4,641 matches
-
într-un fel specializate, în sensul că-și împărțeau zonele de influență. Exista o nobilime militară, un cler menit să ofere sacralitate puterii, o birocrație burgheză însărcinată cu administrarea regatului și încă o categorie, clasa negustorilor care își asigura propria prosperitate cît și pe cea a regatului. Dar în loc să se solidarizeze, aceste categorii sociale se considerau rivale, orice avans al uneia față de alta fiind mai degrabă considerat drept o posibilă amenințare. Pe de altă parte, se cuvine să amintim din nou
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să semneze în numele guvernului său acest "document de misticism sublim și de nonsens", la 20 noiembrie 1815 se va ralia la Cvadrupla Alianță, cu scopul de a realiza "examinarea măsurilor ce vor fi considerate cele mai salutare pentru odihna și prosperitatea popoarelor și pentru menținerea păcii în Europa".256 De altfel, cu toate că britanicilor le repugnă să invoce în mod exagerat religia, aceasta s-a dovedit suficient de puternică pentru a garanta papei liniștea statelor sale amenințate în Italia de complotiști nelegiuiți
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite. Folosirea creației literar-artistice ca mijloc de propagandă politică nu a avut în anii 1980 efectul scontat de regimul comunist. Zugrăvirea în culori vii a realizărilor societății socialiste, promisiunea unei egalități în prosperitate prin comunism, contravenea flagrant realității de zi cu zi, în care dificultățile economice și sociale creionau un cu totul alt tablou, al unei egalități în sărăcie și teamă. Cuvintele puterii, transmise prin discursurile interminabile ale lui Nicolae Ceaușescu, redate la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
întrupa pe Dumuzi 9 - și o hierodulă. Acest hieros gamos actualiza comuniunea dintre zei și oameni; comuniune, desigur, pasageră, dar având consecințe considerabile. Căci energia divină se revărsa direct asupra cetății - altfel zis, asupra "Pământului" - o sanctifica și îi asigura prosperitatea și fericirea pentru anul care începea. Și mai importantă decât sărbătoarea Anului Nou era construirea templelor. Ea era, totodată, o reiterare a cosmogoniei, căci templul - "palatul" zeului - reprezintă prin excelență o imago mundi. Ideea este arhaică și abundent răspândită. (O
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Raumbegriff der Aegypter", p. 615. % De-abia în textele din Dinastiile IX-X el începe să vorbească în numele său însuși; cf. Rundle Clark, op. Cit., p. 110. deja izvoarele fecundității și ale creșterii 37. Altfel spus, Osiris, Regele asasinat (= faraonul decedat), asigură prosperitatea regatului condus de către fiul său Horus (reprezentat de faraonul nou instalat). Se ghicesc, în linii mari, raporturile dintre Ra, Faraon și cuplul Osiris-Horus. Soarele și mormintele regilor constituiau cele două izvoare principale de sacralitate. După teologia solară, faraonul era fiul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al Vârstei de Aur, dar după Imperiul de Mijloc (cea 2040-1730), acest rol i-a fost transferat lui Osiris. În ideologia regală, formula osiriană sfârși prin a se impune, căci filiația Osiris-Horus garanta continuitatea dinastiei și, în plus, ea asigura prosperitatea țarii. Ca sursă a fertilității universale, Osiris făcea înfloritoare domnia fiului și succesorului său. Un text din Imperiul de Mijloc exprimă admirabil exaltarea lui Osiris ca sursă și temei al oricărei Creații: "Fie că trăiesc, fie că mor, eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cazuri, mortul "însuflețea" piatra, el sălășluia într-un corp, mineral, deci imperisabil. Prin urmare, menhirul sau mormântul megalitic constituia un rezervor inepuizabil de vitalitate și putere. Grație proiecției lor în structurile pietrelor funerare, morții deveneau stăpâni ai fertilității și ai prosperității, în limbajul mitului indonezian, ei reușiseră să-și însușească în același timp și piatra și banana. 35. Centre ceremoniale și construcții megalitice Anumite complexe megalitice cum e acela de la Carnac sau cel de la Ashdown, în Berkshire (conținând 800 megaliți într-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
furtunii și zeul-Soare mi-au încredințat țara și casa. Zeii mi-au dat mie, Regelui, ani mulți. Acești ani nu au limită"3. Regele este "iubit" de un mare zeu. (Totuși "descendența divină" fictivă, de tip mesopotamian, nu este atestată.) Prosperitatea sa este identificată cu aceea a întregului popor. Suveranul este vicarul zeilor pe pământ; pe de altă parte el reprezintă poporul înaintea panteonului. Nici un text descriind ceremonialul sacralizării n-a fost regăsit, dar se știe că suveranul era uns cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
texte citează o luptă rituală între două grupuri opuse 12 comparabilă ceremonialului babilonian akitu. Semnificația "cosmogonică" a mitului, evidentă în lupta lui Marduk împotriva lui Tiamat, este înlocuită cu lupta pentru suveranitatea lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin urmare, considerată ca bisexuală. După o nouă lacună, textul îl arată pe Baal trirmțându-i mesageri încărcați de cadouri. El o informează că războiul îi este odios; 'Anat să depună deci armele și să aducă ofrande pentru pace și pentru prosperitatea ogoarelor. El îi transmite că va crea fulgerul și tunetul pentru ca zeii și oamenii să poată cunoaște apropierea ploii. 'Anat îl asigură că îi va urma sfaturile. Totuși, deși suveran, Baal nu are nici palat nici capelă, în timp ce alți zei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prezenței divine, sângele era vărsat pe piatră sau împrăștiat într-o groapă săpată la piciorul acesteia. Asemenea sacrificii erau oferite în special la sărbătorile pe care arabii nomazi le celebrau în prima lună a primăverii, pentru a asigura fecunditatea și prosperitatea turmei. Probabil că strămoșii lui Israel, păstori seminomazi, celebrau deja o sărbătoare analoagă (ibid.). De la epoca de piatră la Misterele din Eleusix Este greu de precizat semnificația originară a pietrelor ridicate (massebah), deoarece contextul lor religios este diferit. O piatră
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o structură fundamentală a societății și ideologiei indo-europene. Diviziunii societății în trei clase - preoți, războinici, agricultori-crescători de vite - îi corespundea o ideologie trifuncțională: funcția suveranității magice și juridice, funcția zeilor forței războinice și, în sfârșit, aceea a divinităților fecundității și prosperității economice. La indo-iranieni sesizăm mai bine această diviziune tripartită a zeilor și a societății, într-adevăr, în India veche, claselor sociale brahmana (preoți, sacrificatori), ksatriya (militari, protectori ai comunității) și vaisya (producători) le corespund zeii Varuna și Mitra, Indra și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vedic este "sacrificiul calului", asvamedha. El nu putea fi îndeplinit decât de către un rege victorios, care câștiga totodată demnitatea de "Suveran universal". Dar roadele sacrificiului iradiau asupra întregii țări; într-adevăr, asvamedha e considerată purificatoare și aducătoare de belșug și prosperitate în întregul regat. Ceremoniile preliminare se întind pe parcursul unui an, timp în care armăsarul este lăsat în libertate împreună 4 Un alt rit, pravargya, a fost integrat destul de devreme în agnistoma, dar el constituia probabil o ceremonie autonomă, având drept
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Israel în epoca regilor și a profeților religia de stat. Oficiul constă în ritualuri mijlocitoare și expiatoare pentru colectivitate, dar el comportă și rugăciuni publice pentru rege, pentru gloria sa și pentru exercitarea dreptății sale care asigură "pacea poporului" și prosperitatea universală (Psalmii 19 și 71). În cele din urmă, opera liturgică reînnoiește structurile lumii. Așa cum Templul a fost construit după un model străin, cultul a împrumutat forme canaaneene. Sincretismul a atins proporții necunoscute până atunci, căci; *. Onarhia încuraja fuziunea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Satan, "acuzatorul" ceresc - că nu este niciunul ca el pe pământ fără cusur și drept temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău" (1: 8). Dar Satan ripostează spunând că devoțiunea lui Iov se explică prin prosperitatea sa, adică prin binecuvântarea divină, și atunci Iahve îi dă voie "acuzatorului" să-1 pună la încercare pe servul său cel mai credincios. Iov își pierde copiii și averea, și, lovit de "bubat negru din tălpile picioarelor până în creștetul capului", își
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și alte poeme, 1947) reflectă și de această dată un poet angajat. Se evocă zilele de foamete și de frig, se anunță ziua măcelului în care țăranul, muncitorul, intelectualul se vor uni împotriva ciocoilor pentru a clădi o epocă a prosperități și a muncii cu spor. E, în fond, și aceasta tot o poezie ocazională căci există întotdeauna un pretext care generează discursul poetic pe temele deja știute: 13 Decembrie, De ziua muncitorilor asasinați, Colinda ("Noi nu venim colindători/ cu ștreangul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
școală de menaj, apoi Palat al Telefoanelor), Palatul Tribunalului și vreo patru case cărora, prin analogie, lumea le spunea „palate”: Cantilli, Filderman, Perlberger, Herșcovici. Faptul era simțit ca o inferioritate provincială. Unde existau, „palatele” apăreau ca semne al dezvoltării și prosperității locale. De aci, în entuziasmul postbelic, ambiția a tot mai multe instituții și organizații de-a le avea. La apariție, revista „Ateneul cultural”, de pildă, anunța: „în ultimul timp aflăm ca Ateneul cultural (în care se înscriseseră ca membri „peste
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
motiva Al. Macedonski - nu mai avea cui vorbi”.4) Cifrele spun multe despre situația unor scriitori și grupări literare, mai ales despre influența și puterea lor în societate. în acest timp a existat însă și un public care contribuia la prosperitatea unor „întreprinzători” (termenul e de atunci) din domeniul „librăriei”: publicul „romanelor fascicule”. „Sînt peste douăzeci de mii de cititori - socotise, de asemenea, Vlahuță - cari urmăresc cu o statornicie și cu o pasiune puțin obicinuite neamului nostru fantasmagoriile acestor romane de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pînă la sfîrșitul lumii”. Dar s-a produs - constată el, bazîndu-se pe Rilke - o schimbare de gust, „un întreg exod al artei și gîndirii europene actuale către tot ce e mister și destrămare a realității”. Asta în plin avînt al prosperității! Așadar, fericirea și nefericirea (melancolia, tristețea) au mai puțină legătură cu partea materială a vieții decît cu transformările din conștiințe. într-un alt eseu (,,Calomniatul Narcis’’) din același volum, Paler constată, perfect îndreptățit, următorul lucru: ,,Iernile lui Bruegel ne spun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
directă asupra securității proprii, ar fi putut afecta interesele unor state democratice. Doctrina Truman combina descurajarea militară cu elemente politice, strategice și economice, concretizate în Planul Marshall, prin care SUA încerca să consolideze lumea non-sovietică prin încurajarea libertăților politice și prosperității economice. Americanii au oferit ajutor economic întregii Europe, inclusiv URSS, dar aceasta a declinat oferta pentru ea și sateliții săi (...) S-a ajuns, astfel, la o dezvoltare separată a țărilor din Vestul și Estul Europei, iar inițiativa americanilor de a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dintre elementele esențiale ale conceptului strategic din 1999 este acela de parteneriat, cooperare și dialog, care, pentru Alianță presupune continuarea politicii îndelungate de parteneriat, cooperare și dialog cu toate țările euro-atlantice democrate, în scopul menținerii păcii, promovării democrației, contribuției la prosperitate și progres, (...) abordare îndreptată către întărirea securității tuturor, nu exclude pe nimeni și ajută la rezolvarea diviziunilor care ar putea genera conflicte 203. De la începutul anilor 1990, politica nucleară a NATO, dezvoltată în cadrul Grupului de planificare nucleară, autoritate decizională din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
câteva idei principale, și anume: relația bilaterală va fi revizuită, odată cu depășirea suspiciunilor și rivalităților din trecut, în scopul îndeplinirii intereselor comune, al creării unui viitor în care SUA și Rusia să fie partenere, să coopereze eficient în numele securității și prosperității celor două state. Ca urmare, s-a semnat o înțelegere comună pentru tratatul care va sta la baza implementării acordului de reducere a numărului de focoase nucleare și de sisteme de lansare a acestora cu până la o treime din limitele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fie ceva care duce la corupție, că programele guvernului au o calitate slabă în raport cu alternativele puse la dispoziție de sectorul privat și că, prin urmare, taxele mai mici vor însemna o mai mare libertate și un mai mare grad de prosperitate pentru toată lumea. A pune sub semnul întrebării procesele politice de reprezentare care au permis existența țaxelor "uriașe", este parte necesară în constituirea unui mesaj mai larg. Aspectul important aici este că atunci când un populism rarefiat se lipește de un nucleu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
grup clandestin cunoscut sub numele de Mișcarea Revoluționară Bolivariană (MBR 200), înființat în 1983, de către Chávez împreună cu alți ofițeri de rang inferior din cadrul forțelor armate venezuelene, pe fondul unei crize economice tot mai adânci provocate de datorii care spulbera iluziile prosperității permanente, născute după creșterea prețului petrolului în anii 1970. MBR 200 a preluat simbolurile lui Simon Bolívar și ale altor personalități naționaliste ale secolului al XIX-lea, adoptând o poziție critică față de sistemul bipartid tot mai corupt al țării și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reprezentat un caz clasic de liberalizare de tip "atrage și înlocuiește" (vezi Stokes, 2001). Pérez fusese președinte în perioada de relaxare a cheltuielilor bugetare specifică boom-ului petrolier din anii 1970, iar în campania sa electorală promitea o revenire la prosperitate și critica din plin neoliberalismul și instituțiile financiare internaționale. Prin urmare, campania electorală nu prea oferea indicii asupra schimbării de direcție pe care Pérez și partidul său erau pe cale să o efectueze. Întrucât a simțit faptul că establishmentul politic își
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]