2,934 matches
-
cauzală. d. Aparatul critic este bogat și funcțional, cu un raport echilibrat între text și referințele de subsol al paginii, cu o bună și judicioasă acoperire prin lucrări a informațiilor din cadrul textului. * * * Fiecare capitol invocat mai sus are meritele sale punctuale, pe care voi încerca să le prezint în continuare: a. Autorul reușește să realizeze o bună Introducere în subiect, structurată comprehensibil. Urmărind obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice, optând clar pentru o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserica Catolică în special. Tema primului capitol referitoare la mijloacele de comunicare socială din cadrul Bisericii Catolice a fost, așadar, foarte puțin abordată după 1990 în România (în perioada comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
puțin la evoluția internă a catolicismului românesc; ele tratează în special relațiile României cu Vaticanul, dar informațiile oferite sunt utile tezei noastre. Există și lucrări prezintă diverse aspecte ale comunității catolice din România, care sunt foarte folositoare, însă din păcate, punctuale și fragmentare; acestea au fost publicate în mod constant în revistele istorico-ecleziastice Buletin istoric 14 (coord. Dănuț Doboș) din Iași și Pro Memoria 15 (coord. Leonard Ciobanu) din București, apărute sub egida episcopiei de Iași și a celei de București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unitate în măsurile și acțiunile întreprinse în acest domeniu, s-a putut observa că nu a existat un plan sau o viziune pe termen lung a Bisericii referitoare la mijloacele de comunicare, ci intervenții de moment, care au reglementat probleme punctuale de moment 89. O constantă a politicii Bisericii față de comunicare în general a fost aceea de dezvoltare a unei mass-medii care să respecte valorile creștine, să apere Biserica de atacurile îndreptate împotriva sa și să creeze o unitate a publicațiilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest domeniu au fost punctuale, limitându-se, de exemplu, la a semnala abaterile anumitor publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest domeniu au fost punctuale, limitându-se (de exemplu) la a semnala abaterile anumitor publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și violențelor. Experiența și retrospectiva vieții de femeie liberă de prejudecăți îi permit să dea sfaturi semenelor: o prostituată de lux trebuie să arate ca o doamnă bine îmbrăcată, să nu lase impresia că a venit în fugă, să fie punctuală, să încaseze banii înainte, să nu-i numere, să plece la timp... Belle de Nuit Belle de Nuit, Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucureștene Belle de Nuit este corespondenta bucureșteană a londonezei Belle de Jour iar jurnalul, Aventurile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
concepții politice ale regatului. Însă, chiar odată cu formarea imperiului, regalitatea Începuse să se laicizeze prin participarea suveranului la campaniile de război, prin situarea sa În centrul unui aparat administrativ care Își are regulile sale și nu depinde doar de intervenția punctuală sau continuă a regelui; un rol important Îl au și obstacolele puse În calea puterii sale imediate de puterea economică și politică dobândită de templu, beneficiar al tributului provenit din orice campanie militară, deși, În cele din urmă, templul depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personală. Întregul poem neobabilonian Erraxe "Erra" este o personalizată prezentare mitologică glorificatoare a statuii zeului Mardukxe "Marduk" din templul său babilonian de la Esagila. 4. Transcendența și atributele divinetc "4. Transcendența și atributele divine" Încercarea de a da o definiție „filozofică”, punctuală și modernă, a conceptului de „zeu” - sumeriană, d i n g i r, akkadiană ilu(m), a cărui logogramă indică În sine „cerul” -rămâne practic sortită eșecului. Acest fapt este demonstrat, de exemplu, În două articole ample scrise de J.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un principe sau un preot. Angajarea cultuală a suveranului, care trebuie să fi fost foarte obositoare, având În vedere numărul mare de sărbători anuale și de durata unora dintre celebrări, era considerată prioritară față de alte Îndatoriri, pentru că Îndeplinirea corectă și punctuală a riturilor Îi garanta bunăvoința zeilor și, prin urmare, bunăstarea țării. Și, chiar dacă acest lucru presupunea Întreruperea unei campanii militare, regele nu putea amâna sau anula o sărbătoare. În orice caz, pentru suveranii din Hattușaș, sărbătorile religioase constituiau și o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reintră În trup și consimte să-i vorbească lui Wșr³z, trezit din somn, despre lucrurile pe care le-a văzut dincolo, cu scopul de a confirma adevărul credinței În paradis, În zona intermediară (hammistag³n) și În infern, oferind o descriere punctuală a diferitelor feluri de suflete după moarte, În funcție de comportamentul de pe pământ. Există o enumerare minuțioasă a chinurilor din infern pe măsura păcatelor comise. Caracterul vizionar al Ard³ Wșr³z n³mag apropie această operă de literatura apocaliptică zoroastriană (Boyce, 1968a, p. 48
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mult mai dificil de înfrânt decât armata cananeeană. Capitolul 6 David și Solomon. Mari regi sau mici fondatori locali? I. Cartea Judecătorilor După Cartea lui Iosue, luăm acum în considerație Cartea Judecătorilor. Situația descrisă în această ultimă carte este adesea „punctuală” pentru că tratează despre evenimente care implică numai un trib sau un mic grup de triburi. E dificil să găsim o confirmare exterioară a conținutului cărții. Genul literar al povestirilor nu ne este de mare ajutor. Istoria lui Samson, de exemplu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de mâncare, ci între mai multe șanse de viață, și de aceea am conștiința urmărilor și deci a răspunderii mele în fața vieții pe care mi-o joc. În sfârșit, în măsura în care alegerile mele îi implică pe alții, fie prin consecințele lor punctuale, fie prin înscrierea mea liberă într-o normă, într-o lege, în genere într-un contract, eu pot fi tras la răspundere de alții. Alții pot să mă întrebe, în virtutea unor reguli de conviețuire, de ce, în numele libertății mele, am făcut
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
chip semnificativ. În primul caz, în cel al răspunderii sociale, întrebătorul e bine determinat, întrebările și circumstanțele în care ele sunt puse sunt precise, răspunsurile trebuie să fie și ele la fel, aria libertății e bine circumscrisă și răspunderea e punctuală, riscurile, vinile și pedepsele sunt concrete. Teama, la rândul ei, e bine conturată, pentru că riscul și, eventual, pedeapsa sunt iminente și pentru că libertatea e trăită în consecințele ei imediate. Cei care mă întreabă și care mă trag la răspundere pot
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
auto(teo)arhia, bineînțeles convergentă (din cauza lui «teo» care o surplombează)”. Cu dezbaterea asupra celui de-al patrulea fel al lui a avea: „avutul-lucru”, colocvialul abordează socialul. Cum ar putea fi proporționat a avea „în funcție de nevoile ireductibil individuale (ba chiar punctuale) caracteristice fiecărui a fi singular”? Amplă și complexă, analiza structurii instituționale a „întreitei lumi contemporane”, cu insistență asupra sistemului socialist, stabilește că instituțiile „își propun exact inversul a ceea ce ar trebui să-și propună: își propun anume să-l organizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba actorilor sociali. În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a societăților: lansarea unor programe de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială a început să apară ca preocupare la toate nivelurile: internațional (Uniunea Europeană prezintă o tentativă remarcabilă de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în momente de criză se pot modifica/perfecționa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perfecționa, nu reprezintă un proces de dezvoltare socială; schimbarea socială se realizează printr-un proces continuu de perfecționare, „din aproape în aproape”, neplanificat printr-o strategie. Societatea s-a transformat continuu printr-un proces „spontan”, soluționând „pas cu pas” problemele punctuale nou-apărute; acumularea acestor schimbări produce alte schimbări, neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între un proces spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de către instituțiile relevante: sănătate, educație, finanțe. Activitatea tot mai insistentă de dezvoltare a unor strategii ridică o nouă problemă: preevaluarea acestora. Se poate înregistra un proces de dezvoltare a capacității de preevaluare a strategiilor, diferită prin complexitate de preevaluarea soluțiilor punctuale. Preevaluarea strategiilor are în vedere în mod special: Se atinge sau nu obiectivul global? Sunt efecte laterale/secundare pozitive sau negative/perverse ale strategiei? Care este costul implementării strategiei: e acest cost acceptabil și, mai ales, sustenabil? Un exemplu este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele de tip FSU, adresându-se unor situații de criză și promovând o paletă largă de obiective, relativ discrete, dar interrelaționate. În timp, aceste fonduri de tip FSU au evoluat de la focalizarea pe situații de criză și rezolvarea unor probleme punctuale, presante la definirea unor obiective de atins pe termen lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor servicii publice de asistență. De fapt, o asemenea opțiune ar putea fi explicată și ca o ideologie justificativă a slabului interes pentru asistența socială. Efectul a fost dispersia serviciilor publice de asistență socială într-o multitudine de servicii nonguvernamentale, punctuale, nesustenabile și care, pe ansamblu, au fost slab eficiente în termeni de cost/beneficiu. Paradoxal, s-a perpetuat înlocuirea asistenței sociale în familie și comunitate, la nivel comunitar, cu programe selective propuse de ONG-uri la întâmplare, de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și costisitoare a dezvoltării unor servicii înalt specializate adesea fără beneficiari și orientate către atenuarea efectelor, ignorându-se cauza problemei. Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede măsuri care vor preveni abandonul școlar și vor urmări creșterea participării școlare a copiilor provenind din familii sărace. Măsurile punctuale prevăzute în acest sens se referă la introducerea unor servicii educaționale secundare, cum ar fi acordarea unei mese la cantina școlii, acest serviciu vizând, în primul rând, școlile din zonele sărace, cu elevi omogen săraci. Școlile cu program prelungit (masă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurală nu trebuie sa fie privită doar ca o problemă, ci și ca o oportunitate. (Fishler, 2004) Între globalizare și sat Trăim într-o lume a complexității interrelaționărilor și dependențelor. Decizii luate într-o anumită parte a lumii afectează zone punctuale sau extinse în cu totul alt spațiu geografic. Puterea de orice tip se împarte sau se negociază între diverse organizații și agenții aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot să vizeze global dezvoltarea (spre exemplu, Plan Național de Dezvoltare a României), să abordeze dezvoltarea unui sector anume (spre exemplu, industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]