8,957 matches
-
de Novalis? - Vag... murmură Hannah. - ...ci un roman pe care l-am făcut noi înșine." (p. 181). Autorul speculează din plin aceste trape deschise de imaginația liberă a femeii, compensându-și lipsa de suflu printr-o continuă alternare a planurilor. Prozator mai curând de subtilitate, decât de forță, Dumitru }epeneag nu poate dezvolta scene de mai mare întindere, pornind de la câteva puncte și construind, cu ele, în spațiu. Cele mai bune fragmente se nasc din țâșnirile onirice, fulgurante, luminând deodată pagina
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
câteva puncte și construind, cu ele, în spațiu. Cele mai bune fragmente se nasc din țâșnirile onirice, fulgurante, luminând deodată pagina, dar neputând-o prelungi. Spre deosebire de proza scurtă, romanul pretinde acumulare și sedimentare epică. Cu resurse limitate în această privință, prozatorul se folosește de tehnica narativă (cu toate subtilitățile ei) ca de un adjuvant indispensabil, preferând să-și destructureze lumea ficțională abia conturată, în loc de a o construi și omogeniza. Vedem în paginile cărții - de un curat postmodernism - numeroase aparteuri, glisări de
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
Ion Simuț E o frumoasă iluzie să crezi că prozatorul interbelic H. Bonciu (1893-1950), în bună măsură experimental în viziunea lui expresionistă și în scriitura anticonvențională, ar putea fi promovat spre vârful înnoit al unei ierarhii a valorilor. Poet întru totul modest, în sfera unui gen de lirism decadent (urmare
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
i s-a mărit cât țelina și supurează. Un craniu pleșuv, lațe blonde la ceafă, un ochi bulbucat și celălalt pătat de albeață completează fizicul amicului meu" (p. 155-156). Grotescul expresionist din ,panorama searbădă a existenței" e, fără îndoială, specialitatea prozatorului. Amorul e zguduit intens de pornirile instinctuale și străbătut de un paroxism al corporalității dezlănțuite, care e tot o formă a disperării. Ramses din Bagaj descoperă timpuriu tentația cărnii feminine, dar, inhibat, înțelege greu chemarea din priviri a primei iubite
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
de tezele pionierilor informaticii Claude Shannon (care, în 1948, descrie o cantitate matematică numită ,informație") și Norbert Wiener, experimentul lui Moravec pune aceleași probleme de locație a conștiinței și decorporalizare a subiectivității pe care le ridică și constructele ficționale ale prozatorilor cyberpunk. Considerînd că ființele umane există mai degrabă în forma tiparelor informaționale decît în cea a prezenței corporale, Moravec construiește în volumul său de teorie robotică Mind Children. The Future of Robot and Human Intelligence (1988) un experiment mental. în cadrul
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
Beethoven). Dar ambițiile nu i-au lipsit, în două direcții principale. Un realism social tradițional năzuia să dea o panoramă a lumii evreiești în Ghetto veac XX (1934), imagine documentară completată mult mai târziu în ,Gablonz". Magazin universal (1961), însă prozatorului i-au lipsit suflul balzacian, consecvența narativă și capacitatea de invenție. Panorama (proiectul unei vaste construcții epice) a rămas la stadiul de machetă și început de șantier. De cealaltă parte, un realism psihologic elementar și-a epuizat repede resursele: o
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
un psihologism al profunzimilor simulate, speculat în criza unei căsnicii, dă satisfacția unei minime diversități a operei epice. Orizontul ei este, fără îndoială, mult prea îngust. De șansa unei revalorizări favorabile nu se poate vorbi. Dar Ury Benador rămâne un prozator interesant în peisaj, alături de congenerii săi evrei I. Peltz sau Ion Călugăru, compunând detalii ale experiențelor narative, demne de atenția istoriei literare oneste. O primă tentativă de sistematizare a scrierilor sale într-o restituire documentară, îngrijită de autorul însuși, a
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
ajunsă în nordul țării, la o mătușă a ei, unde s-a căsătorit cu un comerciant de cereale, îndrăgostit de Hilda din prima tinerețe și rămas neconsolat după căsătoria ei cu Ludwig. Noua căsătorie este deci împlinirea unei iubiri juvenile. Prozatorul inserează senzațional și neverosimil informații despre dispariții misterioase și rupturi temporale, ca în proza lui Mircea Eliade, fără să aibă însă capacitatea speculativă a acestuia sau un vizionarism adecvat. Miza lui Ury Benador este una psihologică. Va profita de jurnalul
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
din urmă, Ivănescu este pentru Hilda, indiferent de calitatea îndoielnică a individului, inferior lui Ludwig, o alternativă necesară, o experiență tentantă. Conștiința Hildei, mutilată de captivitatea prelungită și întunecată de suspiciunea exasperantă, o conduce involuntar spre sfidarea moralității de cuplu. Prozatorul sugerează că atracția Hildei pentru Ivănescu este o răbufnire freudiană a unei refulări nocive, ce nu mai putea fi cenzurată. Un freudism schematic a fost de ajuns pentru ca o critică îngăduitoare să considere romanele Subiect banal și Hilda foarte moderne
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
între altele, în traducerea lui Dieter Schlesak, care semnează și postfața volumului, cele 11 elegii ale lui Nichita Stănescu. De la Berlin a sosit și Ernest Wichner, directorul Literaturhaus-ului, celebra Instituție unde și Emil Cioran poposise în tinerețe. Poet, eseist și prozator, Wichner este și un neobosit și excelent traducător, colaborînd acum la o antologie de proză europeană consacrată unor locuri dispărute cu traducerea unui text de Mircea Cărtărescu despre Ada Kaleh. El mai traduce pentru renumita Editură Klett Cotta o selecție
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
și, ca alter ego al eroinei din roman, Clarissa Vaughan, o editoare din New York-ul anilor '90. Intertextualism și ironie, un mimetism sclipitor, ușurința pătrunderii în psihologia feminină, transformă romanul în experiment singular. O casă la capătul lumii arată un prozator fermecat de proza Virginiei Woolf. Un pasaj din Jurnalul scriitoarei explică viziunea împărtășită de romancierul american încă de la prima carte: "Aș putea povesti o mulțime de lucruri despre Orele & descoperirea mea, cum dezgrop aceste peșteri frumoase în spatele personajelor mele; cred
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
ritm, cu momente de intensitate insuportabilă - ca petrecerea în cursul căreia moare fratele lui Bobby sau plecarea hotărâtă de Clare, dar și altele cu o lentoare parcă fără sfârșit. Îndărătul fiecărui personaj se află o "peșteră", iar darul neobișnuit al prozatorului stă în explorarea acestor profunzimi. Iată de ce unele întâlniri capătă valoarea de fatalitate pentru că produc schimbări ireversibile. Și întâlnirile curg ca o reacție în lanț: Bobby a apărut în existența lui Jonathan și acesta devine cu totul altul decât îl
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
din Siliștea-Gumești a știut să profite, în sensul bun, de acest statut, forțând cât mai multe uși blocate de cenzură, deschizând coridoare de creație literară veritabilă. Cine vrea să-și facă o idee despre uimitoarele subterfugii la care au apelat prozatorii noștri de valoare pentru a-și vedea publicate cărțile majore se poate adresa unei sinteze ca Literatura română în comunism a lui Eugen Negrici (în care toate ,jocurile" de perspectivă narativă sunt analizate minuțios, într-un sens al adevărului urmărit
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
Gheorghe Grigurcu Nu e nici o surpriză. Așa-numitele Memorii din cînd în cînd ale lui Constantin Țoiu confirmă inteligența suplă, subtilitatea parcă nesățioasă de sine, scrisul irezistibil, calofil cu aspect de naturalețe, al prozatorului de bun și meritat renume. însușiri care beneficiază de un liant temperamental a cărui analiză e trebuitoare pentru a le marca specificul și pentru a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță sălbatică e
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
simte îndemnat a le retușa în numele vreunui ideal sau al vreunei propensiuni caritabile. Acea înclinație comună tuturor inteligențelor care, conform aprecierii lui Camus, o reprezintă cinismul e o ispită căreia C. Țoiu nu i s-ar putea decît anevoie sustrage. Prozatorul e un cinic cultivat, educat la școala intelectului sever inclusiv cu sine, aidoma autorului Momentelor căruia îi calcă pe urme cu dezinvoltură (să menționăm că o bună parte din tabletele argheziene înfățișează și ele o puternică amprentare caragialescă). Un scepticism
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
Liviu Dănceanu Nu degeaba Huxley îi asemuia deopotrivă pe prozatori și compozitori cu niște organizatori și transmițători ai experiențelor generale trăite de ei și de alții, în lumile naturii, culturii și limbajului, asumîndu-și nemijlocit misiunea paradoxală de a reflecta hazardul și informul existenței individuale, atît în roman cît și în
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
e ca o simfonie și orice simfonie e aidoma unui roman. Astăzi, cînd mai toate combinațiile posibile par epuizate, cînd mai toate tehnicile narative ori travaliile sonore au fost folosite pînă la oboseală, cînd a fost încercat pînă și imposibilul, prozatori și compozitori, laolaltă, cred cu fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
Daniel Cristea-Enache Racomanul românesc postrevoluționar nu are încă numele bun pe care îl merită. La trei luștri și mai bine de la decembrie 1989, comparația cu realizările epice din timpul vechiului regim rămâne defavorabilă, iar măscările unora dintre tinerii prozatori nu fac decât să întărească senzația de regres estetic. Este evident pentru aproape toată lumea că s-au schimbat, la noi, contextul istoric și paradigma culturală, într-o anumită măsură conceptele critice și instrumentele artistice; și totuși, consacrarea acestor modificări întârzie
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
scrie. Dar și contribuția realității autohtone e semnificativă. Lumea românească de azi oferă atâtea elemente de pitoresc, aspecte comice ori sumbre, evoluții spectaculoase la nivelul indivizilor și al societății. E suficientă o privire atentă pentru ca în laboratorul de creație al prozatorului să intre o cantitate uriașă de fapte, episoade existențiale intense, care ,bat literatura". În romanul de față avem multe asemenea secvențe de real, decupate și selectate de autorul ce-și urmărește bine tema. Ele au o densitate specifică și o
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
ultimă oră, inițiată de un fiu al Arhanghelului Mihail... Densitatea de credință pe metru pătrat devine insuportabilă pentru divizia de supraveghere a sectelor din cadrul Serviciului Român de Informații, al cărei laitmotiv devine întrebarea retorică: ,Noi de ce nu am știut nimic?". Prozatorul răstoarnă raportul curent și obține astfel bune efecte comice. Într-o lume de nebuni, de apucați, de fanatici cu excese manifestate simultan, bravii noștri sereiști par aproape normali. Dar patologia socială îi dezechilibrează și pe ei: un colonel e băgat
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
Cronicarul a dat, după minuțioase căutări și peste rubrici foarte bune cum este cea a Adrianei Babeți, Ars coquinaria, a lui Emil Brumaru (Dumnezeu se uită la noi cu binoclul - titlu minunat), excelentul articol al Taniei Radu din pagina 13: ,Prozatorii ultimului val se scriu pe sine cu prea multă poftă" și cel al lui Matei Bejenaru din pagina 15. În schimb, rubrica lui Ionuț Chiva, Cum stau lucrurile este atît de confuză și, să ne ierte autorul lui 69, atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
Geo Vasile Prozator și totodată analist al prozei românești, Daniel Dragomirescu, moldovean după toate aparențele, își localizează perimetrul narațiunii din întunecatul noiembrie în sudul țării (Brănești, Vidra, Goștinari, Vărăști, Sabar, pădurea Pustnicu, dar și la București), în anii '50, după moartea generalisimului moscovit
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
al tânărului Ceaușescu, pus să interpreteze un rol de tot hazul, în baza frazeologiei râncede de mai târziu. Imitat de autoritățile vremii, rurale, urbane, politice sau milițienești, hrănite cu lozinci forjate după calc sovietic. Un episod care atestă talentul de prozator al lui Daniel Dragomirescu este și cel avându-l drept protagonist pe junele Culae al lui Caloianu, care ambiționează să cânte tot ceea ce auzise mai frumos în repertoriul bunicului (deadul ) Vasile. Zis și făcut. Pleacă într-o călătorie onirică, deși
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
sistemul în cauză nu mai avea viitor? Să fi abuzat de istorie din spaima sufocării într-un prezent monstruos? La 65 de ani de la Marea Unire din 1918, mass-media românească celebrează evenimentul într-un stil pompieristic: ,Presa, radioul, televiziunea, poeții, prozatorii, articlierii se întrec a preamări evenimentul. Numai că nu e preamărit atît evenimentul istoric de atunci, care e luat ca pretext pentru a fi preamărit șeful statului de azi, care a împlinit anul acesta 65 de ani. E ca și cum el
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
denunțată într-un pasaj care are savoarea lui, întrucîtva argheziană (sau soresciană, anticipînd enumerațiile din ŤLa Lilieciť)". La Negruzzi sînt semnalate "anticipările caragialești" din scrisoarea intitulată Proprietate păgubitoare, avînd ca obiect relațiile dintre chiriași și proprietari. în Păcală și Tîndală, prozatorul "asamblează cu umor rabelaisian, din pură plăcere asociativă, proverbe, anticipîndu-l pe Anton Pann", iar în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]