezecție chirurgicală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
postrezecție chirurgicală. Chirurgia adecvată carcinomului VB implică limfadenectomia a cel puțin 6 ganglioni [9,10] și o hepatectomie suficientă pentru obținerea unei rezecabilități R0 la nivelul marginii hepatice. Alți factori prognostici sunt reprezentați de: tipul histologic (carcinomul papilar are un prognostic mai favorabil), gradul de diferențiere histologică (prezența tumorilor bine diferențiate, comparativ cu cele moderat sau slab diferențiate), prezența unei singure tumori sau a mai multor tumori de dimensiuni mici, invazia directă la nivelul marginii stângi a ligamentului hepatoduodenal, răspândirea peritoneală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
maligne, chilotorax), lichide septice (pleurezii purulente). Pleureziile purulente pot fi netuberculoase (nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A fost semnalată pentru prima dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația dintre aspectul lichidului pleural și prognostic. Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
primitiv hepatic. Incidența și rata mortalității în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice a înregistrat o creștere continuă, concomitent cu scăderea ratelor pentru colangiocarcinomul extrahepatic [4]. Prezentarea clinică depinde de localizarea intrahepatică sau extrahepatică a tumorii și de gradul de obstrucție biliară [5]. Prognosticul este rezervat, cu o supraviețuire medie de 6-12 luni. Rezecția chirurgicală radicală, singura măsură terapeutică eficientă, se poate efectua doar la 40% dintre pacienți, deoarece diagnosticul se realizează în stadii prea avansate [6, 7]. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC Se realizează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
și cauzează decesul pacienților. Aceste complicații se clasifică în: vasculare (tromboze cu atrofia lobului hepatic ipsilateral), ale obstrucției biliare (hemobilie, angiocolită, insuficiență hepatică, abcese hepatice, șoc septic). Angiocolita poate să fie uneori iatrogenă, secundară intervențiilor de drenaj biliar [19, 38]. Prognosticul Majoritatea pacienților cu colangiocarcinom extrahepatic avansat vor deceda în decurs de 3-6 luni de la diagnostic, ca urmare a angiocolitei și a insuficienței hepatice [38]. Supraviețuirea globală în colangiocarcinoamele hilare nerezecate este de 5,9 ± 10,1 luni. Supraviețuirea medie este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
pentru tumorile Bismuth IIIA și IIIB și de 5,7 luni pentru cele Bismuth IV [39]. Supraviețuirea medie în situația colangiocarcinoamelor distale nerezecabile (8 luni) este cu ceva mai bună decât a tumorilor proximale perihilare (5 luni) [40]. Factorii de prognostic nefavorabil ai supraviețuirii sunt: stadiul avansat al bolii, creșterea bilirubinei serice peste 10 mg/dl, valoarea de peste 30 U/ml a antigenului carcinoembrionar și hipoalbuminemia sub 3 g/dl [39]. Pacienții cu tumori distale au cele mai mari șanse de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
10 mg/dl, valoarea de peste 30 U/ml a antigenului carcinoembrionar și hipoalbuminemia sub 3 g/dl [39]. Pacienții cu tumori distale au cele mai mari șanse de supraviețuire în cazul rezecției tumorale complete (supraviețuire la 5 ani de 40%). Prognostic intermediar, cu o supraviețuire medie de 7-17 luni, îl au pacienții nerezecabili care tolerează radioterapia și chimioterapia adjuvantă sau terapia fotodinamică. Prognosticul cel mai rezervat revine pacienților cu tumoră nerezecabilă, cu sau fără metastaze, care suportă doar stentarea paliativă [19
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
au cele mai mari șanse de supraviețuire în cazul rezecției tumorale complete (supraviețuire la 5 ani de 40%). Prognostic intermediar, cu o supraviețuire medie de 7-17 luni, îl au pacienții nerezecabili care tolerează radioterapia și chimioterapia adjuvantă sau terapia fotodinamică. Prognosticul cel mai rezervat revine pacienților cu tumoră nerezecabilă, cu sau fără metastaze, care suportă doar stentarea paliativă [19, 22]. ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Tumora crește lent, infiltrează pereții ductelor biliare, disecă planurile tisulare și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
și are o predilecție crescută pentru stațiile ganglionare regionale (porta hepatis, ganglionii celiaci și ganglionii pancreatico-duodenali) [19, 22]. Complicațiile Sunt cauzate de obstrucția căilor biliare (angiocolită, abcese hepatice) și de înlocuirea parenchimului hepatic funcțional cu parenchim tumoral (insuficiență hepatică) [19]. Prognosticul Colangiocarcinomul intrahepatic are un prognostic mai rezervat decât cel ductal extrahepatic, deoarece prezentarea se face de cele mai multe ori în stadii avansate. Doar 20% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiul I în care este posibilă rezecția chirurgicală curativă. Majoritatea pacienților (65
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
pentru stațiile ganglionare regionale (porta hepatis, ganglionii celiaci și ganglionii pancreatico-duodenali) [19, 22]. Complicațiile Sunt cauzate de obstrucția căilor biliare (angiocolită, abcese hepatice) și de înlocuirea parenchimului hepatic funcțional cu parenchim tumoral (insuficiență hepatică) [19]. Prognosticul Colangiocarcinomul intrahepatic are un prognostic mai rezervat decât cel ductal extrahepatic, deoarece prezentarea se face de cele mai multe ori în stadii avansate. Doar 20% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiul I în care este posibilă rezecția chirurgicală curativă. Majoritatea pacienților (65%) se prezintă în stadiile III
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
tumorii la prezentare influențează timpul mediu de supraviețuire fără tratament, astfel: 7,4 luni pentru stadiul II, 4,4 luni pentru stadiul IIIA, 3,6 luni pentru stadiul IIIC și 2,5 luni pentru stadiul IV [39]. Factorii predictori ai prognosticului nefavorabil sunt: stadiul avansat al bolii cu metastaze ganglionare și extrahepatice, valoarea peste 3 mg/dl a bilirubinei și valoarea peste 100 U/l a markerului CA 19-9 [22]. În urma rezecției chirurgicale curative s-a obținut o rată de supraviețuire
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
alegere în cazul în care avem un pacient cu hidrocefalie deoarece nu apar complicațiile pe care le regăsim în cazul montării unui drenaj ventriculo-peritoneal (fig. 1.8) [2]. Recuperarea postoperatorie, în urma unei ventriculocisternostomii este mai rapidă și mai facilă, iar prognosticul pe termen lung este mult mai bun decât cel obținut prin tehnicile de chirurgie clasică. Neuroendoscopia a câștigat tot mai mult teren în detrimentul chirurgiei clasice datorită avantajelor pe care le prezintă, iar odată cu progresul tehnicilor miniminvazive va fi tot mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
ani și preferată de către majoritatea intervenționiștilor din Europa, chemoembolizarea clasică (Lipiodol-TACE) își păstrează eficiența (indiferent de chimioterapicul folosit-Doxorubicin sau Cisplatin) în tumorile nerezecabile, fără prezența trombozei de venă portă și încadrabile în clasa Child-Pugh A [10]. Un factor important de prognostic îl reprezintă încărcarea intratumorală cu lipiodol, de la prima cură de chemoembolizare. Curele următoare vor confirma eficiența acestui tratament endovascular intrahepatic. TRATAMENTUL ENDOVASCULAR CU PARTICULE EMBOLIGENE (MICROSFERE) ÎNCĂRCATE CU DOXORUBICIN BOGDAN VALERIU POPA INTRODUCERE Carcinomul hepatocelular reprezintă a treia cauză de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
sau avansat (fig. 115), stadii în care terapiile ablative sau chirurgicale, inclusiv transplantul hepatic nu mai au indicație. CHC este relativ rezistent la chimioterapie, iar un procent important prezintă rezerve hepatice slabe și/sau ocluzie de venă portă; în consecință, prognosticul acestora este destul de rezervat. Studiile prospective au demonstrat că terapia locoregională care utilizează chimioembolizarea arterială transcateter crește rata de supraviețuire comparativ cu terapiile suportive, la pacienții cu CHC în stadii intermediare, iar Asociația Americană de Studiu al Bolilor Hepatice (AASLD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
aprecierea extinderii tumorale [9,24]. COLANGIOCARCINOAMELE CBP DISTALE (CCD) Ocupă locul doi ca frecvență (30%) între colangiocarcinoamele tractului biliar. Tumorile coledociene inferioare sunt de obicei de dimensiuni mici, cea ce face ca ele să fie rareori vizibile ecografic. Au un prognostic mai bun decât cele localizate pe calea biliară proximală. Aspectul ecografic este, de obicei, cel al unei stricturi scurte sau mai rar al unei mase polipoide în lumen (fig. 137). Cel mai adesea însă, este foarte dificilă diferențierea acestui aspect
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]