3,259 matches
-
discutăm... Și s-a deschis ușa și a venit imediat acolo Juberian, Stănescu și Încă vreo trei. Complet, cinci... Ei nu fuseseră În cameră până atunci, dar imediat s-au alăturat la ei cei care a fost Între noi ca provocatori. „Facem o percheziție. Nimeni nu se mișcă!” Și ei au știut un lucru: a fost cu noi un băiat foarte Îndemânatic, Fântână. Și el s-a priceput bine la sculptură de os. El alegea din oasele din mâncare și, Înainte de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în redacția revistei: „Nu vor rămîne decît unul sau doi oameni”. Mi s-a părut inutil să-l întreb de unde știe, presupunînd că de la nevastă-sa, președinta Tribunalului și membră în Biroul județean. N. are în toată ființa sa ceva provocator, febril, insidios, de aceea, ori de cîte ori discut cu el, prima mea grijă e să-l temperez. De data asta n-am avut răbdare și m-am cam ambalat. La întrebarea sa dacă aș accepta fără comentarii hotărîrea privitoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la o paradă aviatică organizată pe cîmpul de la marginea de sud a orașului. Între numerele menite să încînte publicul era și o vînătoare de baloane. Jocul părea cînd serios, cînd amuzant. Urmărindu l, de la o vreme m-a intrigat felul „provocator” cu care unele baloane treceau o dată, de două ori, pe lîngă boturile planoarelor și ușurința cu care cele mai „obraznice” se înălțau spre „aerul tare al înălțimilor”, unde pînă la urmă plesneau. Ulterior, imaginile astea mi-au revenit de mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ședințe să ții linia. Vin uneori la mine cîte unii și-mi spun ce mizerii întîmpină. Mă fac că n-aud sau mă arăt obosită. «Lăsați-mă în pace, am și eu necazurile mele». De unde să știu că nu-s provocatori? Da, sînt prudentă!...” Mă uit la ea: păr blond sîrmos, față trandafirie, ochi mici, gură mică, bărbie ascuțită, împinsă spre înainte... Femeie aseptică. Da, i-adevărat: n-a putut avea alt protector decît prudența!... Numai o minte echilibrată ne conferă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu (dacă socotesc „producția” pe țară) sute de veleitari. Inutil să mai adaug că „poezia” frizerilor, croitorilor, plutonierilor majori e omagială, cu „sentimente alese” pentru partid, pentru „Tovarășul” și „Tovarășa”. *Nu o dată, Carmen se comportă ca „une petite aguicheuse”, adică provocator, șocant, mai ales sub aspect verbal. Badineriile, picanteriile, tachineriile, formulările sale explicite țin de un anume „program”. Prin ele vrea să demonstreze - întrucît presupune că unii s-ar mai îndoi de asta - că e „fată deșteaptă”, independentă, emancipată, puternică. în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de-ajuns ca ei să sufle o dată și te trezești la mină sau în agricultură. Acolo îți cade ceva în cap, ori te lovește cineva”. Înțelept sfat! Dar - ciudat! - cel care mi-l dă, Sporici, „zice” el însuși, deseori, „lucruri provocatoare” despre „cine știm noi”. Pentru unele ți-ar trebui un oarecare curaj numai ca să le repeți. Contradicția se explică prin faptul că el poate să se răsucească pe loc cu 180 de grade, „s-o întoarcă”. Ieri, de pildă, condamna
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-o: avea fața albastră-violet, asemenea părului („tipa” excelează la coafuri) și cred că-i amorțise limba. Actorul (pe care la prînz, în chip de specială prețuire, îl așezase în fața ei, a doamnei Vera Călinescu și a Corneliei ștefănescu) a fost provocator cu ostentație făcînd ca „șopîrlele” să pară vipere. În timpul ultimului prînz de la Onești, buza de jos a profesorului Piru a prins să sîngereze: o picătură s-a scurs pe bărbie, și deaci pe cămașă. Doamna B. și-a plecat privirea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de „Cinema”. *Să aibă, oare, vreo legătură faptul că, la începutul activității sale, Robert Faurisson, contestatul promotor al „revizionismului istoric” (negarea existenței camerelor de gazare naziste), s-a ocupat, recurgînd la „hipercritica textuală”, de Rimbaud și Lautréamont cu atitudinea sa provocatoare de azi? O asemenea întrebare lipsește din articolul lui Jacques Juillard („Un nazisme si banal”) dintr-un mai vechi „Le Nouvel Observateur”, despre „afacerea Thion-Faurisson” (Serge Thion s-a ridicat, în „Ésprit”, în contra exagerărilor” presei franceze în legătură cu masacrele lui Pol
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu-i arată) și are sumedenie de planuri literare: monografii, povestiri, traduceri. *În niște „note pe marginea unei biografii”, scrise de anglistul ieșean Ion (Iancu) Botez („Viața Romînească, nr. 5/1913, pp. 183-188), dau, chiar la început, peste următoarea frază provocatoare: „Cine n-a auzit măcar, la noi, de Sir Lubbock, și cîți nu i-au citit cărțile lui asupra furnicilor și asupra plăcerilor vieții?”, care mă face să mă gîndesc o dată mai mult la inanitatea oricărei faime. De auzit, am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
S-a făcut excepție cu D.P. pentru că tocmai declarase greva foamei? Este D.P. - cum pretinde Constantin Pavel - „omul Securității”? Mai e valabilă replica pe care i-am dat-o acestuia că „dacă toți oamenii Securității s ar comporta ca D.P., provocator, atunci înseamnă că Securitatea se poate considera o instituție de avangardă”? D.P. s-a referit, între altele, la unele aspecte de potemkinadă din timpul vizitei „Tovarășului” în județul Iași: povestea cu porumbul (știuleți „străini” legați cu sîrmă de strujeni) am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în stânga, în dreapta, dar absolut toți nu numai că nu mi-au răspuns, dar, din modul cum m-au privit, am putut înțelege că la asemenea întrebări nu se poate răspunde sau poate că m-au bănuit că aș fi vreun provocator. Atât s-au deprins să accepte orice fără a înțelege. Am văzut că au fost inaugurate cu mari manifestații, în aprobarea entuziastă a întregii asistențe: mai întâi, punerea în funcțiune a Canalului Dunăre-Marea Neagră, apoi începerea lucrărilor la noul centru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și aceia care fac și cele mai multe provocări, adică determină pe cel urmărit să facă ceva pentru care să fie arestat și condamnat. Ca recompensă, ei rămân în libertate, iertați de faptele comise și la care nu i a îndemnat niciun provocator. Informatorul operativ este separat de anchetă și detenție, care cad în sarcina altor direcții și servicii pentru a nu fi deconspirați și mai târziu recunoscuți de victimele lor. în rândurile ofițerilor de Securitate și de miliție sunt de asemenea destui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
textele, dar În toamna lui 1966 mi-am văzut publicată În mini-revista sa schița Fierul de călcat dragostea. Opovestire erotică și anxioasă, În contrast cu „literatura angajată” care continua să se practice până și la Începutul „liberalizării”. Titlul și textul erau, firește, provocatoare pentru canonul momentului, cum erau toate versurile și prozele țâșnind lunar din cele patru pagini mici, cu litere minuscule, de trotil, În acel supliment al revistei Ramuri, din Craiova. În cele doar șase numere Îngăduite de cenzorii temporar derutați ai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pur și simplu, cotidianului oarecare, indiferent la și străin de fantasmagoriile literaturii. În sfârșit, ultimul citat, din Kafka, o consemnare datată 27ianuarie 1922: „Ciudată, tainică, poate primejdioasă, mântuitoarea alinare a scrisului. Sari deodată din șirul asasinilor”. Cuvinte de-a dreptul provocatoare. Sperasem, cine știe, că următoarele propozițiuni ale citatului vor „tempera” sensul. Ar fi fost o prostie. „Sari deodată din șirul asasinilor” era o formulare prea puternică, nuanțările literare care urmau, deloc minore, nu puteau decât să potențeze și ele suspiciunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
firească, după trezirea din Întunecata vrajă legionară, tocmai pentru că nu se produce În numele marilor „principii” retorice, lesne manipulabile, ci stă sub iradierea unui principiu mai curând implicit și imuabil, care este și instinct genuin, al frumosului. Adorația, iluminarea, iconoclastele exhibări provocatoare, senzualismul, intensitatea aspirației devin flăcările unei existențe care nu poate sta decât sub Înalta benefică turmentare: frumusețea ca libertate, libertatea ca supremă frumusețe. Experimentul jubilației gregare rămâne doar „deviere” inițiatică, pregătind novicele ușor de fermecat să cumuleze mefiența față de mulțime
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aș fi condus, nici mai mult nici mai puțin, decât o „demonstrație” de protest În fața ferestrelor lui Catrinel Eliade!! Și-ar fi putut imagina, oricine mă cunoștea, asemenea farsă? Și-apoi, protest la ce? Și pe cine să fi „condus” provocatorul venit de la New York la Chicago pentru astfel de eveniment revoluționar? Întrebat dacă și-ar putea Închipui o astfel de scenă, profesorul răspunsese liniștit: „așa mi s-a spus”. Fericita mea culpă nu avea nevoie, se pare, de altă susținere decât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prietenia cu evreii sau cu „anti-antisemiții...”. Acesta și alte citate scandaloase se amestecă Într-un mod foarte personal („implicit amoral”, cum accentuează Matei Călinescu) și intră În dialog cu multe formulări opuse, contradictorii, stimulatoare, cu idei originale, cu Întrebări grave. Provocator amestec de bravură sui-generis. Dintr-o carte de aproape o mie de pagini, diferiți cititori ar alege fragmente diferite. Cioran oferă o imagine variată a preocupărilor, bucuriilor și durerilor sale În perioada cuprinsă În Caiete. Cititorul va găsi referințe la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
muzica și cu poezia, la productiva insomnie și la anxietatea sa, la obsesiile sale despre români, evrei și europeni, despre apartenență și Înstrăinare. O relatare fragmentată a vieții unui suflet agitat, a unei minți tulburate și tulburătoare: gânditorul ca blasfemator, provocator de controverse, vinovat copil al unui secol tragic. Traducere de Delia Radu (Conjunctions, nr. 31/1998; Familia, nr. 3/1999) Bérenger la Bardtc "Bérenger la Bard" Cursul pe care Îl inauguram, În toamna 1988, la Bard College se intitula Eastern
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
omului de rând trebuie zguduite prin cutremurul sângeros al tiraniilor „Înnoitoare”. Ajuns acasă, am citit notele studenților. În ciuda severei critici formulate În clasă, notele acordate tezei erau bune, chiar foarte bune. +B, A, -A, B. Comentariile meritau atenție. „Bine scris, provocator, bine argumentat, plauzibil. Dacă nu ar fi vorba de Rinoceri și stupida lor uniformitate! Există totalitarism «bun»? Nu pot analiza aici contradicțiile, dar, deși nu aprob teza, aș acorda totuși calificativul maxim (A) pentru incitarea, stimulantă și neliniștitoare, la dezbatere
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Fiindcă promotorii și purtătorii acțiunii studențești de la 1922 nu puteau fi atrași, s-a căutat compromiterea mișcării prin alte mijloace. Momentul a fost găsit cu prilejul congresului anual al tuturor studenților, ținut la Oradea, la 10 Decembrie 1927. Prin agenți provocatori, găsiți în rândurile conducătorilor studenților, guvernul partidului liberal a găsit cu cale să provoace la Oradea Mare mari spargeri și devastări de magazine evreiești ca făcute de studenți și aruncate astfel asupra mișcării naționale. în urma atmosferei creată de presa evreiască
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ioan, care servise în timpul biruinței, ca agent la Chestură. Acesta fugise după lovitura de stat a lui Antonescu în Germania, a intrat în lagăr și s-a remarcat ca element de discordie. Critica pe toată lumea, comportându-se ca un agent provocator. Nicolae Petrașcu, nemaiputând suporta atitudinea lui, a cerut autorităților locale ale Gestapo-ului să-l îndepărteze din grup. În acest caz s-a dat urmare favorabilă cererii lui Petrașcu, adică să nu mai locuiască Burduca în grup, dar i-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și că inițiativa acestei reorganizări parțiale îi aparține. Motivația este că nu a considerat-o ilegală, deoarece nu avea în intenție vreo acțiune ostilă împotriva cuiva, ci să țină legătura cu oamenii, pentru a nu fi influențați de diverși agenți provocatori, care să-i facă a acționa contrar intereselor generale ale Mișcării Legionare, care erau în acel moment de pacificare (declarația din 28 octombrie 1948 ora 16.35 din F.P. 14.900 vol. 3). Având un scop defensiv sau ofensiv, ceea ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legăturilor între oamenii, pe care eu n-am considerat-o ilegală, deoarece eu nu am vrut să duc o acțiune ostilă împotriva cuiva, ci am vrut să țin contactul cu acești oameni pentru a nu fi influențați de diverși agenți provocatori. În cadrul acestei regrupări, am numit un fel de supraveghetori, pentru localități, pentru regiuni și pentru corpurile speciale, astfel la studenți am numit pe Gh. Brahonschi și la tineret pe Costache Oprișan. La muncitori nu am avut, căci nu mai aveam
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o învățare dinamică; • să se ajusteze pe măsura operațiunilor; • să se alinieze la cultura organizației sau să fie o componentă a inițiativelor de schimbare; • să răspundă la strategiile managementului riscurilor ce sunt în schimbare; • mai mult decât orice, să fie provocator. În legislația română, avem prevăzute ca activități de control curente următoarele: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea funcțiilor, monitorizarea, evaluarea ș.a. În afara activităților de control integrate în linia de management pot fi organizate și activități
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
guvernanței corporative Gestionare mai bună a riscului financiar Câștigarea unei poziții mai înalte într-o ierarhie Împărțirea/difuzarea cunoștințelor despre controale Reducere a costului riscului - solicitări de pierderi neasigurate ș.a.m.d. Identifică întreruperile/pauzele Reducerea plângerilor dovedite - presă Procese provocatoare Finanțare sporită Provocare a status-quoului Reducerea absenteismului ș.a.m.d. Înțelegere mai bună a rolurilor celorlalți Reducerea fraudei Încadrare/orientare în vederea acceptării de riscuri calculate Reducerea scorului obținut cu ajutorul matricei riscului Personal mai satisfăcut Îmbunătățirea politicilor corporative 23 Phil Griffiths
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]