2,841 matches
-
nu mai sunt un bărbat, sunt un mort. Un bărbat muncește la fermă, dar în ferma mea, se află o femeie și asta e rușinos pentru un bărbat. Aliide încearcă mereu să se apropie. De ce nu mă lasă în pace? Pute a ceapă. De ce întîrzie atîta englezii? Unde e America? Totul atîrnă de un fir de păr, nimic nu e sigur. Unde sunt fiicele mele, Linda și Ingel? Plictisul e mai mare decît poate fi suportat. Narațiunea e alertă ca cel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu doară c-ați socoti voi că-i Moldova țară di jac, să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
azi, însă a debutat în cercul lui Mihail Dragomirescu prin poezie "de concepție" și simbolisme cumințite. Propriu-zis el e un sarcastic satanic în limbaj crud, vul-gar-dunărean, mijloace prin care își exprimă dezgustul de mizeria vieții. Omul e un animal care "pute" egal de la cap până la picioare și se aruncă după moarte la gunoi: Sunt un animal, un sinistru - animal... Din tălpi până-n gânduri, întreg, put egal; Dar o să fiu vărsat la gunoi în curând. ION AL.-GEORGE Clasicismul lui Ion Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crud, vul-gar-dunărean, mijloace prin care își exprimă dezgustul de mizeria vieții. Omul e un animal care "pute" egal de la cap până la picioare și se aruncă după moarte la gunoi: Sunt un animal, un sinistru - animal... Din tălpi până-n gânduri, întreg, put egal; Dar o să fiu vărsat la gunoi în curând. ION AL.-GEORGE Clasicismul lui Ion Al.-George este arheologic. Poetul evocă trecutul daco-roman, restabilind până și litera latină (procedeul, parnasian, era și al lui Vasile Pîrvan). De fapt poetul minulescianizează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate dobândi un sens. În aceste condiții, poezia încetează să mai fie un vehicul al cunoașterii sau al transcenderii, fără ca o asemenea reducție să diminueze întrucâtva importanța scrisului: „scriu ca să mă aflu în treabă, dar treaba mea este mare și pute a moarte din prima zi de viață” (Fuga postmodernă XXIV). Scrisul nu generează ființa, dar întârzie înaintarea neființei, e cea mai eficace stratagemă care se poate interpune înaintării abisului. Retorica resimte și ea efectele acestei stări, refuzul artei venind ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
ai sădit În ochii verzi, Ah, la dînși cînd cat, mă farmăc și de plăcere mă perzi. N-au mijloc de măsurare, ci de gene-mpovărați Și la milă la chinuri sînt porniți și Înfocați. Dar, vai mia, vro nădejde pute-mă-va bucura, C-oi dobîndi fericirea de-a-i slăvi ș-a-i săruta?” Interogația de la sfîrșitul poemului este, se Înțelege, pur tactică. Rațiunea poetului erotic este să nu triumfe. CÎntecul s-ar opri de Îndată ce obstacolul ar cădea. Poezia iese
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
reabilitarea, emulația și imitația sunt mereu și indisolubil asociate la Eufrosin poteca, la alții: Oare noi românii... trebuie să rămânem apururea departe de neamurile cele luminate, departe de frații noștri europeni? Oare noi, pe lângă cele puține ce știm, n-am pute să ne împrumutăm de la dânșii procesul de deșteptare implică deci o convingere și un program unitar de acțiune: Duh îndemnător de a năzui cătră dreapta luminare, cu care se îndulcește neamurile celelalte ale Europei. Să ne punem deci la lucru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau în același timp dintr-o direcție și din cealaltă. Stocarea în memorie nu trebuie confundată cu operația definită ca „memorie” în modelul tridimensional. În ceea ce privește evaluarea, Guilford îi atribuie o funcție cibernetică, ce include armonizarea in - putului ( intrărilor ) și aut - put-urilor ( ieșirilor) în toate stadiile comportamentului. Totuși se întâmplă ca evaluarea să nu intervină în cazul răspunsurilor urgente care au loc în situațiile de criză. Funcțiile motorii cu caracter esențial, neuromuscular, își găsesc locul în acest proces general al funcțiilor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
acestor tehnologii în procesul de analiză și perfecționare continuă a tehnicii . Prin aceste rezultate se pot introduce în computer imagini video direct din desfășurarea concursurilor sau imagini video filmate ( recorduri mondiale, olimpice, europene, stiluri noi de tehnică, etc) ce vor pute fi analizate interpretate , mixtate de către computer. 3.4. Elaborarea de programe de antrenament cu ajutorul computerului Strategiile de raționalizare a antrenamentului realizate prin modelare matematică, determinarea coeficienților de solicitare și a celor de corelație, cuantificarea strictă a efortului și în mod
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Boierii, Neguțitorii și cealantă obștie (probabil, obștea mahalagiilor sau calicimea; n.n.), (...) am căutat a ne aduna unii cu alții și a ne conglăsui spre punere la cale de a întâmpina relele vătămări a proprietății, stăvilindu-le în tote ce ar pute să mai aducă jignire și a face îndreptări necuviințelor urmate până acum, (...) și, într-o unire cu toții, am alcătuit următoarele: am ales doi dintre Boieri și doi dintre Neguțitori sub numire de ocrotitorii dreptăților proprietăței, pe lângă care vor fi doi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rose și galionul în formă de bulb erau de ajuns ca să-l lămurească despre ce era vorba. Ă Un boboc de trandafir, da? exclamă el ducîndu-și mîna la nas. E foarte frumos, n-am ce zice! Tii, dar cum mai pute! Pentru a putea comunica direct cu oamenii de pe punte, Stubb trebui să ocolească etrava corabiei și să meargă la tribord, dar acolo se pomeni față în față cu balena moartă. Ă Hei, Bouton de Rose! strigă el, cu mîna la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în slavă. Amintiți-vă de asemenea ceea ce spunea Paracelsus despre ingredientele din care e făcut moscul cel mai ales. Nu uitați nici faptul atît de bizar că, dintre toate lucrurile urîtmirositoare, apa de Colonia, în primele ei faze de fabricație, pute cel mai rău. Aș fi vrut să închei aici acest capitol, dar n-o pot face din pricina dorinței mele de a respinge o învinuire adusă nu o dată vînătorilor de balene, învinuire care, în mintea unor oameni răuvoitori, ar putea să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la vulgarit?? ile exprimate de Alexandru�ÎI �n leg? tur? cu alia? îi; la amenin?? rile adresate lui Mihail Kog? lniceanu c? , dac? rom�nii nu cedeaz? �n problemă Basarabiei, ru? îi vor dezarma armata rom�n?. Iat? r? spunsul lui Kog? lniceanu: �Pute? i s? ne zdrobi? i, dar nu ne ve? i dezarma niciodat? �. Bismarck, st�njenit, a dezaprobat comportamentul ru? ilor, iar R.�Poincar�, prieten al Rusiei, spunea: �Mi se face ru? ine c�nd m? g�ndesc cum a? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exist? �nc? piedici �n calea acestui proces, le vom �ndep? rta prin propriile noastre eforturi. Datoria voastr? , datoria cet?? enilor noii Rușii, datoria soldă? ilor vo? tri const? �n restabilirea drepturilor c? lcate �n picioare de germani ? i de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru public, purt? torul nostru de cuv�nt nu s�nt cei c�? iva agen? i germani care le? au dat o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de mult a �ndr? znit el s? o fac?. Ce rezult? din toate acestea? Acela? i lucru că �ntotdeauna. Vre? i s? cunoa? te? i pozi? ia lui Iorga? �ntreba? i mai �nt�i care este interesul Rom�niei. Dup? aceea pute? i pune �ntreb? ri �n leg? tur? cu multe alte lucruri; dar nu uită? i s? reveni? i la interesul Rom�niei . Chiar ? i onorurile ? i decoră? iile, chiar ? i titlurile onorifice care? i fuseser? acordate, toate p? reau s? respecte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e incomparabil mai cult, mai... și dă-i, și dă-i cu românismul. Stupoare. Mascată (la mese, mă rog, figuri subțiri), dar stupoare. Pe la patru, în pisoar, cu protagonistul serii, rupînd el tăcerea actului, jenantă: mă, aici... la noi, totul pute. Zbaang! Năzdrăvan post t.v., preluat, prin releu (echidistant) și de eterul bahluian. Emisiuni trăsnet, ca-n 7 Păcate. E-acolo o adunătură pe sprînceană, făcînd eforturi transpirate să mimeze oarecari orientări de lume nouă, postdecembristă. O dolofănică, privind nostalgic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Zău c-așa am să fac dacă mă mai pui să mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu te infectezi de propriu-ți trecut... Gh. P. unu: Păi dacă pute! Gh. P. doi: (cu un cu totul alt înțeles) ---Da... pute... Gh. P. unu: Da zău așa..., că nu-mi mai face nici o plăcere să mă uit prin chestiile astea... C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu te infectezi de propriu-ți trecut... Gh. P. unu: Păi dacă pute! Gh. P. doi: (cu un cu totul alt înțeles) ---Da... pute... Gh. P. unu: Da zău așa..., că nu-mi mai face nici o plăcere să mă uit prin chestiile astea... C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Communal Property Romanian Villages, 1958-1965) (cf. Larionescu, 2001, 225). The culmination of the Sociological School of Bucharest’s activity was clearly registered in the 1930s, when the research activity of Gusti’s “monographists” was not only widely published, but also put to systematic formative use in the Royal multidisciplinary student teams that, each put under the leadership of a well-trained “monographist,” went into villages, collected vital sociological data, elaborated rapid and comparable syntheses (summary monographs) and tried to effectively intervene (with
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sociological School of Bucharest’s activity was clearly registered in the 1930s, when the research activity of Gusti’s “monographists” was not only widely published, but also put to systematic formative use in the Royal multidisciplinary student teams that, each put under the leadership of a well-trained “monographist,” went into villages, collected vital sociological data, elaborated rapid and comparable syntheses (summary monographs) and tried to effectively intervene (with the administrative authorities or directly in the villages) in order to facilitate evolution
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the monographic campaigns, while numerous articles and studies published outside Romania addressed the main innovations of the Romanian sociologists. Gusti was widely invited to give lectures (in France, England, Germany etc.) and received an impressive number of honorary degrees. Briefly put, sociology was in Romania a dynamic and visionary discipline. Largely studied in the Romanian Universities, it was also well known to the general public due to a variety of Gustian initiatives. Suffice it to mention the lecture cycles that had
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
here, for with them being occidentals and us orientals, I’ll have plenty to learn. So I got in touch with Dr. Rivet, a great anthropologist whom you surely know better than the undersigned. He received me most warmly and put me in contact with a Mr. Schaeffner, Director of the musicological research at the Trocadéro museum. By mistake, I mentioned to him I was a folklorist. I say by mistake, because I instantly saw him smile ironically, while measuring me
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stage tried to convince the honorable public that, in fact, exotic music can’t be analyzed until one comes to like it, to feel it, and so she proceeded to make us feel it so as to understand it. She put some rather interesting records but didn’t let any of them go till the end, for princess Kura-go had told her that that song sounded better in this way and, as soon as saying so, she would start singing in
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
presented a documentary film recently made in Guinea, with lots of money, by a French expedition. The meeting started with a presentation of the two explorers by Dr. Rivet, who proudly, but really proudly, said that they had managed to put together an ethnographer and a geographer and, as a result, the expedition appeared to be most serious. And he passed the word to the geographer who delivered a sort of entertaining and funny lecture (if I may say so). The
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a geographer and, as a result, the expedition appeared to be most serious. And he passed the word to the geographer who delivered a sort of entertaining and funny lecture (if I may say so). The ethnographer was tricksier, he put on his head all kinds of hats and leaves to demonstrate how things went with the redskinsă All this, before the film. And finally came the presentation of the film, that I was by now eagerly looking for. I will
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]